Istorie Locala

    

Şcoala Populară de Arte şi Meserii din Râmnicu-Vâlcea 40.

Lucrare coordonată de Gheorghe Deaconu şi Doina Gănescu.

Editura Fântâna lui Manole, Râmnicu-Vâlcea, 2011.

 

  Şcoala Populară de Arte şi Meserii din Râmnicu-Vâlcea a luat fiinţă la 1 septembrie 1970, la scură vreme de la înfiinţarea Casei Judeţene a Creaţiei Populare Vâlcea (1 martie 1968). Între cele două instituţii, înrudite prin statutul, profilul şi program, ambele slujind, din perspective şi cu instrumente specifice, aceeaşi lume culturală – tradiţia populară, arta de amatori şi creaţia artistică – s-a stabilit şi s-a cultivat în primele decenii (în anii ’80 ele au funcţionat împreună, cu o conducere unitară) un parteneriat real, activ şi loial, cu urmări benefice pentru activitatea şi creativitatea culturală a Vâlcei contemporane. Apoi, cu trecerea vremii şi sub presiunea vremurilor, fiecare şi-a urmat drumul, şi-a îndeplinit vocaţia şi misiunea specifică, şi-a făurit propria-i istorie. Acum, a venit vremea ca fiecare instituţie să aştearnă pe hârtie această istorie. Cartea pe care o prezentăm în această pagină este o primă „istorie” a Şcolii, ea dă seamă de ceea ce au putut face, împreună, două instituţii, complementare funcţional, în beneficiul dezvoltării culturii tradiţionale din Vâlcea.

tb    TEODOR BĂLĂŞEL

         Constantin Marian Popescu, Un apostol român în veacul al XX-lea: Preotul Teodor Bălăşel. Carte apărută cu binecuvântarea Preasfinţitului Emilian Lovişteanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului. Prefaţă: Pr. conf. dr. Ioan Moldoveanu (Valoarea şi puterea exemplului). Postfaţă: Prof. dr. Gheorghe Deaconu (Perenitatea modelului haretian). Editura Fântâna lui Manole, Râmnicu-Vâlcea, 2011. Volumul poartă pe prima filă o mărturisire a preotului Teodor Bălăşel, datată 1931 (când avea 62 de ani): „Mă simt încă în stare a mă înhăma din nou la muncă în folosul Ţării, Bisericii şi Neamului.” Structura cărţii refectă polivalenţa activităţii şi personalităţii protagonistului: Omul; Luptătorul social; Lider al comunităţii; Luminător al satelor; Folcloristul şi etnograful; Preotul şi teologul; Apărător al bisericii şi neamului; Apostolul. Studiul monografic este întregit cu Antologie. Texte alese din scrierile lui Teodor Bălăşel.

Marți, 10 Martie 2015 11:18

Medalion aniversar „Ion Ghinoiu” - 70

Scris de

 ghinoiu1       În onoarea prof. univ. dr. Ion Ghinoiu, secretar științific al Institutului de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române, coordonator al Atlasului Etnografic Român, personalitate marcantă a etnologiei românești contemporane, prieten și colaborator al Vâlcii, sărbătorit în ziua de 7 septembrie 2011, cu prilejul împlinirii vârstei de 70 de ani, CJCPCT Vâlcea, în parteneriat cu BJ „Antim Ivireanul” Vâlcea, Muzeul Satului Vâlcean și Ateneul Meșterul Manole, a realizat documentarul bibliografic Ion Ghinoiu, un arheolog al arhietipurilor, editat de Ateneul Meșterul Manole – Editura Fântâna lui Manole, CJCPCT Vâlcea – Editura Patrimoniu, Râmnicu-Vâlcea, septembrie 2011. Documentarul cuprinde o suită de mărturii şi aprecieri ale prestigiosului etnolog, semnate de conf. univ. dr. Ioan st. Lazăr (Ion Ghinoiu și opera sa de „Cuvinte din bătrâni”); prof. Nicolae Ciurea-Genuneni (Căutător al aurului mitologic autohton”); prof. Elena Stoica (Tălmăcitor al spiritualității românești”). Prof. dr. Gh. Deaconu relatează legătura care s-a statornicit între el și Ion Ghinoiu: „Colaborarea noastră s-a dovedit o formulă de solidaritate profesională, dar și de comuniune sufletească – ambele alimentând capacitatea noastră de a rezista; rezistența, prin puterea datinii, la dictatul puterii. La mijlocul anilor ’80, când, de la cancelariile puterii, veneau comenzi tot mai presante vizând «laicizarea» și chiar desființarea datinilor (inclusiv interzicerea anumitor refrene din colinde!) noi mergeam în Țara Loviștei și cercetam dinamica obiceiurilor de iarnă, a colindatului în speță, participând nemijlocit la practica vie a datinii însoțind cetele de colindători în noaptea de Crăciun.”

la1   Această ediție a beneficiat de condiții mai bune de spectacol, primind, din partea Primăriei Drăgășani, Sala „Eurocinema” Drăgășani. Participarea la festival a fost bună, tarafurile, instrumentiștii și soliștii înscriși venind din: Argeș, Bistrița-Năsăud, Ilfov, Buzău, Cluj, Dolj, Gorj, Harghita, Mureș, Olt, Satu-Mare, Teleorman și Vâlcea. Juriul a fost alcătuit din: Lucian Iordăchescu, redactor la Studioul Teritorial de Radio Oltenia; prof. Gelu Stratulat, Seminarul Teologic Liceal „Sf. Nicolae” Râmnicu-Vâlcea;   prof. Constantin Ceaușu, Școala „Tudor Vladimirescu” Drăgășani și prof. Elena Stoica, director al CJCPCT Vâlcea.S-au prezentat tarafuri performante, astfel că departajarea a fost dificilă. Marele Premiu a revenit tarafului „Doina Codrului” al Școlii Populare de Arte Satu-Mare. Tot de la Satu-Mare a primit premiul I Vasile Chioran – vioară. Premiile au fost oferite de Primăria Municipiului Drăgașani și de Studioul Teritorial de Radio Oltenia. S-a remarcat, şi de acestă dată, implicarea edilului Drăgăşaniului, ing. Cristian Nedelcu.

Luni, 09 Martie 2015 14:42

„Brâul de aur” (Ediția a XL-a)

Scris de

  brau1          „Se împlinesc 40 de ani de când inițiativa unor entuziaști slujitori ai culturii populare vâlcene a rodit într-un pământ ocrotit de Dumnezeu, cu o natură prielnică și oameni iubitori de datini. Etalarea acestor frumuseți se face la Bărbătești, neîntrerupt, în ziua Nașterii Maicii Domnului, Sfânta Maria, când, hora vâlceană este jucată de tineri și maturi îmbrăcați în cele mai frumoase costume populare. Vă așteptăm să aniversăm 40 de ani de dans popular vâlcean” – aceasta era invitaţia adresată participanţilor la cea de a 40-a ediţie a „Brâului de aur”, semnată de organizatori (prof. Elena Stoica, directorul CJCPCT și Constantin Bănacu, primarul comunei Bărbătești). Realitatea a demonstrat, și la această ediție, că proiectul a fost nu numai bine gândit, dar și respectat. Evenimentul a fost onorat de prezenţa prof. univ. dr. Ion Ghinoiu, secretarul științific al IEF „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române, şi a prof. dr. Gheorghe Deaconu, unul dintre inițiatorii proiectului.       S-au respectat toate momentele incluse în program: deplasarea în căruțe, până la muzeul sătesc; masa creștinească; parada portului popular; hora mare din centrul satului; spectacolul fiecărei reprezentative pe scena în aer liber din curtea casei muzeu. Au participat formații de dansuri din comunele: Amărăști, Copăceni, Frâncești, Lăcusteni, Malaia, Mădulari, Mihăiești, Pesceana, Păușești-Otăsău, Pietrari, Tetoiu, Tomșani (foto sus), Vaideeni, Valea Mare, Bărbătești. Invitat special: Ansamblul folcloric „Călușerii” din Rășinari.

Legea instrucţiunii publice din 25 noiembrie 1864 a reprezentat un mare progres pentru dezvoltarea învăţământului din ţara noastră, în special prin statuarea celor două principii esenţiale: obligativitatea şi gratuitatea acestuia. Se vor statua şi înfiinţa comitetele şcolare, formate din preoţi şi laici cu prestigiu şi autoritate, toţi fiind ştiutori de carte 19.
Încă din 1848 (11 august), profesorul Şcolii Naţionale din Râmnic, Costache Codreanu propusese Prefecturii să se construiască în Râmnic un liceu, pe un teren al M-rii Bistriţa20. Visul acestui eminent profesor va prinde contur abia după patru decenii: la 7 septembrie1891, începe să funcţioneze la Râmnic un gimnaziu (este vorba de actualul Colegiu ,,Alexandru Lahovari”), cu o singură clasă cu 41 de elevi şi 2 profesori - A. Teodoru pentru partea literară şi A. Eliad - pentru cea ştiinţifică. Până în anul 1901, cursurile s-au ţinut în diverse case particulare, apoi la Episcopie, în localul seminarului, care fusese temporar desfiinţat. Abia în anul 1911, gimnaziul va căpăta un local propriu.

 

Chiar dacă, la începutul secolului al XIX-lea, rolul marilor lăcaşe bisericeşti în  promovarea învăţământului va scădea treptat, Episcopia Râmnicului, alături de mânăstiri, va continua să sprijine învăţătura vâlcenilor, iar unele şcoli înfiinţate în incinta acestora, îşi vor continua activitatea;  o şcoală elină la Episcopia Râmnicului este trecută în bugetul pe anul 1803, cu un dascăl grec – plătit cu 240 taleri şi unul român, plătit cu 60 taleri anual8.

Deşi din punct de vedere documentar şi  instituţional, până în secolul al XIV-lea nu putem vorbi despre un învăţământ organizat pe teritoriul Ţării Româneşti, cunoaşterea de către strămoşii noştri a scrierii, în diverse limbi şi cu alfabete diferite, a devenit demult o certitudine. Pe lângă marile lăcaşe bisericeşti cu vechime vor fi existat şcoli – nu neapărat în formele clasice ale Evului Mediu sau în cele moderne din zilele noastre - în care diecii şi grămăticii de mai târziu deprindeau meşteşugul scrisului şi al cititului, în vederea alcătuirii viitoarelor manuscrise şi documente.

Marți, 03 Martie 2015 13:16

„Pridvor vâlcean”

Scris de

prid1  Parteneriatul cu Muzeul Național al Satului a continuat și în anul 2011, în scopul promovării bogatei zestre a culturii tradiționale a județului Vâlcea. Programul celor două zile a cuprins expoziții cu vânzare ale meșterilor populari, reprezentând principalele centre meşteşugăreşti din judeţ şi ilustrând meşteşugurile practicate în actualitate. Un moment distinct al primei zile l-a constituit lansarea celor două volume editate de CJCPCT, Patrimoniul documentar al culturii tradiţionale din Vâlcea 1968 – 2008, Editura Patrimoniu 2010, și a volumului Sărbătoarea «Alegerea de june» - între ritual și spectacol, autori: Gh. Tomescu și Gh. Deaconu, Editura Fântâna lui Manole, 2011. În cea de a II-a zi, alături de meșterii populari, în scena în aer liber din Muzeu, au evoluat, ca la „Hora satului”, formații artistice venite din tot județul: „Pescenița” – formaţia de dansuri a Școlii Pesceana; formaţia de dansuri a Școlii Șușani; formaţia de dansuri și formația de fluierași ale Școlii Țepești; „Izvorașul” – grupul vocal al Școlii Crețeni; „Dor” – ansamblul folcloric al C de C Băbeni; „Runceanca” – ansamblul de dansuri și formaţia de fluierași ale CC Runcu; „Brâulețul” – ansamblul de dansuri și obiceiuri al CC Bărbătești; „Nedeița” – formația de dansuri de femei a CC Tomșani; „Domnițele” – formația de dansuri de femei a CC Costești; „Haiducii” – grupul vocal bărbătesc al CC Amărăști; „Strugurel de Mădulari” – formația de dansuri a CC Mădulari; călușarii din Fârtățești; „Busuioc de Topolog” – taraful Școlii Predești, com. Nicolae Bălcescu.

Ești aici: Home Valcea