Imprimă această pagină
Miercuri, 09 Octombrie 2013 11:29

Stâlpul lui Vodă ( Crucea tătarilor sau Piatra tătarilor)

Scris de 
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Vama stalpul lui Voda1

 

Stâlpul lui Vodă ( Crucea tătarilor sau Piatra tătarilor)

 

Localizare: comuna Vama, judeul Suceava, România  ( zona Bucovina)

 Acest obiectiv, de la mijlocul sec XIX va fi numit şi ,, Crucea tătarilor’ de către oameni de cultură germano-austrieci care nu vroiau să vadă în inscripţie că a fost înalţat în amintirea victoriei moldovenilor, turcilor şi tătarilor împotriva austriecilor. Conform descoperirilor profesorului Eugen Kozak, denumirea de ,,Monumentul Tătarilor ‘’ este nepotivită, confuzia dintre luptele de la 1716 si 1717 persistând din două motive :

$1a.)   Identitatea, în conştiinţa românilor, dintre cruce şi stâlp, amândouă cu rol funerar.

$1b.)   Confruntarea seculară cu tătarii prădalnici, ultimele  datând din 1783.

Aspect

Monumentul are forma unei coloane monoliticepătrate din gresie poroasă cu„pălărie” piramidală având o înălţime de 3 metri. Pe pereţii monumentului sunt gravate în vechea limba româneasca, cu litere chirilice, faptele campaniilor sale victorioase. Vechea inscripţie a fost copiată în anul 1802 de Fotache Ciurea. Actualmente, ea este parţial deteriorată, putând fi cu greu descifrată.

Acoperişul iniţial al coloanei care era mai ascuţit a fost sfărâmat şi aruncat, cel actual, mai plat, fiind  făcut prin grija comunităţii. Monumentul din Vama  a trezit interesul unor colonişti germani din Prisaca Dornei şi le-a aprins imaginaţia cum că în interiorul coloanei se ascunde o comoară. De aceea coloana prezintă şi astăzi o ruptură pe latura N-V, cauzată de o lovitură violentă cu o unealtă din fier.

Istoric

În timpul războiului turco-austriac (1716), armatele austriece ale împăratului Carol al VI-lea de Habsburg (1711-1740) trecuseră în Ţările Române, dorind să le scoată de sub stăpânirea otomană. În ziua de 10 ianuarie 1717, 100 de soldaţi austrieci conduşi de căpitanul belgian François (Ferentz) Ernau au intrat în Iaşi, însoţiţi de câteva sute de moldoveni trădători cu scopul de a-l captura pe domnitor. La apropierea austriecilor, domnitorul Mihai Racoviţă, împreună cu oastea sa, s-a retras la Mănăstirea Cetăţuia din Iaşi.Trupele austriece au asediat Mănăstirea Cetăţuia, dar în ajutorul moldovenilor au venit 2.000 de călăreţi tătari care se stabiliseră cu câteva zile mai înainte pe valea Mănăstirii Aroneanu. Atacaţi de tătari şi de moldoveni, austriecii au fost înfrânţi. Puţinii soldaţi scăpaţi cu viaţă au fost spânzuraţi, iar căpitanul austriecilor a fost decapitat în faţa Porţii de la Curtea Domnească.

Trupurile celor ucişi (în număr de 500-600) printre care se afla şi cel al lui Ferentz au fost aruncate în preajma Cetăţuiei şi s-a făcut o movilă mare care a fost acoperită cu pământ, peste ea fiind aşezată o cruce (denumită azi Crucea lui Ferentz). Pe cruce se află o inscripţie în slavonă, care istoriseşte această întâmplare.

După înfrângerea lui Ferentz Ernau, domnitorul Mihai Racoviţă, tot împreună cu tătarii, i-a urmărit pe austrieci şi a trecut în Transilvania. După ce a asediat trupele austriece la Bistriţa, oastea moldovenească s-a retras din Transilvania. Întors biruitor în Moldova, domnitorul Mihai Racoviţă a poruncit construirea unui monument în comuna Vama, care să fie mărturie a campaniei sale victorioase împotriva austriecilor. Dupa cum zice si inscriptia:,, i-am biruit şi i-am risipit, dar şi movilă am făcut pe trupurile lor şi minunată cruce şi cerdac de piatră lângă movilă am făcut, lângă drumul mare din josul Cetăţuii, unde a fost şi războiul ‘’

  Stâlpul lui Vodă- origine, vechime, semnificaţie

Monumentele funerare în formă de stâlp, numite impropriu cruci, reprezintă de fapt arborele cosmic, coloana cerului reperezentat în mitologia noastră de brad.

Stâlpul lui Vodă, constituit dintr-un bloc masiv de piatră adus de la Paltin, vorbeşte de existenţa unei cetăţi de apărare în vechea localitate Valea Boului ( astăzi Paltin). Aici pe Valea Moldoviţei a existat o cetate întărită cu ziduri de piatră, dispărută cu certitudine după anul 1359 când rolul ei a fost preluat de Mănăstirea Moldoviţa.                                                                                                                                                                 Iorgu C.Toma, jurist şi istoric din Vama - ,, Poporul zice că Mihai Vodă Racovită ar fi adus acest stâlp din localitatea Rus-pe-Bou de pe  Valea Moldoviţei, tregându-l la vale cu zimbri opt’’. Desi exista la Vama pe atunci o carieră de piatră, meşterilor le-a fost mai uşor să transporte un bloc gata fasonat din ruinele cetăţii, decât să cioplească unul nou.

Semnificaţia şi importanţa monumentului au fost fixate în cadrul istoriei naţionale, de N. Iorga : ,,Stâlpul lui Vodă rămase ca semn al neaşteptatei manifestaţii războinice făcute de un voievod moldovenesc într-o epocă de slăbiciune şi înjosire, pe drumul lui Petru Rareş cel puternic şi mândru, acolo, în părţile ardeleneşti.’’

De asemenea, analizând cu atenţie stema comunei Vama, se observă ca aceasta se compune dintr-un scut roşu cu un stâlp de aur, făcând trimitere la acest obiectiv istoric, Stâlpul lui Vodă.

Material  realizat de :

Piticari Amalia Sofia, Colegiul National Dragos Voda, cls. a XII-a

Spînu Amalia, Colegiul National Dragos Voda, cls. a XI-a

Bibliografie: Cernat, Ion şi Lazarovici, Elena – 600 de ani de istorie ai satului Vama . editura Pim, Iaşi, 2009

na – "�d �W @R torie ai satului Vama . editura Pim, Iaşi, 2009

Informații adiționale

  • Autor:
      ---
  • Data aparitiei: Miercuri, 09 Octombrie 2013
  • Localitate: Suceava
  • Creator: ---
  • Subiect:
      ---
  • Descriere: ---
  • Editor: ---
  • Contributor: ---
  • Tip: text
  • Format: ---
  • Identificator: ---
  • Sursa: ---
  • Limba: română
  • Suport: altceva
  • Tip articol: Bibliografii tematice
Citit 12195 ori Ultima modificare Luni, 25 Noiembrie 2013 14:08

Articole recente - SVBiblioteca