Istorie Locala

Situaţia demografică. Date despre populaţia oraşului, ne sunt prezentate o sută de ani mai târziu, când Gh. Bucşenescu, subocârmuitorul plăşii Oltului, consemnează într-o statistică din decembrie 1832, că Târgul Drăgăşani avea 83 de familii, totalizând 378 suflete, dintre care 12 fac parte din clasa boierească, în serviciul cărora sunt 12 slugi şi 34 de ţigani, 240 din clasa de mijloc, având şi acestea 83 de slugi.

Atestările documentare ale satelor componente şi explicaţiile denumirilor. Despre existenţa oamenilor şi a aşezărilor pe teritoriul localităţii Drăgăşani şi în jur, mărturisesc vestigiile arheologice din neolitic, descoperite în zonă. Informaţii de ordin demografic, au fost consemnate  în documente, abia  în secolul al XVI lea şi, odată cu ele, date despre apartenenţa acestor aşezări  la diferite unităţi administrative.

a) Perioada interbelică

Partidele politice. Din iniţiativa primarilor liberali, în perioada interbelică, s-au înfăptuit în Drăgăşani numeroase şi semnificative obiective social-culturale: în 1919, se înfiinţează prima şcoală gimnazială ce purta numele „Gimnaziul Brătianu”, clădirea fiind amplasată pe un teren donat de Dinu Brătianu şi construit pe cheltuiala familiei; în 1925-1926, se construieşte un nou local de şcoală, pe cheltuiala fruntaşului liberal Gheorghe Luculescu, în amintirea fiicei sale decedate, localul fiind situat pe str. Carol, cunoscut sub denumirea de „Şcoala Geta”, astăzi Şcoala „Tudor Vladimirescu”. Din iniţiativa fruntaşilor liberali, în perioada interbelică s-au înfiinţat mai multe bănci pentru sprijinirea ţărănimii şi negustorilor din oraş: Banca Comerţului, Banca Viticolă, Banca Ţăranilor. Tot sub guvernări liberale, s-au construit localuri de şcoli primare la Momoteşti, Capul Dealului şi în oraşul propriu-zis - Şcoala „Nicolae Bălcescu”, demolată în urma cutremurului din 1977 şi reconstruită pe str. Sanda Nicoliţă. În 1921, se înfiinţează la Drăgăşani, din iniţiativă liberală, „Sfatul Negustorilor”, al cărui prim preşedinte a fost Iancu Râmniceanu. În 1928, ia fiinţă Unitatea Militară de Jandarmi, în actualul local.

Subfiliala din Drăgăşani a Partidului Naţional Liberal (PNL) a luat fiinţă la scurt timp după întemeierea partidului pe plan naţional, din iniţiativa lui Dimitrie Simulescu, care se afla în relaţii de strânsă prietenie cu Ion Brătianu şi care în toate guvernările, a fost prefect de Vâlcea. Înainte de Primul Război Mondial, şef al organizaţiei drăgăşănene a fost Ştefan Filipescu, iar primar al oraşului - fratele acestuia, liberalul Gogu Filipescu. Printre fruntaşii liberali din plasa Oltul (Drăgăşani), în perioada antebelică, se numără personalităţi precum Ghiţă Teodorini, Iancu Mateescu, Costică Predescu, proprietarul Nae Petcu, angrosistul şi depozitarul de vinuri - Iancu Râmniceanu, avocatul Mişu Mihalescu ş.a. În timpul Primului Război Mondial, primar al oraşului a fost Gogu Filipescu. După decesul fraţilor Gogu şi Ştefan Filipescu, preşedinţia partidului a fost preluată de Mişu Mihalescu, iar ca primar interimar, a fost numit Marin Şerbănescu.