Istorie Locala

Acasa
Joi, 13 August 2020 09:29

După împlinirea actului Unirii de la 1 Decembrie 1918, națiunea română, sub domnia mărețului rege Ferdinand I, întregitorul României Mari, începe campania generală de armonizare a statului român național, acum unit între hotarele străbune, după secole de lupte și umilințe! În lupta aceasta se integrează și beiușenii, în inimile cărora erau vii jertfele dorobanțului român eliberator și ale fiilor urbei lor, Ioan Ciordaș și Nicolae Bolcaș, alături de alți eroi, care s-au jertfit pentru Unirea cu patria mamă, România Mare, alias « România dodoloață », cum cu alint o numeau românii transilvăneni! Acum se simțea nevoia, mai mult ca oricând, a unei publicații locale la care visaseră Ioan Ciordaș, Petru E. Papp și Viora Ciordaș, în timpuri imposibile însă. După alungarea stăpânirii străine vremelnice, dorința beiușenilor de a avea un organ de presă nu mai cunoaște opreliști. La 1 iunie 1921 tânărul avocat, Dr.Nerva Traian Cosma, scoate, pe cheltuiala lui, săptămânalul Beiușul-seria I (1921-930). După Dictatul de la Viena, când Bihorul sfârtecat își mutase capitala în Beiușul voievodal și după ce primul director murise de flebită la 17 septembrie 1939, Protopopul Ortodox al Beiușului, Petru E. Papp, editează seria a II-a (1942-1945). Noi am cercetat integral ambele serii, publicând prima lucrare monografică a acestui hebdomadar, indispensabilă oricărui viitor cercetător în domeniul publicisticii românești. Cartea a fost lansată și la Beiuș în toamna anului 2003, cu prilejul aniversării a 175 de ani ai Liceului « Samuil Vulcan ».

 

Călimănești-Vâlcea/ Evul mediu

Vineri, 24 Iulie 2020 09:28

Ion Soare

Florentin Smarandache este, fără îndoială, unul dintre cei mai cunoscuţi români din America şi din toată lumea, excelând deopotrivă în sfera ştiinţelor (îndeosebi matematică, dar şi fizică, filozofie etc.), a literaturii (toate genurile!) şi a artelor (pictura).

Perioada românească

S-a născut la 10 decembrie 1954, în Bălceştii Vâlcii. După ce a absolvit Şcoala Generală în comuna natală (1961-1969), a urmat Liceul Pedagogic - început la Craiova (1969-1972) şi continuat la Râmnicu Vâlcea (1972-1974), obţinând diploma de învăţător.

După efectuarea stagiului militar (cu termen redus) la Medgidia (1974-1975), a fost student al Facultăţii de Ştiinţe – Secţia Informatică, a Universităţii din Craiova (1975-1979), terminând-o ca şef de promoţie. A participat la olimpiade şcolare de matematică, obţinând premii şi menţiuni locale şi naţionale (1967-1974) şi a condus cercuri de matematică în liceu şi la universitate; a luat parte la Olimpiada studenţească “Traian Lalescu”, Cluj-Napoca (1977); a fost prezent la diverse sesiuni ştiinţifice pentru studenţi, în Craiova şi Iaşi (1978-1979); a pregătit şi selecţionat echipa studenţilor marocani (din Rabat) pentru Olimpiada de Matematică din Paris (1983).

Profesii: analist-programator la Întreprinderea de Utilaj Greu din Craiova (1979-1981); profesor de matematică, Liceul “Petrache Poenaru” din Bălceşti (1981-1982). În perioada 1982-1984, a fost profesor cooperant în Maroc, predând matematicile în limba franceză (Lycée Sidi El Hassan Lyoussi din Sefrou). Revine în ţară, continuând activitatea didactică: profesor la Liceul “Nicolae Bălcescu” din Craiova (1984-1985); profesor la Şcoala din Drăgoteşti, Dolj (1985-1986).

În anul 1986, nu poate obţine viza de ieşire din ţară pentru a participa la Congresul Internaţional al Matematicienilor de la Universitatea din Berkely (California) şi face greva foamei; publică o scrisoare de protest în “Notices of the American Mathematical Society” (Providence, RI), în care solicită libertatea de circulaţie a oamenilor de ştiinţă. De soarta sa, se interesează dr. Olof G. Tandberg, secretar la Academia de Ştiinţe din Suedia, care îi telefonează din Bucureşti. În perioada anilor 1986-1988, Inspectoratul Şcolar Judeţean Dolj nu-i mai acordă post în învăţământ, din motive politice, Florentin Smarandache fiind obligat să supravieţuiască din meditaţii. Ulterior, este profesor la Şcoala Generală nr. 32 din Craiova (1988).

«Nicolae Boierescu – un rapsod de pe Topolog»/ autor Gheorghe Deaconu/ text integral

Luni, 22 Mai 2017 09:28

Ca unul care am deschis ochii într-o casă de ţărani harnici şi cinstiţi şi, culmea, chiar mare, aproape culă, casă care impunea respect, dar fără nici o carte, totdeauna am fost gelos, până la obsesie pe cei, pe cei care aveau bibliotecă. Şi, mai ales, pe conacele boiereşti, câte mai rămăseseră, pentru că, în nemernicia lor, staliniştii - mai toţi neromâni - le-au distrus de parcă erau focare de molime. Imaginaţia îmi fugea şi se plimba curajoasă pe holurile lor, în cerdacele lor, unde odraslele fericite, poate, ale boierilor noştri, îşi petreceau zilele, vacanţele şi se bucurau de „bogăţiile” lor sufleteşti.

Cernișoara: Biserica din Mădulari

Luni, 27 Noiembrie 2017 11:56

1.  AŞEZAREA GEOGRAFICĂ ŞI CĂILE DE ACCES

Oraşul Băile Govora se află situat în partea central-estică a judeţului, în Subcarpaţii Getici (Subcarpaţii Vâlcii), la intersecţia paralelei de 450 549’’ latitudine nordică, cu meridianul de 240 9 20’’ longitudine estică, având ca vecini comunele Buneşti (N şi NE), Mihăeşti (E, SE), Frânceşti (S), Păuşeşti-Otăsău (SV) şi Stoeneşti (NV).

Drăgăşani - clima, vegetaţia, fauna

Miercuri, 28 Iunie 2017 11:52

d) Presa actuală

Odată cu liberalizarea pieţei culturale, în contextul celei politice şi economico-sociale, au apărut şi aici o serie de publicaţii politico-sociale, culturale şi sportive; unele, cu existenţe efemere:

- Începând cu anul 1992, a apărut la Drăgăşani publicaţia „Actualitatea drăgăşăneană”; între 1992-1997, printre redactorii săi, trudea şi cunoscutul poet, epigramist şi animator cultural local, Teodor Barbu. În prezent, conducerea revistei este alcătuită din Adrian Fugăreţu – director general, Adrian Sanda – director executiv şi Viorel Trandafir – director media, iar din redacţie, fac parte: redactor-şef – Petruţ Dinculescu şi redactorii Claudia Trandafir, Cristina Marinescu şi Florin Georgescu, tehnoredactor fiind Florin Năstăsoiu.

Drăgăşani - Cultura/ viaţa culturală: bibliotecile, cartea şi presa tipărită, casa de cultură

Marți, 25 Februarie 2020 09:32

prof. Dumitru Matei

«În orașele mici prezența doctorilor s-a semnalat târziu, iar la sate nici vorbă de asemenea specialiști. În Râmnicu Vâlcea, între primii medici ai orașului, amintim pe Vasile Anania, venit aici la începutul secolului al XIX-lea. Era priceput în meseria sa, filantrop și iubit de oameni, dar neinspirat, punându-se rău cu stolnicul Ioan Lahovary, deputat al districtului și proprietar al acareturilor din centrul orașului de sub poalele Capelei. Printr-un raport al medicului, din 1835, către magistratul orașului Râmnic, el aducea la cunoștința acestuia că toate ulițele și locuințele din oraș sunt murdare, periclitând sănătatea populației, asemenea murdării provenind din balta noroioasă și scursurile din gospodăria domnului stolnic Ioan Lahovary. Firește, cum era de așteptat, Lahovary a reacționat la această ofensă și doctorul Anania a fost destituit, locul lui ocupându-l R. Ziegler.»  

Patrimoniul documentar al Culturii tradiţionale din Vâlcea 1968-2008

Miercuri, 15 Aprilie 2020 12:00

Gheorghe Constantinescu

«Am plecat spre Israel sperând că voi găsi liniştea unor momente doar pentru mine, la Mormântul Sfânt şi Zidul Plângerii; că voi cunoaşte oameni interesanţi, că voi lua „pulsul străzii”, că voi vedea oraşele prin ochii localnicilor şi, în fine, că voi rămâne cu amintiri frumoase şi voi fi mai bogat sufleteşte. Exact asta am trăit, aşa că pot spune, cu certitudine, că o călătorie în Israel nu are cum să nu te mişte sufleteşte! Ţara Sfântă e ceva ce face parte din noi înşine, înainte de a ne naşte. Ceva ce regăsim, odată ce pătrundem în ea, de care ne vom aduce aminte mereu şi nu mai avem cum să uităm locurile odată văzute. Oriunde am merge pe acest pământ, fără să vrem, ducem cu noi problemele vieţii noastre. Acolo însă se întâmplă ceva, nu le mai avem, uităm de noi; acolo pietrele vorbesc despre Dumnezeu micşorat în trup omenesc şi venit aici, pentru mântuirea întregii lumi.»

***

«Un pelerinaj de suflet în Ţara Sfântă»/ Gheorghe Constantinescu/ text integral

Marți, 28 Iulie 2020 10:26

“Unii oameni se nasc să dăruiască...”. Gheorghe Constantinescu, originar din Cernișoara, deja cunoscut publicului vâlcean și nu numai, este unul dintre ei; își explorează în liniște și modestie ideile în care crede, le așterne apoi pe hârtie, oferindu-le cititorilor. După zeci de ani de studiu, de muncă și (într-un anume sens) autoexil, autorul pune în valoare puterea cuvântului așezat după cuvânt, îi adaugă o pronunțată amprentă personală, cărămidă peste cărămidă, în construcția unui edificiu literar original.

Performanțele calitative ale fructelor de măr, prun, piersic, cais şi nuc din zona ecologică a Olteniei

Miercuri, 04 Decembrie 2019 11:29

 

«...Povestirile mizează pe principiile eticului, fără a le anula pe cele ale esteti­cului, deoarece Marian Pătraşcu are forţa unui prozator care ştie să esenţializeze discursul narativ, transformându-l într-un crâmpei de viaţă...»

 

Cum s-a stricat prietenia dintre România și Iugoslavia

Marți, 11 Iunie 2019 10:31

Pe numele său Iosif Vissarionovici Djugaşvili, Stalin s-a născut în 1879 în oraşul Gori din R.S.S. Gruzină. Numele de familie a fost înlocuit cu cel de Stalin, care provine din rusescul „Stali" - oţel, probabil considerându-se tare ca oţelul, fiind cunoscut în lume cu numele Iosif Vissarionovici Stalin.

Din 1922, de când predecesorul său Lenin s-a îmbolnăvit, murind în 1924, tovarăşii de luptă l-au ales pe Stalin secretar general al CC al PCUS, funcţie pe care a deţinut-o până la moarte, în 1953, timp de 31 de ani. În toată această perioadă a mai ocupat şi alte funcţii importante de stat în ţara sa.

Pădurea Agestului/ Universul unei copilării, de col. ing. Gheorghe Constantinescu

Ești aici: Home