Istorie Locala

Acasa
Luni, 27 Februarie 2017 12:24

Secole de-a rândul, documentele vremii nu amintesc nimic despre viaţa şi activitatea locuitorilor acestei aşezări. Date despre Drăgăşani şi localităţile sale componente, aflăm din documente oficiale abia în secolul al XVI-lea. Prima atestare documentară a localităţii Drăgăşani, cu această denumire, apare într-un act oficial din 1535 (7043), iunie 7, prin care Vlad voievod, domn al Ţării Româneşti, întăreşte lui jupân Fârtat pârcălabul, câteva moşii şi sate. Actul original, scris în limba slavonă, a  fost tradus în româneşte la începutul secolului al XIX-lea şi are următorul conţinut:

Drăgăşani - preistoria, istoria antică şi premedievală

Vineri, 03 Februarie 2017 10:34

 

Pe numele său real Panait Stanciof, viitorul scriitor s-a născut în comuna Cerna din judeţul Tulcea, în apropierea localităţii Măcin (cca 40 km), ca fiu al învăţătorului de origine bulgară Panait Stanciof şi al Mariei Taşcu. O primă legătură cu oraşul Brăila este dată de faptul că naşii de cununie ai părinţilor (şi apoi de botez) au fost familia Costache Nicolopol din Brăila, la care va locui copilul pe timpul studiilor liceale. Din nefericire, tatăl îşi părăseşte familia şi dispare fără urmă (se bănuieşte că a trecut graniţa în Bulgaria) în luna februarie a anului 1881, copilul născându-se pe 25 septembrie 1881. Absenţa tatălui i-a afectat copilăria, resimţind acut lipsa figurii paterne. Destinul său - în primii ani de viaţă, cel puţin - este asemănător cu cel al lui Panait Istrati: niciunul nu şi-a cunoscut tatăl, au avut o copilărie şi o adolescenţă pline de privaţiuni materiale, muncind de mici pentru a supravieţui, iar existenţa lor a fost scurtă, Istrati trăind 51 de ani, iar Cerna doar 32 de ani.

Şcoala brăileană: dascăli care au fost

Joi, 06 Noiembrie 2014 12:50

Primele știri despre construcția unei biserici în satul Mădulari le avem din 1861, când în cimitirul satului s-a ridicat o biserică din lemn, cu Hramul Cuvioasa Parascheva”. mad 1

Biserica este construită din lemn de stejar masiv, acoperită cu șiță din brad, având clopotnița inclusă în turla acoperișului. Cu siguranță că înaintea ei a existat o altă biserică, deoarece cea din 1861 a fost nouă, într-un cimitir deja format. Pe pereții acestei bisericuțe se află o frumoasă mărturie rămasă de la înaintașii noștri, scrisă în alfabetul arhaic românesc anexă. La fel de frumoasă este și bisericuța ce încă se mai ține bine pe “picioare”, dar care din păcate, asemeni celorlalte biserici de lemn din comuna noastră este prea puțin cunoscută și apreciată. Datoria mea de creștin este, ca pe această cale măcar, să vă aduc un îndemn spre neuitare.

Unele documente atestă faptul că “a fost făcută de Tudose Cojocaru, Rada Păunescu și preînoită de Nicolae Alesu în anul 7308 (1800). În anul 1839 în Mădulari erau șapte preoți: Manu sin Dumitrașcu Zorilă, Ion sin popa Zamfir, Gligore sin Constandin Bogdan, Ion sin popa Nicolae, Constantin sin popa Stanciu, Ion sin popa Ion Romcea, Constantin sin Stoian” – I. Popescu Cilieni, p. 42.

Cernișoara: Biserica din Modoia

Marți, 21 Februarie 2017 13:37

CLIMA

Zona geografică în care este situat oraşul Drăgăşani, aparţine tipului de climat temperat continental moderat, cu slabe influenţe mediteraneene. Aceste caracteristici sunt exprimate în valorile termice ale anului, izoterma de +10˚C trecând prin această regiune, pe linia Topoloveni-Drăgăşani-Strehaia, cu pătrundere adâncă de-a lungul Oltului, până în zona dealurilor subcarpatice, la nord de Râmnicu-Vâlcea.    

Dumbrava Minunată

Joi, 20 Noiembrie 2014 10:57

Foto: Postul de Poliție din Cernișoara

Funcționari ai Primăriei

  1. Ionescu Mihai – primar;
  2. Manea Victor – viceprimar;
  3. Negricea Vicențiu – secretar;
  4. Dican Mihaela – inspector contabilitate;
  5. Matei Maria – consilier impozite și taxe;
  6. Cebuc Elena – inspector registru agricol;
  7. Vladu Nicolae – inspector urbanism;
  8. Pripor Elena – inspector (asistent social);
  9. Salomia Iulian – inspector impozite și taxe;
  10. Andronache Maria – bibliotecar;
  11. Popescu Mihai – tehnician veterinar;
  12. Stanciu Mirabela – inginer agronom;
  13. Cherăscu Daniel – inspector contabilitate;
  14. Pârvu Ilie - șofer;
  15. Dana Severian – Guard;
  16. Ionescu Gabriel – inspector sv. Su.;
  17. Lungu Maria - Reli – inspector (asistent social);
  18. Cebuc Ana - Maria – consilier juridic;
  19. Popescu Elena - Cristina – asistent medical comunitar;
  20. Șoșoi Simona - Elena – consilier primar.

Primăria comunei Cernișoara

Marți, 10 Martie 2015 13:45

     cer1    Comisia Naţională de Salvgardare a Patrimoniului Cultural Imaterial, organ consultativ al Ministerului Culturii, a validat propunerea reprezentanţilor Centrului Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale din comisie, de a se înainta dosarul de candidatură pentru înscrierea pe Lista Elementelor de Patrimoniu Cultural Imateril al Umanităţii – UNESCO, a ceramicii de Horezu, în anul 2010. Dosarul a fost administrat de către Centrul Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale şi întocmit de dr. Corina Mihăescu şi drd. Petrică Oana Gabriela, cu sprijinul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vâlcea (director: prof. Elena Stoica) şi al Primăriei oraşului Horezu. După definitivare, dosarul (în versiunea franceză) a fost înaintat la UNESCO, în martie 2011, pentru Sesiunea din anul 2012. În decembrie 2012, la Paris, cu ocazia Sesiunii Comitetului Interguvernamental pentru Patrimoniul Cultural al UNESCO, ceramica tradiţională de Horezu (Le Savoir faire de la céramique traditionelle de Horezu) a fost înscrisă, prin vot unanim, de UNESCO în LISTA ELEMENTELOR REPREZENTATIVE ALE PATRIMONIULUI CULTURAL IMATERIAL AL UMANITĂŢII.

„Dumitru Zamfira – 50”: Vernisajul expoziției și lansarea albumului

Luni, 27 Februarie 2017 12:09

Valea Oltului Inferior cuprinde teritorii din judeţele Vâlcea, Olt şi Teleorman, la care municipiul Drăgăşani participă cu 11% din suprafaţa sa la acest coridor ecologic. Acest sit găzduieşte efective însemnate ale unor specii de păsări, dintre care 14 specii migratoare şi 81 specii periclitate. Situl este important în perioada de migraţiune, când găzduieşte mai mult de 20000 exemplare de păsări de baltă pentru speciile: aytia nyroca, ciconia ciconia, ixobriciaus minutus, burhinus oedicnemus, coracia  garrvius, mergus albellus, cygnus cygnus, phalocrocorax pygmeus, philomachus pugnax, iar pentru iernat, următoarele specii: pelecanus crispus, cygnus cygnus, phalacrocorax pigmeus, anser albifrons şi toate speciile de raţe.

Drăgăşani - cadrul natural/ aşezarea geografică/ relieful

Marți, 13 Ianuarie 2015 09:18

MIHAI  SPORIŞ

AMPRENTE ÎN MARMURA ISTORIEI

Editura ALMAROM Râmnicu Vâlcea – 1997

UN FILOZOF-POET ÎN AGORA

Apariţia acestui volum nu-i va găsi în totalitate nepregătiţi pe cititori, întrucât Mihai Sporiş este prezent de ani de zile în publicistica vâlceană şi nu numai. Strânse, însă, în volum, o parte din eseurile publicate şi multele altele, inedite, ni-l relevă pe unul dintre cei mai cultivaţi, profunzi şi originali eseişti ai noştri din ultimii ani. Facem această afirmaţie-apreciere categorică, cu intenţia declarată de a-l şoca pe cititor, pentru ca acesta îmboldit din urmă de nemilosul timp sau obosit de citirea atâtor cărţi nu scrise, ci "comise", să nu se grăbească, ci să zăbovească mai mult şi a. atent asupra acestor minunate flori de gândire şi simţire românească.

Monografia comunei Cernişoara/ Locuri, vremuri, oameni

Marți, 01 Septembrie 2015 10:38

Pe 19 iulie 2015  dl colonel inginer Gheorghe CONSTANTINESCU (originar din Cernişoara-Vâlcea - n.n.) a mai lansat o carte "Povestea copilariei mele". Este o incursiune sensibila atat in biografia anilor de demult, cat si in radiografia duhovniceasca a comunitatii de sat in vremea postbelica. Precum dânsul declara: "Toate amintirile dintr-o copilarie minunata sunt cuprinse aici, in aceasta carte pe care va invit sa o cititi, fiind sigur ca, in ea fiecare dintre dumneavoastra veti regasi macar cateva secvente din propria copilarie"

(din cuvantul parohului Ion Armasi - preot la Parohia Ioan Evanghelistul din Bucureşti, unde dl. col. ing. Gheorghe Constantinescu activează ca epitrop)

Ahile si triburile elene

Ești aici: Home