Istorie Locala

Acasa
Luni, 09 Octombrie 2017 11:09

Felix Sima Cartea de la Mihăești –documente și mărturii –
485 de ani de la atestarea localitãtii

Coperta I:  Monumentul Eroilor din satul Măgura Coperțile, design & prepress: Dan SÎRBU Tehnoredactare și fotografii: Felix SIMA, Bogdan SIMEANU, Dan SÎRBU, Petre CICHIRDAN
© Toate drepturile rezervate autorului This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.
ISBN 978-973-0-19048-9
Tipar executat la Focus Rm.Vâlcea Tel./fax: 004 0350 428730 e-mail: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.

UN CUVÂNT ÎNAINTE
Pentru Felix SIMA, cercetarea istorică (în primul rând, istoriografia şi istoria culturii) nu este un simplu hobby, ci o preocupare probând consecvenţă şi „antecedente” serioase, căreia scriitorul i-a dedicat o parte apreciabilă din timpul vieţii sale! O dovedesc cu prisosinţă cele două ediţii de restituire a personalităţii şi operei mihăeşteanului Dragoş PETROȘANU – întemeietorul istoriografiei vâlcene, precum şi studiile şi articolele pe teme istorice publicate în diferite periodice. Volumul care se lansează chiar în ziua de Rusalii – Cartea de la Mihăeşti. Documente şi mărturii (Râmnicu-Vâlcea, Editura FOCUS, 2015) se adaugă, iată, demersurilor creative ale autorului în domeniul acestei importante ştiinţe. Înţelegând în mod corespunzător aprecierea marelui istoric Nicolae BĂLCESCU, care considera istoria „cea dintâi carte a unei naţii” şi fiind îndrăgostit iremediabil de vatra care l-a ivit, Felix SIMA a adunat în volum un număr impresionant de mărturii documentare despre satele acestei mari, vechi şi frumoase localităţi a judeţului Vâlcea (devenită comună prin Legea comunală din 1864), pentru a oferi mihăeştenilor prima lucrare cu caracter istoric, a vetrei lor strămoşeşti.  Bun cunoscător al acestui gen de scrieri, autorul şi-a intitulat volumul printr-o parafrază a faimoasei cărţi a lui Axel MUNTHE (Cartea de la San Michele), înnobilând astfel, încă o dată, aşezarea strămoşilor săi. Onest cu sine şi cu virtualii cititori, autorul şi-o subintitulează Documente şi mărturii, pentru a sublinia de la bun început faptul că nu este vorba despre o monografie, necum despre o istorie. Meritul principal al său constă, aşadar, în strângerea dovezilor istorice despre comună şi oamenii săi, citându-se de fiecare dată sursele şi alcătuind astfel o preţioasă bază documentară pentru viitoarea monografie a comunei – pe care, eventual, o va elabora chiar el! Felix SIMA a procedat ca un istoric adevărat şi responsabil, într-o polemică subtextuală cu autorii „impresionişti” – cei care scriu istoria „după ureche”, după legende şi povestiri locale, sau înlocuiesc ştiinţa istorică propriu-zisă, cu filosofia acesteia! Deşi autorul este parcimonios în comentarii, limitându-se, de regulă, la reproducerea brută a textelor documentare, am distins printre rânduri (şi dincolo de documente!) şi alte trăsături semnificative ale cercetătorului: pasiunea pentru activitatea de cercetare, dorinţa mistuitoare de cunoaştere şi – mai presus de toate – sensibilitatea deosebită şi profunzimea cu care el percepe istoria locului şi a oamenilor care l-au sfinţit, în curgerea inexorabilă a timpului. Elocvent în acest sens şi de o mare frumuseţe, este poemul de pe coperta IV a cărţii, text care se constituie într-o concisă, autentică şi emoţionantă istorie lirică a localităţii, deconspirându-l pe poetul de talent şi, deopotrivă, pe artistul Felix SIMA, a cărui dragoste pentru glia natală este adâncă şi pioasă. În grila aceasta de percepţie – a lui şi a noastră – lucrarea putea să se numească la fel de bine, păstrându-se în limitele parafrazării, Cartea de la... San Mihăeşti!
Prof. dr. Ion SOARE

1531 (7040) Noembrie 5. București
† Din mila lui Dumnezeu, Io Vlad voevod și domn a toată țara Ungrovlahiei, fiul marelui și preabunului Vlad voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugilor domniei mele, jupanului Erciul din Iaroslăvești și vărului său primar, Erciul din Mihăeștii și cu fiii lor, câți le va lăsa dumnezeu, ca să le fie Iaroslăveștii toți și cu tot hotarul. Și iarăși să le fie la Mihaești oricât se va alege partea lui Erciul toată, pentrucă le este dreaptă și veche ocină, dedină. Iar după aceia, au venit Erciul din Mihaești și Erciul din Iaroslavești în fața domniei mele, de s’au înfrățit de bună voia lor peste Iaroslăvești și peste Mihăiești, ca să ție Erciul din Mihăești a patra parte din Iaroslavești, iar Erciul din Iaroslavești să ție la Mihăești din partea lui Erciul, jumătate. De aceia, am dat și domnia mea, ca să fie mai sus zisele sate, ocină și ohabă, lor și fiilor lor și nepoților și strănepoților lor. Și oricărui dintre dânșii i se va întâmpla mai înainte moarte, iar la dânșii prădalica să nu fie, ci să fie celor rămași. Și de nimeni neatins, după porunca domniei mele. Iată și martorii domniei mele: jupan Drăghici mare vornic și jupan Teodor fost mare logofăt și jupan Șerban fost ‹vornic› și jupan ‹Vâl›san fost logofăt și jupan Radul mare vistier și Drăghici spătar și Ra‹dul› paharnic și Danciul comis și Staico stolnic și alt Staico mare postelnic. Ispravnic Radici mare portar. Și eu, Giura logofăt, am scris în cetatea de scaun București, luna Noembrie 5 zile, anul 7040 ‹1531› † Io Vlad voevod, din mila lui Dumnezeu, domn.
Arhivele Statului București, S. I., nr. 358. Orig. slav, perg., pecete timbrată. Documente istorice românești, B, Țara Românească, veacul XVI, vol. II. București, Editura Academiei, 1951.

Volumul poate fi citit/descărcat (de) la legătura: https://drive.google.com/file/d/0B-G7vrM7m93sRi1TaGFhRkk0MWs/view?usp=sharing

Col (r) Nicolae Mazilu - discurs lansare volum „Sclipiri in amurg” dec. 2001

Miercuri, 27 Septembrie 2017 11:25

 

Cuprins
Parcul Național al Țării de Foc ....................................................................................... 7
Muzeul de la Sfârșitul Lumii ........................................................................................ 19
Pe canalul Beagle ............................................................................................................ 29
Ghețarii ............................................................................................................................ 39
Voiaj prin sudul Americii de Sud ................................................................................. 69
Micul circuit și Catedrala montană .............................................................................. 83
Cerro Tronador .................................................................................................................. 99
Insula Victoria și Pădurea din Arrayanes ................................................................. 109
Două zile în Chile ......................................................................................................... 129
Muzeul Patagoniei ........................................................................................................ 155

 

 

 

Citeşte în online/ descarcă:

Singur printre ghețari / fotovideo jurnal instantaneu de Florentin Smarandache

 

 

Adevărul despre conacul şi biserica din Slăviteşti, prezentat de descendentul ctitorului

Luni, 22 Mai 2017 09:28

Ca unul care am deschis ochii într-o casă de ţărani harnici şi cinstiţi şi, culmea, chiar mare, aproape culă, casă care impunea respect, dar fără nici o carte, totdeauna am fost gelos, până la obsesie pe cei, pe cei care aveau bibliotecă. Şi, mai ales, pe conacele boiereşti, câte mai rămăseseră, pentru că, în nemernicia lor, staliniştii - mai toţi neromâni - le-au distrus de parcă erau focare de molime. Imaginaţia îmi fugea şi se plimba curajoasă pe holurile lor, în cerdacele lor, unde odraslele fericite, poate, ale boierilor noştri, îşi petreceau zilele, vacanţele şi se bucurau de „bogăţiile” lor sufleteşti.

Cernișoara: Biserica din Mădulari

Marți, 21 Februarie 2017 13:37

CLIMA

Zona geografică în care este situat oraşul Drăgăşani, aparţine tipului de climat temperat continental moderat, cu slabe influenţe mediteraneene. Aceste caracteristici sunt exprimate în valorile termice ale anului, izoterma de +10˚C trecând prin această regiune, pe linia Topoloveni-Drăgăşani-Strehaia, cu pătrundere adâncă de-a lungul Oltului, până în zona dealurilor subcarpatice, la nord de Râmnicu-Vâlcea.    

Dumbrava Minunată

Miercuri, 28 Iunie 2017 11:52

d) Presa actuală

Odată cu liberalizarea pieţei culturale, în contextul celei politice şi economico-sociale, au apărut şi aici o serie de publicaţii politico-sociale, culturale şi sportive; unele, cu existenţe efemere:

- Începând cu anul 1992, a apărut la Drăgăşani publicaţia „Actualitatea drăgăşăneană”; între 1992-1997, printre redactorii săi, trudea şi cunoscutul poet, epigramist şi animator cultural local, Teodor Barbu. În prezent, conducerea revistei este alcătuită din Adrian Fugăreţu – director general, Adrian Sanda – director executiv şi Viorel Trandafir – director media, iar din redacţie, fac parte: redactor-şef – Petruţ Dinculescu şi redactorii Claudia Trandafir, Cristina Marinescu şi Florin Georgescu, tehnoredactor fiind Florin Năstăsoiu.

Drăgăşani - Cultura/ viaţa culturală: bibliotecile, cartea şi presa tipărită, casa de cultură

Marți, 27 Iunie 2017 09:17

De la început, se poate aprecia că pentru un oraş relativ mic cum este Drăgăşaniul, cultura dezvoltată şi promovată aici, fie aceasta populară sau scrisă, a fost şi continuă să fie surprinzător de diversă şi de bogată, cu manifestări de prestigiu şi cu personalităţi de valoare în toate domeniile vieţii spirituale. Vom trece în revistă, în continuare, principalele performanţe, pe domenii (şi/sau sub-domenii), iar în cadrul lor, cronologic. Asupra reprezentanţilor acestora, se va insista mai mult, la capitolul Personalităţi drăgăşănene.

Ceramica de Hurez – Patrimoniu al umanității

Luni, 27 Februarie 2017 12:09

Valea Oltului Inferior cuprinde teritorii din judeţele Vâlcea, Olt şi Teleorman, la care municipiul Drăgăşani participă cu 11% din suprafaţa sa la acest coridor ecologic. Acest sit găzduieşte efective însemnate ale unor specii de păsări, dintre care 14 specii migratoare şi 81 specii periclitate. Situl este important în perioada de migraţiune, când găzduieşte mai mult de 20000 exemplare de păsări de baltă pentru speciile: aytia nyroca, ciconia ciconia, ixobriciaus minutus, burhinus oedicnemus, coracia  garrvius, mergus albellus, cygnus cygnus, phalocrocorax pygmeus, philomachus pugnax, iar pentru iernat, următoarele specii: pelecanus crispus, cygnus cygnus, phalacrocorax pigmeus, anser albifrons şi toate speciile de raţe.

Drăgăşani - cadrul natural/ aşezarea geografică/ relieful

Miercuri, 28 Iunie 2017 09:01

Materialul video poate fi urmărit în fereastra din josul acestei pagini sau la adresa de găzduire https://www.youtube.com/watch?v=_2GjR4BidXQ

 

Despre George Anca:

Anca, Gheorghe (George) (n. 12 apr. 1944, în satul Ruda din fosta comună Bercioiu – azi, Budeşti, jud. Vâlcea) – scriitor şi cărturar prestigios, de deschidere internaţională, având o largă paletă de preocupări: poet, prozator, dramaturg şi scenarist, eseist, sanscritolog, indianist, (hindo)eminescolog, provensalist, traducător, editor, realizator de filme, publicist, animator cultural de largă anvergură; carieră universitară în ţară şi în străinătate, 1977-1984); cursuri de specializare la universităţile din Roma şi Delhi, iar în domeniul televiziunii – în W. F. Maukley, SUA; doctor în litere al Universităţii din Bucureşti (1975). Este întemeietorul unui nou stil literar – stilul dodiilor („dodism” – I. S. ş.a.) şi, deopotrivă, al unui limbaj artistic original – veşmânt adecvat pentru stilul creat. Membru al Uniunii Scriitorilor din România, preşedinte al Academiei Internaţionale „Mihai Eminescu”, vicepreşedinte al Asociaţiei de Etnologie din România, preşedinte al Asociaţiei Culturale Româno-Indiene (RICA); cancelar naţional acreditat la ONU, al Asociaţiei Internaţionale a Educatorilor pentru Pacea Lumii, membru al Grupului Român pentru Pugwash etc. În perioada 1977 – 1984a fostprofesor de limba şi literatura română la Universitatea din Delhi – India. A înfiinţat (în Bucureşti, în parteneriat cu Primăria Sectorului 2) şi conduce Salonul literar « Colocviile de Marţi », în care şi-a propus – iniţiativă originală şi generoasă – să promoveze cultura şi spiritualitatea tuturor zonelor ţării, în ceea ce au acestea reprezentativ.

Autor a peste 60 de volume, în cele mai diverse genuri şi specii literare: poezie (Invocaţii – 1968, Poemele părinţilor – 1976, 10 indian poems – Delhi 1978, Mantre - 1982), 50 doine lui Ilie Ilaşcu – 1994, Doine în dodii – 1997, Decasilab – 1999 etc.; romane: Eres – 1970, Parinior – Delhi 1982, The Buda – 1994, ciclurile de romane Apocalipsa indiană («roman automitologic», 1998-2003) şi Ibsenienii (7 volume, 2005-2006): eseuri: Baudelaire şi poeţii români (1974), Indoeminescology (1994), Haos, temniţă şi exil (1995) etc.; filme: Constantin Brâncuşi (1976), Romul Ladea (1974), India în literaturile europene (1979) ş. a. Traduceri din Gianni Rodari (Gramatica fanteziei – 1980) ş. a. Cetăţean de onoare al municipiului Râmnicu-Vâlcea (2005). (DCLR, pag. 425; DLRC/1, pag. 23; DLRC/2, pag. 22; DGLR A-B, pag. 159-160).

 

Sursa: https://istorielocala.ro/index.php/biblioteca-judeteana-antim-ivireanul-valcea/item/248-scriitori-v%C3%A2lceni.html 

Media

Amprente în marmura istoriei - carte Mihai Sporiş

Vineri, 26 Mai 2017 11:27

Viaţa  este o frumuseţe pavoazată cu spini. Cine nu învaţă să-i înlăture, are parte de suferinţa înţepăturilor lor, întrucât adaptarea nu înseamnă suportarea situaţiei, ci STR~DUIN|A pentru ieşirea de sub apăsarea neplăcerilor (morale sau fizice). Lucrul acesta îl ştiau străbunii noştri romani. De aceea adulau gloria. La rândul său, creştinismul ne învaţă să fim buni şi iertători cu ceilalţi, dar nu cu propriile greşeli. Altfel ne-ar mai cere izbăvirea? Rostul ei este îndreptarea şi continuarea vieţii pe calea cea bună şi nu repetarea faptelor eronate. Dacă la romani gloria era considerată mai valoroasă ca averea, împlinirea creştină constituie cuprinderea întregii fiinţe umane de harul învăţăturii divine, ţintă atinsă numai de cei înzestraţi cu forţa şi capacitatea detaşării de elementul trăirii lumeşti. Fericirea supremă, reprezentând nivelul situat în preajma Divinului, nu este accesibilă oricui. Prin urmare, intervine stratificarea, care determină ierarhizarea fericirii după meritul revelaţiei şi purificării, obţinut în conformitate cu alte reguli decât legile naturale. Din acest punct de vedere, omul - fiind dependent de natură - se situează pe treapta cea mai de jos, însă, prin străduinţă, poate urca alte trepte. Străduinţa devine, astfel, cheia în stare a deschide uşa faptelor strălucite, capabile să impresioneze atât fiinţa umană, cât şi Creatorul ei. De aici se naşte şi tendinţa recunoaşterii meritelor prin slăvire şi creşterea dorinţei de a tânji după asemenea rezultate.

"Povestea copilariei mele", autor colonel inginer Gheorghe Constantinescu, vâlcean din Cernişoara

Ești aici: Home