Istorie Locala

Acasa
Marți, 15 Mai 2018 14:26

I. „Într-o diplomă din 1233, regele Bela IV (. . .) dăruieşte contelui Corlard (Conrad) pământul numit Lovişte, de la râul Lotru până unde se varsă în Olt (terram convenientem Loystha vocatam, ab aqua Lothur vocata) ( . . .). Conrad n-a întârziat de se fortifica prin artă (. . .) înălţând la gura Lotrului o cetate cunoscută după aceea sub numele de Lothorvar, Cetatea de lângă Lotru. Ruinele mai existau încă, pe la 1720. (. . .) în actul din 1247, despre Ţara Lotrului, acest act vorbeşte lămurit: terra Lytira; ne spune, însă, mărturisind-o tot aşa de lămurit, că ea aparţine românilor (. . .) Castelul contelui Conrad se afla în apropiere de actualul sat Golotreni, al cărui însuşi numele (. . .) nu este altceva decât Göu-Lothor (sat de lângă Lotru)”.

(B. Petriceicu Hasdeu, Negru-Vodă. Un secol şi jumătate din începuturile statului Ţărei Româneşti (1230-1380, în: B. Petriceicu Hasdeu, Etymologicum Magnum Romaniae, vol. 3, Bucureşti, Editura Minerva, 1976, pag. 705-718).

*

Băile Govora – Ocrotirea sănătăţii

Joi, 19 Aprilie 2018 13:35

Jovial şi politicos până la delicateţe, cu voce caldă, liniştită şi cumva familiară, profesorul dr. Gheorghe Dumitraşcu are darul rar de a strânge în jurul său entităţi umane de o mare diversitate, uneori de-a dreptul incompatibile, pe care – în scurt timp – le determină să se înţeleagă între ele şi să conlucreze („pe ateliere” sau în grup compact!) pentru transpunerea în viaţă a unor idei sau proiecte – întotdeauna, mari şi generoase; din punctul acesta de vedere, el face parte din acea categorie de oameni care, cel puţin sufleteşte şi spiritual, rămân veşnic tineri, sfidând tâmplele care împrumută („ca sarea din adâncul ocnei scoasă”) culoarea vârstei înţelepte. De-a lungul timpului, mai marii săi i-au văzut sau i-au intuit această calitate fundamentală şi, de regulă, l-au pus, ca o dreaptă recompensă multiplicată, să dirijeze şi să instruiască – într-un fel sau altul – colectivităţi umane, fie acestea formate din elevi, din cadre didactice, cercetători sau alte categorii.

Băile Govora – Personalităţi locale

Luni, 22 Mai 2017 09:28

Ca unul care am deschis ochii într-o casă de ţărani harnici şi cinstiţi şi, culmea, chiar mare, aproape culă, casă care impunea respect, dar fără nici o carte, totdeauna am fost gelos, până la obsesie pe cei, pe cei care aveau bibliotecă. Şi, mai ales, pe conacele boiereşti, câte mai rămăseseră, pentru că, în nemernicia lor, staliniştii - mai toţi neromâni - le-au distrus de parcă erau focare de molime. Imaginaţia îmi fugea şi se plimba curajoasă pe holurile lor, în cerdacele lor, unde odraslele fericite, poate, ale boierilor noştri, îşi petreceau zilele, vacanţele şi se bucurau de „bogăţiile” lor sufleteşti.

Cernișoara: Biserica din Mădulari

Luni, 27 Noiembrie 2017 11:56

1.  AŞEZAREA GEOGRAFICĂ ŞI CĂILE DE ACCES

Oraşul Băile Govora se află situat în partea central-estică a judeţului, în Subcarpaţii Getici (Subcarpaţii Vâlcii), la intersecţia paralelei de 450 549’’ latitudine nordică, cu meridianul de 240 9 20’’ longitudine estică, având ca vecini comunele Buneşti (N şi NE), Mihăeşti (E, SE), Frânceşti (S), Păuşeşti-Otăsău (SV) şi Stoeneşti (NV).

Drăgăşani - clima, vegetaţia, fauna

Miercuri, 28 Iunie 2017 11:52

d) Presa actuală

Odată cu liberalizarea pieţei culturale, în contextul celei politice şi economico-sociale, au apărut şi aici o serie de publicaţii politico-sociale, culturale şi sportive; unele, cu existenţe efemere:

- Începând cu anul 1992, a apărut la Drăgăşani publicaţia „Actualitatea drăgăşăneană”; între 1992-1997, printre redactorii săi, trudea şi cunoscutul poet, epigramist şi animator cultural local, Teodor Barbu. În prezent, conducerea revistei este alcătuită din Adrian Fugăreţu – director general, Adrian Sanda – director executiv şi Viorel Trandafir – director media, iar din redacţie, fac parte: redactor-şef – Petruţ Dinculescu şi redactorii Claudia Trandafir, Cristina Marinescu şi Florin Georgescu, tehnoredactor fiind Florin Năstăsoiu.

Drăgăşani - Cultura/ viaţa culturală: bibliotecile, cartea şi presa tipărită, casa de cultură

Miercuri, 02 Mai 2018 09:22

Arta populară românească este o minunată oglindă în care se reflectă frumuseţea României, istoria şi sufletul neamului. Manifestată sub toate aspectele, aceasta prezintă o bogăţie de comori, un izvor nesecat pentru cei ce doresc s-o cunoască.

  Moştenirea pe care o avem trebuie dusă mai departe, pentru că un popor trăieşte prin ceea ce lasă fiilor săi. Ca dascăli şi ca părinţi avem datoria morală de a cultiva în sufletele generaţiilor pe care le educăm dragostea pentru valorile care ne definesc şi ne individualizează ca popor.

  Costumele populare au rămas în lăzile de zestre ale bătrânelor, fiind din ce în ce mai rar folosite şi confecţionate. Împodobite cu mărgele, flori, altiţe şi şebac reprezintă o podoabă admirată şi preţuită de turiştii străini. Ele erau cusute numai cu arnici de cea mai bună calitate pentru a nu se decolora. Aceste tradiţii sunt pe cale de dispariţie.  

În localitatea Pietrari se desfăşoară anual o manifestare culturală organizată de Comunitatea locală prin reprezentanţii săi, în colaborare cu Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vâlcea. Această manifestare, „HORA COSTUMELOR”,  promovează costumul popular confecţionat de meşterii populari sau de ţesătoarele satului, realizat în războiul de ţesut sau cusut.

Festivalul folcloric judeţean „Copăceneanul”, ed. a II-a, Copăceni/ Vâlcea/ 2018

Miercuri, 04 Aprilie 2018 10:50

Un colţ de rai retras şi liniştit, cu izvoare de ape minerale izbăvitoare, cu un Soare nu tocmai fierbinte, o pădure ce cruţă şi ozonează aerul, băi de aer puternic ionizat şi sărat, iată potenţialul natural care a îndemnat omul (societatea) în realizarea unui minunat obiectiv turistic, Staţiunea Băile Govora, pentru recreerea celor obosiţi şi surmenaţi, chiar fără afecţiuni reumatice sau ale căilor respiratorii.

Băile Govora - Turismul balenear

Marți, 22 Mai 2018 11:41

Cuvânt înainte

 

O serie de fenomene imprevizibile au loc în cosmos: temperaturi extreme, radiaţii cosmice ucigătoare, asteroizi şi meteoriţi, presiuni şi gaze letale – toate putând fi fatale pentru orice fiinţă.

Totuşi, planeta noastră oferă o protecţie remarcabilă. Nu numai că suntem protejaţi, dar avem apă, hrană, resurse materiale, tot ceea ce este necesar pentru a ne dezvolta.

Astronomii au descoperit că nicăieri în Univers nu mai există un mediu asemănător celui ideal de pe Pământ.

Suntem unici în Univers ?

Cu cât înţelegem mai bine elementele complexe ale Universului şi toate „ascunzişurile” sale, cu atât suntem mai uimiţi de planul care stă la baza sa. Nu poţi vedea legile şi ordinea din Univers, fără să ajungi la concluzia că trebuie să fi existat un plan deliberat şi un scop în spatele a tot ceea ce există…

Descoperitorul multor legi fizice ale Universului, Isaac Newton remarca splendoarea complexului plan:

„Truda zidirii unei parohii”/ autor col. ing. Gheorghe Constantinescu

Miercuri, 17 Ianuarie 2018 12:36

 

 

De câte ori mă întorceam în locurile copilăriei mele, îmi lipeam palmele de praful uliței şi simțeam cum prin degete urca seva neamurilor. Puterea acelora ce m-au iubit şi nu mai erau mi se urca prin palme până la inimă, până la suflet, până la minte. Îmi cuprindeam chipul în palmele pline de praf şi simțeam cum rădăcini neştiute creşteau în prelungirea tălpilor şi mă pătrundeau. Auzeam cu sufletul un singur cuvânt venit de dincolo de lumea ştiută, venit din iubirea părinţilor şi a bunicilor, un singur cuvânt... POȚI''. Zâmbeam printre lacrimi şi știam că stejarul din pădurea copilăriei mele nu avea rădăcini mai puternice decât ale mele, că vâltoarea întregii lumi nu mă putea smulge, că... POT!

 

Autorul

Vulturii nu prind muşte

Ești aici: Home