Istorie Locala

Acasa
Luni, 22 Mai 2017 12:00

Stimate domnule redactor-şef, din pură în­tâmplare, mi-a căzut sub ochi un articol semnat de domnul George Achim în nr. 2 (iulie-decembrie 2003) al revistei Casa Cărţii vâlcene, privind, printre altele, şi biserica, de fapt ruinele bisericii din Slăviteşti. Ca să fiu mai exact, actualmente teritoriul aparţine de satul Valea Mare, componentă a oraşului Băbeni. Trebuie să spun că am rămas stupefiat de afirmaţiile făcute de autor, drept pentru care mă văd nevoit să vin cu următoarele precizări. Cunosc aceste amănunte deoarece biserica a aparţinut familiei mele, înainte de exproprierea din 1949.

Florentin Smarandache și seducția polimorfismului

Luni, 22 Mai 2017 09:28

Ca unul care am deschis ochii într-o casă de ţărani harnici şi cinstiţi şi, culmea, chiar mare, aproape culă, casă care impunea respect, dar fără nici o carte, totdeauna am fost gelos, până la obsesie pe cei, pe cei care aveau bibliotecă. Şi, mai ales, pe conacele boiereşti, câte mai rămăseseră, pentru că, în nemernicia lor, staliniştii - mai toţi neromâni - le-au distrus de parcă erau focare de molime. Imaginaţia îmi fugea şi se plimba curajoasă pe holurile lor, în cerdacele lor, unde odraslele fericite, poate, ale boierilor noştri, îşi petreceau zilele, vacanţele şi se bucurau de „bogăţiile” lor sufleteşti.

Cernișoara: Biserica din Mădulari

Marți, 21 Februarie 2017 13:37

CLIMA

Zona geografică în care este situat oraşul Drăgăşani, aparţine tipului de climat temperat continental moderat, cu slabe influenţe mediteraneene. Aceste caracteristici sunt exprimate în valorile termice ale anului, izoterma de +10˚C trecând prin această regiune, pe linia Topoloveni-Drăgăşani-Strehaia, cu pătrundere adâncă de-a lungul Oltului, până în zona dealurilor subcarpatice, la nord de Râmnicu-Vâlcea.    

Dumbrava Minunată

Joi, 20 Noiembrie 2014 10:57

Foto: Postul de Poliție din Cernișoara

Funcționari ai Primăriei

  1. Ionescu Mihai – primar;
  2. Manea Victor – viceprimar;
  3. Negricea Vicențiu – secretar;
  4. Dican Mihaela – inspector contabilitate;
  5. Matei Maria – consilier impozite și taxe;
  6. Cebuc Elena – inspector registru agricol;
  7. Vladu Nicolae – inspector urbanism;
  8. Pripor Elena – inspector (asistent social);
  9. Salomia Iulian – inspector impozite și taxe;
  10. Andronache Maria – bibliotecar;
  11. Popescu Mihai – tehnician veterinar;
  12. Stanciu Mirabela – inginer agronom;
  13. Cherăscu Daniel – inspector contabilitate;
  14. Pârvu Ilie - șofer;
  15. Dana Severian – Guard;
  16. Ionescu Gabriel – inspector sv. Su.;
  17. Lungu Maria - Reli – inspector (asistent social);
  18. Cebuc Ana - Maria – consilier juridic;
  19. Popescu Elena - Cristina – asistent medical comunitar;
  20. Șoșoi Simona - Elena – consilier primar.

Primăria comunei Cernișoara

Marți, 10 Martie 2015 13:45

     cer1    Comisia Naţională de Salvgardare a Patrimoniului Cultural Imaterial, organ consultativ al Ministerului Culturii, a validat propunerea reprezentanţilor Centrului Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale din comisie, de a se înainta dosarul de candidatură pentru înscrierea pe Lista Elementelor de Patrimoniu Cultural Imateril al Umanităţii – UNESCO, a ceramicii de Horezu, în anul 2010. Dosarul a fost administrat de către Centrul Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale şi întocmit de dr. Corina Mihăescu şi drd. Petrică Oana Gabriela, cu sprijinul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vâlcea (director: prof. Elena Stoica) şi al Primăriei oraşului Horezu. După definitivare, dosarul (în versiunea franceză) a fost înaintat la UNESCO, în martie 2011, pentru Sesiunea din anul 2012. În decembrie 2012, la Paris, cu ocazia Sesiunii Comitetului Interguvernamental pentru Patrimoniul Cultural al UNESCO, ceramica tradiţională de Horezu (Le Savoir faire de la céramique traditionelle de Horezu) a fost înscrisă, prin vot unanim, de UNESCO în LISTA ELEMENTELOR REPREZENTATIVE ALE PATRIMONIULUI CULTURAL IMATERIAL AL UMANITĂŢII.

„Dumitru Zamfira – 50”: Vernisajul expoziției și lansarea albumului

Luni, 27 Februarie 2017 12:09

Valea Oltului Inferior cuprinde teritorii din judeţele Vâlcea, Olt şi Teleorman, la care municipiul Drăgăşani participă cu 11% din suprafaţa sa la acest coridor ecologic. Acest sit găzduieşte efective însemnate ale unor specii de păsări, dintre care 14 specii migratoare şi 81 specii periclitate. Situl este important în perioada de migraţiune, când găzduieşte mai mult de 20000 exemplare de păsări de baltă pentru speciile: aytia nyroca, ciconia ciconia, ixobriciaus minutus, burhinus oedicnemus, coracia  garrvius, mergus albellus, cygnus cygnus, phalocrocorax pygmeus, philomachus pugnax, iar pentru iernat, următoarele specii: pelecanus crispus, cygnus cygnus, phalacrocorax pigmeus, anser albifrons şi toate speciile de raţe.

Drăgăşani - cadrul natural/ aşezarea geografică/ relieful

Marți, 13 Ianuarie 2015 09:18

MIHAI  SPORIŞ

AMPRENTE ÎN MARMURA ISTORIEI

Editura ALMAROM Râmnicu Vâlcea – 1997

UN FILOZOF-POET ÎN AGORA

Apariţia acestui volum nu-i va găsi în totalitate nepregătiţi pe cititori, întrucât Mihai Sporiş este prezent de ani de zile în publicistica vâlceană şi nu numai. Strânse, însă, în volum, o parte din eseurile publicate şi multele altele, inedite, ni-l relevă pe unul dintre cei mai cultivaţi, profunzi şi originali eseişti ai noştri din ultimii ani. Facem această afirmaţie-apreciere categorică, cu intenţia declarată de a-l şoca pe cititor, pentru ca acesta îmboldit din urmă de nemilosul timp sau obosit de citirea atâtor cărţi nu scrise, ci "comise", să nu se grăbească, ci să zăbovească mai mult şi a. atent asupra acestor minunate flori de gândire şi simţire românească.

Monografia comunei Cernişoara/ Locuri, vremuri, oameni

Vineri, 26 Mai 2017 11:27

Viaţa  este o frumuseţe pavoazată cu spini. Cine nu învaţă să-i înlăture, are parte de suferinţa înţepăturilor lor, întrucât adaptarea nu înseamnă suportarea situaţiei, ci STR~DUIN|A pentru ieşirea de sub apăsarea neplăcerilor (morale sau fizice). Lucrul acesta îl ştiau străbunii noştri romani. De aceea adulau gloria. La rândul său, creştinismul ne învaţă să fim buni şi iertători cu ceilalţi, dar nu cu propriile greşeli. Altfel ne-ar mai cere izbăvirea? Rostul ei este îndreptarea şi continuarea vieţii pe calea cea bună şi nu repetarea faptelor eronate. Dacă la romani gloria era considerată mai valoroasă ca averea, împlinirea creştină constituie cuprinderea întregii fiinţe umane de harul învăţăturii divine, ţintă atinsă numai de cei înzestraţi cu forţa şi capacitatea detaşării de elementul trăirii lumeşti. Fericirea supremă, reprezentând nivelul situat în preajma Divinului, nu este accesibilă oricui. Prin urmare, intervine stratificarea, care determină ierarhizarea fericirii după meritul revelaţiei şi purificării, obţinut în conformitate cu alte reguli decât legile naturale. Din acest punct de vedere, omul - fiind dependent de natură - se situează pe treapta cea mai de jos, însă, prin străduinţă, poate urca alte trepte. Străduinţa devine, astfel, cheia în stare a deschide uşa faptelor strălucite, capabile să impresioneze atât fiinţa umană, cât şi Creatorul ei. De aici se naşte şi tendinţa recunoaşterii meritelor prin slăvire şi creşterea dorinţei de a tânji după asemenea rezultate.

"Povestea copilariei mele", autor colonel inginer Gheorghe Constantinescu, vâlcean din Cernişoara

Ești aici: Home