Istorie Locala

Acasa
Miercuri, 22 Noiembrie 2017 13:11

Cuvânt înainte

 

De la 4 iunie 1567, când Şuşanii sunt menţionaţi pentru prima dată într-un document oficial, la 4 iunie 2017, s-au scurs 450 de ani.

Cum a arătat, înainte de acest reper temporal şi până spre sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, este greu de imaginat.

Mihai Călugăriţoiu/ „Istoria Şuşanilor” - full text

Luni, 22 Mai 2017 09:28

Ca unul care am deschis ochii într-o casă de ţărani harnici şi cinstiţi şi, culmea, chiar mare, aproape culă, casă care impunea respect, dar fără nici o carte, totdeauna am fost gelos, până la obsesie pe cei, pe cei care aveau bibliotecă. Şi, mai ales, pe conacele boiereşti, câte mai rămăseseră, pentru că, în nemernicia lor, staliniştii - mai toţi neromâni - le-au distrus de parcă erau focare de molime. Imaginaţia îmi fugea şi se plimba curajoasă pe holurile lor, în cerdacele lor, unde odraslele fericite, poate, ale boierilor noştri, îşi petreceau zilele, vacanţele şi se bucurau de „bogăţiile” lor sufleteşti.

Cernișoara: Biserica din Mădulari

Marți, 21 Februarie 2017 13:37

CLIMA

Zona geografică în care este situat oraşul Drăgăşani, aparţine tipului de climat temperat continental moderat, cu slabe influenţe mediteraneene. Aceste caracteristici sunt exprimate în valorile termice ale anului, izoterma de +10˚C trecând prin această regiune, pe linia Topoloveni-Drăgăşani-Strehaia, cu pătrundere adâncă de-a lungul Oltului, până în zona dealurilor subcarpatice, la nord de Râmnicu-Vâlcea.    

Dumbrava Minunată

Miercuri, 28 Iunie 2017 11:52

d) Presa actuală

Odată cu liberalizarea pieţei culturale, în contextul celei politice şi economico-sociale, au apărut şi aici o serie de publicaţii politico-sociale, culturale şi sportive; unele, cu existenţe efemere:

- Începând cu anul 1992, a apărut la Drăgăşani publicaţia „Actualitatea drăgăşăneană”; între 1992-1997, printre redactorii săi, trudea şi cunoscutul poet, epigramist şi animator cultural local, Teodor Barbu. În prezent, conducerea revistei este alcătuită din Adrian Fugăreţu – director general, Adrian Sanda – director executiv şi Viorel Trandafir – director media, iar din redacţie, fac parte: redactor-şef – Petruţ Dinculescu şi redactorii Claudia Trandafir, Cristina Marinescu şi Florin Georgescu, tehnoredactor fiind Florin Năstăsoiu.

Drăgăşani - Cultura/ viaţa culturală: bibliotecile, cartea şi presa tipărită, casa de cultură

Marți, 27 Iunie 2017 09:17

De la început, se poate aprecia că pentru un oraş relativ mic cum este Drăgăşaniul, cultura dezvoltată şi promovată aici, fie aceasta populară sau scrisă, a fost şi continuă să fie surprinzător de diversă şi de bogată, cu manifestări de prestigiu şi cu personalităţi de valoare în toate domeniile vieţii spirituale. Vom trece în revistă, în continuare, principalele performanţe, pe domenii (şi/sau sub-domenii), iar în cadrul lor, cronologic. Asupra reprezentanţilor acestora, se va insista mai mult, la capitolul Personalităţi drăgăşănene.

Ceramica de Hurez – Patrimoniu al umanității

Marți, 21 Noiembrie 2017 12:21

In comparaţie cu zona de nord a judeţului Vâlcea, care este deosebit de atractivă pentru frumuseţile naturale, dar mai ales pentru monumentele religioase şi pentru multe alte obiective turistice, în sudul  judeţului, aparent, nu se găsesc puncte de atracţie turistică. Cu toate acestea, la Drăgăşani se poate vorbi de trei variante de turism  şi anume: viticol, cultural şi religios.

Dezvoltarea turismului viticol în zona Drăgăşani este de perspectivă, datorită  fermelor particulare cu acest profil, care s-au creat după 1989: Ferma Ştirbei (din Dealul Oltului), Ferma „Măr” a lui Mugur Isărescu (din Dealul Oltului), Ferma „Iordache” (din Dealul Oltului) şi - Ferma „Valeriu Stoica” (din Dealul Dobruşei). Toţi  aceşti fermieri s-au asociat pentru a putea dezvolta culturile viticole, accesând fonduri europene în valoare de 4 milioane euro şi investind 9 milioane euro pentru modernizare şi performanţe calitative nemaiîntâlnite până acum în acest domeniu. S-au creat astfel premize pentru vizite de afaceri, comercializarea produselor, simpozioane etc. Toate căile de acces spre  aceste ferme, precum şi cărările  dintre parcelele de vii sunt asfaltate, iar sediile şi cramele sunt înzestrate cu cele mai moderne şi performante utilaje şi instalaţii de preparare şi conservare a vinurilor.

În vederea dezvoltării turismului viticol, a fost alcătuit şi se află în derulare, un „Proiect de reabilitare a Muzeului Viei şi Vinului, monument istoric în municipiul Drăgăşani”, proiect finanţat în cadrul programului Operaţional Regional 2007-2013. Obiectivele specifice sunt următoarele:

- transformarea   Muzeului Viei şi Vinului Drăgăşani (foto), într-un motor pentru turism;

- creşterea contribuţiei la promovarea vinurilor de Drăgăşani ca brand de ţară;

- creşterea locurilor de muncă în municipiul Drăgăşani, în zonă şi regiune;

- angrenarea Muzeului în circuitul regional;

- transformarea turismului viticol la Drăgăşani, într-o componentă a dezvoltării regionale.

Un alt proiect lansat de edilii drăgăşăneni şi aflat în derulare, este „Promovarea potenţialului turistic al Municipiului Drăgăşani, prin organizarea festivalului Anual al Vinului – FESTIVIN NOBILIAR”, proiect alcătuit tot în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013. Obiectivul principal al acestui proiect constă în organizarea Festivalului Anual al Vinului la Drăgăşani - Festivin Nobiliar Drăgăşani”, care presupune promovarea produselor locale, prin activităţi specifice de marketing, rezultatul fiind o valorificare optimă a produselor şi o imagine bine definită şi atractivă a municipiului Drăgăşani, ca o zonă viticolă principală a României, avănd drept ţintă dezvoltarea şi consolidarea turismului intern. (Master plan Drăgăşani, 3). Obiectivele specifice ale proiectului, sunt următoarele:

$1§  Crearea premiselor la nivel local, pentru o promovare adecvată a specificului viticol al municipiului Drăgăşani (prin asigurarea conlucrării tuturor factorilor locali, atât din spaţiul public, cât şi din mediul de afaceri, producători localietc.).

$1§  Identificarea tuturor canalelor de promovare, în vederea asigurării derulării unor acţiuni eficiente de promovare turistică a municipiului Drăgăşani.

$1§  Identificarea unui târg relevant la nivel naţional, pentru a asigura reprezentativitatea specificului viticol al Drăgăşaniului într-un astfel de eveniment.

$1§  Planificarea, coordonarea şi derularea unui eveniment anual la nivelul municipiului Drăgăşani dedicat promovării şi marketingului acestei zone, ca principal punct de referinţă viticol la nivelul României (evenimentul Festivalul Anual al Vinului la Drăgăşani « Festivin Nobiliar Drăgăşani”) (Ibidem, 4).

A doua perspectivă de dezvoltare turistică, este cea culturală. În Drăgăşani, se află Casa Memorială  a scriitorului Gib. I. Mihăescu, precum şi un bust (inaugurat în primăvara anului 1997) al acestui mare prozator de valoare naţională, drăgăşănean de origine.  De asemenea, în Drăgăşani se află Muzeul Viei şi Vinului, în care există şi o importantă colecţie etnografică cu specific local.

Parcul din mijlocul oraşului are şi o valoare sentimentală, din două motive: în el se află un arbore plantat în anul 1918, odată cu actul Marii Uniri, iar momentul amenajării lui după primul război mondial, a fost imortalizat de Gib. Mihăescu în nuvela Scuarul, care l-a entuziasmat – printre alţii – pe  criticul Perpessicius.

Clădiri şi edificii de patrimoniu, precum casa Petcu, localul parchetului, clădirea vechiului sediu al Staţiunii de Cercetări Vini-viticole, localul Liceului agricol (inaugurarea căruia  s-a făcut pe un teren donat de familia Brătienilor, în 1926, eveniment consemnat de Gib. Mihăescu într-un articol păstrat în manuscris în arhiva casei memoriale) – sunt tot atâtea motive de atracţie turistică.

Varianta turismului religios este asigurată de muzeul bisericii Sf. Ilie şi a schitului Dobruşa. De mare interes este Catedrala „Adormirea Maicii Domnului” – o construcţie monumentală care tronează în centrul localităţii, constituind un motiv de mândrie pentru drăgăşăneni şi de admiraţie - pentru vizitatori.

În perspectiva de viitor (apropiat!), oraşul va beneficia de un edificiu modern, destinat activităţilor culturale: palatul de cultură şi artă. Un punct de atracţie pentru turişti, îl constituie şi  noul sediu al Primăriei, inaugurat în 2001, în care se află şi Biblioteca Municipală Drăgăşani.

Actualii fermieri şi patroni au luat în calcul şi nevoia asigurării unor sejururi turistice, amenajând hoteluri şi pensiuni moderne: Hotelul de trei stele MAX, din centrul oraşului, hotelul Sofianu, pe strada Traian, hotelul Diaconescu, pe strada Carol - la km zero, hotelul Rusidava – toate acestea dispunând şi de restaurante.

Drăgăşani - patrimoniul natural şi peisagist, rezervaţia avifaunistică

Marți, 21 Noiembrie 2017 12:43

S U M M A R Y

The present monography presents a shortened variant of the one printed a few years ago (The Monography of Drăgăşani, Constanţa. Ed. “Ex Ponto”, 2004) by a publishers’ team made of Emil Istocescu, Teodor Barbu and Constantin Şerban(the edition coordinator), on the basis of a documentation formrd by Prof. Dumitru Bălaşa and Constantin Vasile. With the new edition, Alin Pavelescu and Ion Soare - co-author and coordinator- were added to the project. Because of the more limited space, the former text was written without a series of details, document reproductions and a good deal of illustrations which overloaded the initial work.

Bibliografie generală a Enciclopedia judeţului Vâlcea, vol II (...) Municipiul Dragasani

Vineri, 26 Mai 2017 11:27

Viaţa  este o frumuseţe pavoazată cu spini. Cine nu învaţă să-i înlăture, are parte de suferinţa înţepăturilor lor, întrucât adaptarea nu înseamnă suportarea situaţiei, ci STR~DUIN|A pentru ieşirea de sub apăsarea neplăcerilor (morale sau fizice). Lucrul acesta îl ştiau străbunii noştri romani. De aceea adulau gloria. La rândul său, creştinismul ne învaţă să fim buni şi iertători cu ceilalţi, dar nu cu propriile greşeli. Altfel ne-ar mai cere izbăvirea? Rostul ei este îndreptarea şi continuarea vieţii pe calea cea bună şi nu repetarea faptelor eronate. Dacă la romani gloria era considerată mai valoroasă ca averea, împlinirea creştină constituie cuprinderea întregii fiinţe umane de harul învăţăturii divine, ţintă atinsă numai de cei înzestraţi cu forţa şi capacitatea detaşării de elementul trăirii lumeşti. Fericirea supremă, reprezentând nivelul situat în preajma Divinului, nu este accesibilă oricui. Prin urmare, intervine stratificarea, care determină ierarhizarea fericirii după meritul revelaţiei şi purificării, obţinut în conformitate cu alte reguli decât legile naturale. Din acest punct de vedere, omul - fiind dependent de natură - se situează pe treapta cea mai de jos, însă, prin străduinţă, poate urca alte trepte. Străduinţa devine, astfel, cheia în stare a deschide uşa faptelor strălucite, capabile să impresioneze atât fiinţa umană, cât şi Creatorul ei. De aici se naşte şi tendinţa recunoaşterii meritelor prin slăvire şi creşterea dorinţei de a tânji după asemenea rezultate.

"Povestea copilariei mele", autor colonel inginer Gheorghe Constantinescu, vâlcean din Cernişoara

Ești aici: Home