Istorie Locala

Acasa
Luni, 11 Decembrie 2017 10:35

Regulamentele Organice ale Valahiei (1831) şi Moldovei (1832), prevedeau catagrafii periodice, organizate şi îndrumate de către Departamentul Trebilor din Lăuntru. În anul 1831 s-a organizat catagrafierea satelor din Ţara Românească şi Moldova, scopul fiind cel fiscal, în vederea aşezării impozitelor. În catagrafie satele sunt stabilite după categorii: moşneneşti/moşteneşti şi mixte (moşneneşti-boiereşti, moşneneşti-mânăstireşti şi moşneneşti-boiereşti-mânăstireşti). Mânăstirea Govora, din plasa Râmnic, judeţul Vâlcea stăpânea satele: Govora, Buleta, şi Gătejeşti (cu moşiile Prajilile şi Hinţa) (Donat şi colab., 1999, 29-39; „A.O.”, 1997). Catagrafia consfinţeşte apariţia în zonă a satului Gătejeşti (denumire nouă) cu moşiile Prajilile (denumire nouă) şi Hinţa, toate pe teritoriul actual al Oraşului Băile Govora. Denumirea de Prajilile = Prajila va purta satul de reşedinţă al staţiunii Băile Govora, iar moşia şi satul Hinţa împreună cu Glodul vor dispărea ca denominaţii din nomenclatorul judeţului Vâlcea.

Băile Govora - Istoria medievală

Luni, 11 Decembrie 2017 09:42

Pr. Petre-Govora, Gheorghe I. (n. 23 apr. 1910, com. Orleşti, jud. Vâlcea - m. 2010) – teolog şi istoric (arheolog), cercetător, folclorist, muzeograf, publicist, colecţionar de cărţi şi obiecte religioase; preot al parohiei „Sf. Nicolae” din Govora-sat din anul 1931; licenţiat în teologie şi titrat al Seminarului universitar, având religia şi istoria, ca studii de bază; membru activ al Institutului Naţional de Tracologie şi întemeietor al Muzeului de Istorie din oraşul Băile Govora, care îi poartă numele. Munca sa de o viaţă în domeniul arheologiei, a adunat-o, a catalogat-o şi a organizat-o într-o colecţie: „Colecţia de arheologie, artă religioasă şi carte veche” cum a fost denumită oficial, care cuprinde peste 4000 de piese, adăpostită la început în biserica parohială din Govora-Sat, apoi în propria locuinţă. Din anul 1973, când autorităţile locale din Băile Govora îi pun la dispoziţie vila „Dr. Ţăranu”, aici s-a organizat un muzeu (secţie a Muzeului Judeţean Vâlcea) care, din anul 1977, se mută în vila Pănciulescu din str. Tudor Vladimirescu nr. 109, unde se găseşte şi astăzi. Colecţia cuprinde exponate „fosile de mamut, ursus arcticus şi ursus spelaeus, un bogat material arheologic, icoane pe lemn şi sticlă şi carte veche românească ce documentează formarea, continuitatea şi prezenţa poporului român în hotarele lui fireşti” (Deaconu, 2010, 2). Contribuţii de notorietate naţională şi europeană la cunoaşterea preistoriei judeţului Vâlcea (şi a ţării în ansamblu). Distins de patriarhul Iustinian Marina cu <Crucea Patriarhală>, iar în anul 2004 i s-a acordat Ordinul <Meritul Cultural> în grad de cavaler, cat. E. Din partea statului Israel, a primit titlul „Drept între popoare” pentru ajutorul dat evreilor în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

Cărţi publicate: O preistorie a nord-estului Olteniei (1995), Govora – de la primii oameni la contemporani (2001), Aureii imperiali din Dacia romană (2003), Pravila bisericească de la Govora … adusă la zi de pr. Gh. I. Petre-Govora la anul 2004; în colaborare: Vâlcea. Muzee şi monumente (1986). 

***

Informaţii de pe pagina oficială a Primăriei Băile Govora - http://www.primaria-baile-govora.ro/personalitati-locale/ - accesată în 11 decembrie 2017:

 

Gheorghe Petre-Govora s-a născut la 23 aprilie 1910, în comuna Orlești, județul Vâlcea, ca fiu al lui Ion și al Elisabetei, fiind primul dintre cei trei copii. A copilărit la Orlești și, tot acolo, a învățat cele 4 clase primare. După ce termină școala primară, în anul 1922 intră prin concurs la Seminarul Sf. Nicolae din Rm. Vâlcea.

 

Elev fiind debutează cu schița „Comoara”, pe care o publică în anul 1929, în revista „Seminarium” și tot atunci scrie nuvela „Maria de Mangop”, rămasă în manuscris.

 

În anul 1931 se căsătorește cu învățătoarea Elisabeta Diaconu și la 13 iulie, în același an, este hirotonisit preot și primește parohia Sf. Nicolae din Govora sat, pe care o slujește mai bine de 60 de ani. În anul 1932 înființează Căminul Cultural din Govora sat, pe care îl conduce mulți ani.

 

Preotul Gheorghe Petre – Govora este licențiat în teologie și titrat al Seminarului universitar, având religia și istoria, ca studii de bază. A primit rangul de iconom stavrofor și purtător al Crucii Patriarhale.

 

Pasiunea pentru arheologie s-a născut o dată cu descoperirile întâmplătoare pe care le-a făcut în împrejurimile satului Govora și cu tot felul de obiecte aduse de săteni. Colecționând piesă cu piesă, cu răbdare și perseverență și, deseori, cu sacrificii materiale, reușește să organizeze o colecție, adăpostită la început în biserică și apoi în propria locuință. În anul 1973, autoritățile îi pun la dispoziție fosta vila Dr. Țăranu, pentru organizarea unui muzeu. „Colecția de arheologie, artă religioasă și carte veche” cum va fi denumită oficial, este vizitată la 9 iulie 1974 și de Patriarhul Iustinian Marina. În anul 1977, muzeul se mută în fosta Vilă Pănciulescu din Str. Tudor Vladimirescu nr. 109, iar din anul 2014 colecția se află în sediul renovat al fostei Vile Alexandru Iliescu.

 

Colecția de arheologie cuprinde peste 4.000 de piese, începând cu perioada preglaciară, reprezentată prin exponate fosile de mamut, ursus arcticus și ursus spelaeus, din Paleoliticul Superior, Epoca Neolitică, perioada de tranziție spre bronz, începutul și Epoca Bronzului Clasic, prima și a doua Epoca a Fierului, precum și un bogat material arheologic care documentează formarea, continuitatea și prezența poporului român în hotarele lui firești.

 

Dintre materialele arheologice mai importante le amintim pe cele din Neoliticul Timpuriu, specific Culturii Criș, provenind de pe Valea Răii, Ocnele Mari, reprezentate prin ceramică, ceramică pictată, unelte casnice, arme de vânătoare, plastică și râșnite manuale. Perioada de tranziție este ilustrată prin ceramică de tip Coțofeni, ales ornamentată, idoli zoomorfi și unelte din rocă dură. Pentru începutul și epoca bronzului clasic, colecția adăpostește un bogat material arheologic caracteristic Culturilor Glina, Orlești și ceramica Culturii Verbicioara. Epoca daco – romană de etnogeneză și de continuitate este reprezentată prin exponate provenind în special din așezarea de la Stolniceni – Buridava romană, Căzănești, Ocnele Mari, Râureni și Govora – Sat. La etaj se află expoziția de artă bisericească (icoane pe lemn și sticlă) și carte veche românească, conținând peste 85 exemplare, printre care remarcăm Cazania lui Varlaam (1643)Pravila Mare de la TârgovișteBiblia lui Șaguna (1858)Liturghier tipărit de Antim Ivireanul (1713).

 

Între anii 1967 – 1989, Pr. Gheorghe Petre – Govora participă la Colocviile naționale de studii asupra frontierelor Imperiului Roman, aducând contribuții deosebite privind continuitatea daco – romană pe Limes Alutanus, în lumina noilor cercetări arheologice. Membru activ al Institutului de Tracologie, la simpozioanele naționale care se organizează, prezintă numeroase comunicări:

 

– Un orizont hallstattian timpuriu în jud. Vâlcea – Rm.Vâlcea 1981;

 

– Asupra începutului bronzului tracic în nordul Olteniei – Craiova 1983;

 

– Moșteniri daco – romane în nord-estul Olteniei în contextul unității și continuității poporului român – Drobeta Turnu-Severin 1984;

 

– Formarea bronzului timpuriu în nord-estul Olteniei – Constanța 1985;

 

– Asupra problemelor culturii Glina în nord-estul Olteniei – Oradea 1986;

 

– Formarea culturii Verbicioara (fazele I-II) – Piatra Neamț 1988;

 

– Evoluția culturii Verbicioara (fazele III-IV) – Tulcea 1989.

 

La diferite simpozioane și manifestări cu caracter istoric organizate pe plan județean susține comunicările:

 

– Carte veche româneasca la Muzeul Govora;

 

– Legături etno-culturale de-a lungul veacurilor pe Valea Oltului;

 

– Moștenirea daco-romană pe Limes Alutanus, în contextul unității și continuității poporului roman;

 

– Govora, vatră de cultură și istorie românească.

 

A publicat peste 100 articole, în reviste de specialitate din țară și străinătate. Articolele se bazează pe cercetări arheologice cuprinzând studii despre istoria veche a Olteniei și până la formarea statului feudal Țara Românească. Prin studiile și cercetările sale, preotul Gheorghe Petre – Govora a contribuit la o mai bună cunoaștere pe plan local a neoliticului, eneoliticului, perioadei de trecere la epoca bronzului, culturii Coțofeni, epocii fierului (cultura Ferigile), epocii geto – dacice (Latene), descoperirile sale arheologice, atestând viețuirea și continuitatea elementului autohton pe acest teritoriu, din paleolitic și până astăzi.

 

„Cine salvează o singură viață, salvează o lume întreagă” sunt cuvintele din Talmud inscripționate pe medalia „Drept între Popoare” conferită pe 25 iunie 2004, la Palatul Patriarhiei Române din București, preotului Gheorghe Petre din Episcopia Râmnicului.

 

Titlul „Drept între Popoare” se acordă persoanelor care nu sunt de etnie evreiască și care au salvat vieți de evrei sau au ajutat evrei în perioade dificile, punându-și propria viață în pericol. Evenimentul a fost organizat de Ambasada Israelului și Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române. La vârsta de 94 de ani, părintele Gheorghe Petre – Govora a fost răsplătit pentru ajutorul dat în perioada Holocaustului unor evrei deportați în Transnistria. Titlul, constând într-o medalie și o diplomă onorifică emise de Institutul Yad Vashem din Ierusalim, i-a fost înmânat preotului Gheorghe Petre de către ambasadorul Israelului la București, doamna Rodica Radian Gordon, fiind primul preot ortodox care primește o asemenea distincție.

 

Cărți publicate:

 

■ O preistorie a Nord – Estului Olteniei, Editura Petras, Rm. Vâlcea, 1995, 90 p + 75 pl.+2h. ■ Govora – de la primii oameni la contemporani, Rm. Vâlcea, Editura Petras, 2001, 171p.

 

■ Aureii imperiali în Dacia romană, Rm.Vâlcea, 2004

 

■ Pravila bisericească de la Govora (o aducere la zi a Pravilei Mici, care a ieșit de sub teascurile tiparniței de la Mănăstirea Govora în 1640 și a fost revizuită și publicată cu caractere latine, de Academia Română în 1884).

 

■ Flacăra memoriei. Dialog cu preotul și arheologul Gheorghe Petre – Govora, Editura Petras, Rm. Vâlcea, 2005

 

Părintele Gheorghe Petre – Govora a încetat din viață la venerabila vârstă de 102 ani. Model de urmat în viață, părintele Gheorghe Petre – Govora a slujit zeci de ani cultura românească, fiind un remarcabil autor de lucrări de arheologie și teologie.

 

Personalitate importantă a culturii vâlcene, preotul Gheorghe Petre – Govora a avut o contribuție hotărâtoare la dezvoltarea cultural – științifică a județului Vâlcea, la cunoașterea istoriei românilor și la promovarea valorilor de patrimoniu național.

 

La 30 iunie 2010, în cadrul ședinței ordinare a Consiliului Județean Vâlcea părintele cercetător Petre Gheorghe – Govora a primit titlul de cetățean de onoare al județului Vâlcea.

 

 

 

Mihai Călugăriţoiu/ „Şuşani, istorii familiale locale” vol. II - full text

Luni, 22 Mai 2017 09:28

Ca unul care am deschis ochii într-o casă de ţărani harnici şi cinstiţi şi, culmea, chiar mare, aproape culă, casă care impunea respect, dar fără nici o carte, totdeauna am fost gelos, până la obsesie pe cei, pe cei care aveau bibliotecă. Şi, mai ales, pe conacele boiereşti, câte mai rămăseseră, pentru că, în nemernicia lor, staliniştii - mai toţi neromâni - le-au distrus de parcă erau focare de molime. Imaginaţia îmi fugea şi se plimba curajoasă pe holurile lor, în cerdacele lor, unde odraslele fericite, poate, ale boierilor noştri, îşi petreceau zilele, vacanţele şi se bucurau de „bogăţiile” lor sufleteşti.

Cernișoara: Biserica din Mădulari

Luni, 27 Noiembrie 2017 11:56

1.  AŞEZAREA GEOGRAFICĂ ŞI CĂILE DE ACCES

Oraşul Băile Govora se află situat în partea central-estică a judeţului, în Subcarpaţii Getici (Subcarpaţii Vâlcii), la intersecţia paralelei de 450 549’’ latitudine nordică, cu meridianul de 240 9 20’’ longitudine estică, având ca vecini comunele Buneşti (N şi NE), Mihăeşti (E, SE), Frânceşti (S), Păuşeşti-Otăsău (SV) şi Stoeneşti (NV).

Drăgăşani - clima, vegetaţia, fauna

Miercuri, 28 Iunie 2017 11:52

d) Presa actuală

Odată cu liberalizarea pieţei culturale, în contextul celei politice şi economico-sociale, au apărut şi aici o serie de publicaţii politico-sociale, culturale şi sportive; unele, cu existenţe efemere:

- Începând cu anul 1992, a apărut la Drăgăşani publicaţia „Actualitatea drăgăşăneană”; între 1992-1997, printre redactorii săi, trudea şi cunoscutul poet, epigramist şi animator cultural local, Teodor Barbu. În prezent, conducerea revistei este alcătuită din Adrian Fugăreţu – director general, Adrian Sanda – director executiv şi Viorel Trandafir – director media, iar din redacţie, fac parte: redactor-şef – Petruţ Dinculescu şi redactorii Claudia Trandafir, Cristina Marinescu şi Florin Georgescu, tehnoredactor fiind Florin Năstăsoiu.

Drăgăşani - Cultura/ viaţa culturală: bibliotecile, cartea şi presa tipărită, casa de cultură

Marți, 27 Iunie 2017 09:17

De la început, se poate aprecia că pentru un oraş relativ mic cum este Drăgăşaniul, cultura dezvoltată şi promovată aici, fie aceasta populară sau scrisă, a fost şi continuă să fie surprinzător de diversă şi de bogată, cu manifestări de prestigiu şi cu personalităţi de valoare în toate domeniile vieţii spirituale. Vom trece în revistă, în continuare, principalele performanţe, pe domenii (şi/sau sub-domenii), iar în cadrul lor, cronologic. Asupra reprezentanţilor acestora, se va insista mai mult, la capitolul Personalităţi drăgăşănene.

Ceramica de Hurez – Patrimoniu al umanității

Luni, 11 Decembrie 2017 08:57

În funcţie de diversitatea factorilor care au contribuit la formarea solurilor, materialul parental, formele de relief, clima şi activitatea biologică, solurile din arealul oraşului Băile Govora se înscriu în varietatea solurilor existente pe teritoriul judeţului Vâlcea.

Băile Govora - toponimia

Joi, 07 Decembrie 2017 11:29

Emisiune realizată la Râmnicu Vâlcea - Televiziunea VTV, în 5 august 2009, pe tema „Biblioteca – instituţie strategică”.

Moderator: George Smeoreanu

Invitată: Hermina Anghelescu, profesor* la Wayne State University din Detroit/ Michigan.

Video-ul poate fi vizionat în fereastra flash din josul prezentei pagini sau în YouTube.

Amănunte cu privire la ocazia care a generat interviul, la http://prolibro.eu/blog/2009/08/04/de-vinerea-trecuta-pana-azi-dr-hermina-g-b-anghelescu-a-conferentiat-la-biblioteca-judeteana-valcea/ sau link de rezervă - https://prolibro.wordpress.com/2009/08/09/prelegerile-doamnei-anghelescu-la-ramnicu-valcea/

______________________________
*
http://sis.wayne.edu/faculty/bio.php?id=29001

Media

The Monography of Drăgăşani/ La Monographie de Drăgăşani/

Vineri, 26 Mai 2017 11:27

Viaţa  este o frumuseţe pavoazată cu spini. Cine nu învaţă să-i înlăture, are parte de suferinţa înţepăturilor lor, întrucât adaptarea nu înseamnă suportarea situaţiei, ci STR~DUIN|A pentru ieşirea de sub apăsarea neplăcerilor (morale sau fizice). Lucrul acesta îl ştiau străbunii noştri romani. De aceea adulau gloria. La rândul său, creştinismul ne învaţă să fim buni şi iertători cu ceilalţi, dar nu cu propriile greşeli. Altfel ne-ar mai cere izbăvirea? Rostul ei este îndreptarea şi continuarea vieţii pe calea cea bună şi nu repetarea faptelor eronate. Dacă la romani gloria era considerată mai valoroasă ca averea, împlinirea creştină constituie cuprinderea întregii fiinţe umane de harul învăţăturii divine, ţintă atinsă numai de cei înzestraţi cu forţa şi capacitatea detaşării de elementul trăirii lumeşti. Fericirea supremă, reprezentând nivelul situat în preajma Divinului, nu este accesibilă oricui. Prin urmare, intervine stratificarea, care determină ierarhizarea fericirii după meritul revelaţiei şi purificării, obţinut în conformitate cu alte reguli decât legile naturale. Din acest punct de vedere, omul - fiind dependent de natură - se situează pe treapta cea mai de jos, însă, prin străduinţă, poate urca alte trepte. Străduinţa devine, astfel, cheia în stare a deschide uşa faptelor strălucite, capabile să impresioneze atât fiinţa umană, cât şi Creatorul ei. De aici se naşte şi tendinţa recunoaşterii meritelor prin slăvire şi creşterea dorinţei de a tânji după asemenea rezultate.

"Povestea copilariei mele", autor colonel inginer Gheorghe Constantinescu, vâlcean din Cernişoara

Ești aici: Home