Istorie Locala

Învăţământul preuniversitar. Reţeaua şcolilor care au funcţionat în această perioadă este, în general, aceeaşi ca înainte de decembrie 1989, cu unele schimbări de denumiri şi, uneori, de profil. Astfel, liceul sanitar devine – din 1994 – Grupul Sanitar „Antim Ivireanul”, în timp ce Liceul de Artă este „raportat” din 199288. Au apărut şi unităţi şcolare noi; spre exemplu, Şcoala Postliceală Sanitară Horezu, cu o durată de trei ani, a fost înfiinţată în anul 1994, ca filială a Şcolii Sanitare Postliceale „Carol Davila” din Bucureşti89. Numărul elevilor din învăţământul mediu cunoaşte, în schimb, o scădere îngrijorătoare90. Cauzele sunt multiple: populaţia judeţului este şi ea în scădere, de la 438.600 în 1993, ea ajungând la 432.375 în 1998; în mod corespunzător, numărul copiilor (populaţie stabilă) de vârstă liceală (15-19 ani), a scăzut – cu referire la anii menţionaţi – de la 38.433 copii, la 31.443. Scăderi asemănătoare se înregistrează şi la populaţia din învăţământul preşcolar (de la 16036 de copii în anul şcolar 1992/1993, la 11.868 – în 1997/1998), iar în învăţământul gimnazial, de la 24.496 elevi, s-a ajuns la 21.434 în 199891;pe de altă parte, spectrul absenteismului şcolar, cu corolarul său – analfabetismul, este din ce în ce mai puternic.

În domeniul educaţiei, această importantă perioadă a fost marcată profund de Legea învăţământului, adoptată la 3 august 1948, care statua „traducerea în viaţă a principiilor fundamentale ale învăţământului democratic: etatizarea, laicizarea, caracterul unitar şi general al şcolii, orientarea realist-ştiinţifică pe baza concepţiei materialist-dialectice despre natură, societate şi om”58.

La 15 septembrie 1952, în Râmnicu-Vâlcea existau 4 şcoli elementare: Şcoala Elementară de Băieţi nr. 1, Şcoala Elementară de Fete nr. 1, Şcoala Mixtă nr. 1 şi Şcoala Mixtă nr. 2. Tot aici, funcţionau 2 licee („şcoli de 11 ani”) – Liceul de Băieţi, cu 133 elevi înscrişi, Liceul de Fete – cu 103 eleve înscrise şi o Şcoală Pedagogică – cu 113 eleve înscrise; pe lângă aceste şcoli medii, existau şi internate59.

În ciuda dificultăţilor economice prin care trecea ţara după război, învăţământul românesc de toate gradele a continuat să se dezvolte; în unele privinţe, chiar a obţinut rezultate notabile. Majoritatea şcolilor care funcţionaseră mai înainte, atât urbane, cât şi rurale, şi-au continuat activitatea, străduindu-se ca obligativitatea învăţământului primar să devină o realitate, în lupta pentru lichidarea analfabetismului care cunoştea cote destul de ridicate (peste 4 milioane de analfabeţi - în 1945). În acest sens, în anul 1945 s-a renunţat la vechiul ciclu inferior al şcolii secundare, înfiinţându-se gimnaziul unic, cu durata de 3 ani56; s-a luat hotărârea ca taxele să fie stabilite în funcţie de situaţia materială a părinţilor, a crescut numărul de burse, au sporit locurile în cămine şi cantine etc. Învăţământul comercial a cunoscut, de asemenea, o dezvoltare progresivă.

Marți, 07 Aprilie 2015 11:42

Şcoala râmniceană în perioada interbelică

Scris de

foto: fostul gimnaziu „Alexandru Lahovari” din Râmnicu Vâlcea, transformat în liceu, ca efect al Decretului-lege din 5 septembrie 1919

Noile condiţii interne şi externe, apărute după Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, au stimulat, printre altele, şi dezvoltarea legislaţiei învăţământului, fiind elaborate o serie de legi importante în domeniu: Legea privind organizarea învăţământului teoretic (1928, dr. C. Angelescu), Legea privind autonomia universitară (1931, în timpul ministeriatului lui N. Iorga), Legea asupra învăţământului primar şi primar-normal (1939, Petre Andrei) etc..

În această perioadă, se va acorda o atenţie mai mare învăţământului preşcolar: se continuă activitatea grădiniţei de copii nr. 1, situată în curtea bisericii „Toţi Sfinţii”, în ciuda şi în condiţiile conflictului declanşat în 1919 între biserică – pe de o parte şi – pe de altă parte – conducerea unităţii şcolare, autorităţile municipale şi ministerul de resort, conflict ce a durat, cu scurte intervale de „armistiţiu”, câteva decenii, până în zilele noastre39.

     cer1    Comisia Naţională de Salvgardare a Patrimoniului Cultural Imaterial, organ consultativ al Ministerului Culturii, a validat propunerea reprezentanţilor Centrului Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale din comisie, de a se înainta dosarul de candidatură pentru înscrierea pe Lista Elementelor de Patrimoniu Cultural Imateril al Umanităţii – UNESCO, a ceramicii de Horezu, în anul 2010. Dosarul a fost administrat de către Centrul Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale şi întocmit de dr. Corina Mihăescu şi drd. Petrică Oana Gabriela, cu sprijinul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vâlcea (director: prof. Elena Stoica) şi al Primăriei oraşului Horezu. După definitivare, dosarul (în versiunea franceză) a fost înaintat la UNESCO, în martie 2011, pentru Sesiunea din anul 2012. În decembrie 2012, la Paris, cu ocazia Sesiunii Comitetului Interguvernamental pentru Patrimoniul Cultural al UNESCO, ceramica tradiţională de Horezu (Le Savoir faire de la céramique traditionelle de Horezu) a fost înscrisă, prin vot unanim, de UNESCO în LISTA ELEMENTELOR REPREZENTATIVE ALE PATRIMONIULUI CULTURAL IMATERIAL AL UMANITĂŢII.

     za1       Pe artistul plastic Dumitru Zamfira, CJCPCT Vâlcea l-a sărbătorit şi la împlinitrea vârstei de 45 de ani, atunci când, în același spațiu al Galeriei de Artă „Constantin Iliescu”, prof. Elena Stoica, directorul instituţiei, i-a expus lucrările și i-a subliniat harul literar. La 50 de ani, criticul de artă și scriitorul Dan Tudor, președintele Fundației Tudor Art, i-a dedicat albumul Dumitru Zamfira, care ilustrează opera plastică a artistului, grupată pe categorii tematice: peisaje, interioare, portrete, flori și natură statică, sculpturi. Albumul are un preambul intitulat Artistul în viața lui concretă și opera sa. La sărbătorirea lui Dumitru Zamfira, i-au fost alături: Bogdan Pistol, vicepreședinte al CJ Vâlcea, ing. Sorin Zamfirescu, Dan Tudor, Gheorghe Dican, Dorel Constantinescu, Mircea Monu, dr. Ion Albescu, ing. Gh. Pătrașcu, Amalia Boari, Mioara Comănescu Plop, coordonatorul sectorului de artă plastică al CJCPCT Vâlcea. Vorbitorii au subliniat harul artistic al lui Dumitru Zamfira, deopotrivă elev al lui Doru Moțoc și al lui Constantin   Cerăceanu, care i-au cultivat talentul scriitoricesc (primul) și talentul picturii (secundul). Albumul este cel mai frumos dar pe care un artist plastic îl primește. Dan Tudor, autorul, a mulțumit susținătorului necondiționat al proiectelor artistului Dumitru Zamfira, Dan Ploscă, un om care dăruiește pentru oameni.

z La împlinirea unui veac de la naşterea învăţătorului, dirijorului, folcloristului, rapsodului şi animatorului cultural, CJCPCT Vâlcea, în parteneriat cu Ateneul Meșterul Manole și Primăria comunei Păușești-Măglaşi, a organizat, în ziua de 23 septembrie 2012, la Căminul Cultural din localitate, o manifestare comemorativă consacrată lui Ilie Zugrăvescu, care a fost, în timpul vieţii, cinstit de comunitatea locală cu titlul de „Cetăţean de Onoare” al localităţii. După alocuţiunea de deschidere rostită de Alexandru Dediu, prof. dr. Gheorghe Deaconu, custode al Fondului Cultural „Ilie Zugrăvescu”, a evocat personalitatea lui Ilie Zugrăvescu, model de dascăl și rapsod popular. Cităm din mărturia înscrisă în caietul-program al evenimentului, intitulată, sugestiv, Primii zece ani din eternitatea lui Ilie Zugrăvescu: „La împlinirea unui veac de la nașterea lui Ilie Zugrăvescu, primul gând cu care întâmpin acest eveniment comemorativ este de a evoca și a evalua ce am făcut pentru cultivarea memoriei acestui apostol haretian în primul deceniu care a trecut de la plecarea lui dintre noi. Trecând la cele veșnice, în primăvara anului în care urma să-și serbeze vârsta de 90 de ani, Ilie Zugrăvescu a început o nouă viață, animată de puterea roditoare a duhului peren”. Prof. Elena Stoica, moderator al evenimentului, a subliniat rolul pe care Ilie Zugrăvescu l-a avut în afirmarea talentului interpretativ al tinerilor, cărora le-a lăsat o moştenire inestimabilă: antologia de cântece Lume, eu cânt pentru tine.

h2 În contextul programului CENTENARUL SPIRU HARET, în   organizarea Arhiepiscopiei Râmnicului, CJCPCT Vâlcea, Fundația Culturală „Sfântul Antim Ivireanul” Râmnicu Vâlcea, Ateneul Meșterul Manole și Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria” – Filiala Vâlcea, s-a realizat,   în ziua de 11 octombrie, la Catedrala Episcopală „Sfântul Nicolae” o slujbă de pomenire pentru pr. Gheorghe N. Cârstoiu – Frunzaru (foto1) și înv. Ilie Zugrăvescu (foto2). În continuarea evocării celor doi oameni de cultură, care au slujit tradiția creștin-ortodoxă și tradiția populară, în Sala „Sf. Antim Ivireanul”, s-a realizat o adunare comemorativă cu prilejul împlinirii unui veac de la nașterea lor. Evenimentul a avut loc cu binecuvântarea IPS Gherasim, arhiepiscopul Râmnicului și a PS Emilian Lovișteanul, episcop vicar. Au rostit alocuțiuni: prof. dr. Gheorghe Deaconu, prof. dr. Gheorghe Dumitrașcu, preot prof. dr. Ion Gavrilă, etnografa Maria Netcu Cârstoiu, fiica preotului omagiat (foto3), conf. univ. dr. Ioan St. Lazăr, prof. Emil Istocescu, prof. Elena Stoica, Eugen Petrescu, președintele Asociației Naționale Cultul Eroilor „Regina Maria” – Filiala Vâlcea (foto4).

tg  Proiectul cultural Târgul Meșterilor Populari din România a împlinit 15 ani de când s-a impus ca un context de exprimare a creativității populare, într-un context național, cu valoare de simbol – „Ziua Imnului Național al României” – și într-un cadru natural cu încărcătură patriotică, Parcul Zăvoi al Râmnicului, unde s-a intonat, pentru prima dată, cântecul „Deșteată-te , române!”, devenit Imnul Naţional al României. Proiectul s-a consacrat, devenind centrul de întâlnire anuală a celor mai reprezentativi creatori populari din România, ilustrând toate genurile artei: cusături, țesături; broderie; pielărie, cojocărie; sculptură în lemn; ceramică; sculptură os; icoane pe lemn și sticlă; ouă încondeiate; prelucrare sticlă; pictură naivă; prelucrare materii vegetale; prelucrare metale feroase; prelucrare pietre prețioase minerale; prelucrare ceară; artă decorativă; mobilier pictat; împletituri răchită etc. Ediţia 2012 a fost consistentă, cu mulți participanți, peste 70, din județele: Alba, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Brașov, Covasna, Dâmbovița, Harghita, Hunedoara, Gorj, Maramureș, Mureș, Olt, Prahova, Suceava, Teleorman, Timișoara, Vâlcea și Municipiul București. Remarcabil este faptul că, în acest program, se exprimă și etnicii maghiari și rromi, care se bucură de preţuirea vâlcenilor pentru harul lor artistic. CJCPCT Vâlcea a avut, de-a lungul celor 15 ediţii, un partener permanent şi eficient: Primăria municipiului Râmnicu-Vâlcea. De asemenea, a beneficiat de sprijinul conducerii CJ Vâlcea.

fes1  Proiectul cultural „Pridvorul tinereții” – Festivalul de interpretare a cântecului și dansului popular – a ajuns la cea de a XV-a ediție, prilej de evaluare a performanțelor repurtate de câştigătorii competiţiei. Ca în toți cei 11 ani, CJCPCT Vâlcea a avut parteneri loiali: familia profesorilor Maria și Valentin Toană Burugă (Școala Crețeni), Primăria comunei Crețeni, IȘJ Vâlcea. Toți au înțeles obiectivul acestui proiect, într-un spațiu cultural din care a pornit învățătorul Ilie Zugrăvescu, animatorul cultural, culegătorul de folclor şi rapsodul popular, mentorul tinerilor interpreţi de folclor. Dintre cei care au evoluat pe scena „Pridvorului tinereţii”, au confirmat mai ales elevii profesorilor Maria și Valentin Toană Burugă: Elena Cuculici, profesor de muzică; Anghelina Mihai, elevă la CN „Gib Mihăiescu”. Ediția a XV-a a reunit tineri soliști vocali și instrumentiști și formații de dansuri din localitățile: Copăceni, Galicea, Drăgoești, Nicolae Bălcescu, Șușani, Mădulari, Crețeni, Valea Mare. Coordonatorul acestui proiect menit să întinerească mişcarea artistică din Vâlcea: prof. Elena Stoica, directorul CJCPCT Vâlcea.

Ești aici: Home Valcea