Băbeni/ Vâlcea: Participarea la Războiul de Reîntregire a Neamului (1916-1918)
Scris de VLBiblioteca”...se lua de la unele persoane, în special de la cei săraci, aproape totul, pe când alţii, în mare parte – dintre cei cu dare de mână, adică mai influenţi în comună, erau favorizaţi”
Participarea locuitorilor din Băbeni/ Vâlcea la „Mica Unire” din 1859
Scris de VLBibliotecaDupă moartea domnitorului, multe familii au trecut la pomelnicul lor de morţi, pentru pomenit în biserică, şi prenumele „Alexandru”...
„ . . . 3800 aspri, 10 vaci grase, 10 oi, 12 râmători graşi, 4 bivoli şi 200 obroace de grâu şi alte bucate mâncătoare, că s-a muncit mult cu oamenii mânăstirii ...”
”La locuinţele învăţătorilor Ştefan Nicula şi G. Didicescu, s-au făcut percheziţii, dar nu s-au găsit materiale propagandistice, şeful poliţiei consemnând că aceştia au fost preveniţi şi au distrus dovezile...”
Buletinul informal 2019 al Cercului de la Râmnic „România Grădina Maicii Domnului”
Scris de VLBibliotecaDe niște ani care se tot adună, dl. Mihai Sporiș, în calitate de inițiator și lider al grupului informal „Cercul de la Râmnic «România Grădina Maicii Domnului»” face public un bilanț, o „dare seamă” a acestei entități, pentru anul care se încheie, deși nu-l obligă nimeni și cu toate că în inițiativele, activitățile și demersurile pe care le întreprinde nu utilizează resurse publice.
Un exemplu bun, foarte bun de urmat.
Buletinul informal pe anul 2019 al Cercului de la Râmnic „România Grădina Maicii Domnului” este în online la:
https://drive.google.com/open?id=1qr56bgT6W__8KHgHZff69Q1hRXv8973N
«Un viol experimental şi alte povestiri», autor Marian Pătrașcu-Chircuț/ text integral în PDF
Scris de VLBiblioteca
«...Povestirile mizează pe principiile eticului, fără a le anula pe cele ale esteticului, deoarece Marian Pătraşcu are forţa unui prozator care ştie să esenţializeze discursul narativ, transformându-l într-un crâmpei de viaţă...»
Tipografii și tipografiile Râmnicului din toate timpurile până în 1963
Scris de VLBibliotecaDin cele mai vechi timpuri oamenii au căutat să-și exprime gândurile, nu numai prin cuvinte (oral), ci și prin semne vizibile, care să dureze mai mult și să poată fi citite, înțelese.
Apariția tiparului, în secolul al XV – lea, a produs o adevărată revoluție în cultura umană, fiind considerată cea mai strălucită invenție a creierului uman.
Tipărituri „de Râmnic” în Biblioteca Muzeului Brukental din Sibiu
Scris de VLBibliotecade Olga Șerbănescu
Cartea, gândirea şi simţirea materializate în pagini tipărite, au jucat un rol stimulator şi mereu hotărâtor în patrimoniul culturii româneşti. Secolul al XVIII-lea prin cultura sa tipografică constituie exemplu cel mai elocvent în acest sens. Bogata activitate tipografică înregistrată în cele trei ţări române în cursul secolului al XVII-lea, acum, în secolul al XVIII-lea se lărgeşte prin înfiinţarea a altor trei mari tipografi româneşti: cea de la Buzău, cea de la Râmnicul-Vâlcea şi cea de la Rădăuţi.[1]
«Nicolae Boierescu – un rapsod de pe Topolog»/ autor Gheorghe Deaconu/ text integral
Scris de VLBiblioteca«Nicolae Boierescu era, fără îndoială, figura reprezentativă a stirpei Deaconilor, iar unul dintre fiii săi, profesor doctor în filologie, autorul prezentei cărți, este unul dintre primii intelectuali din spița respectivă, vrednic creator de carte și un reputat editor, cu act de naștere într-un sat argeșean, dar cu activitate permanentă în județul Vâlcea.»
Valcea