Istorie Locala

 

În afara celor enumerate, mai sunt amintiţi în document: un pescar şi un stupar care reprezintă îndeletniciri  străvechi practicate în ţara noastră. În afara culturilor de viţă de vie şi cereale şi de creşterea animalelor, încep să se dezvolte şi să se diversifice, în raport cu creşterea necesităţilor populaţiei  şi cu amplificarea schimbului de produse, meşteşugurile. Meşteşugarii săteşti erau meşteşugari liberi, specializaţi în diferite ramuri, lucrând atât pentru ei, cât şi pentru concetăţenii lor, bogaţi sau săraci. Obiectele confecţionate de aceşti meşteşugari erau din cele  legate de nevoile zilnice ale oamenilor  şi  de specificul economic: dogari sau butari, care confecţionau butii sau butoaie, croitori, cizmari, cojocari, blănari, pâslari, brutari, măcelari etc.

Oraşul Drăgăşani

Dezvoltarea economică a Târgului Drăgăşani în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, creşterea numărului de meşteşugari şi negustori, ca şi schimbarea aspectului urbanistic prin construirea de noi ateliere în care lucrează calfe şi ucenici, cât şi noi spaţii de prezentare a mărfurilor, de prăvălii, au dat un nou aspect  aşezării şi au dus la creşterea puterii sale  economice.

Paşii importanţi ce se fac la nivelul întregii ţări în dezvoltarea economiei capitaliste, îi determină pe târgoveţii din Drăgăşani să depăşească starea de dependenţă feudală împotriva căreia au desfăşurat diverse acţiuni şi în anii anteriori, şi să ridice cu mai multă hotărâre problema emancipării târgului de sub stăpânirea Episcopiei Râmnicului.

La 30 martie 1831, a fost publicat Regulamentul Organic, care a modernizat vechile  servicii publice, a constituit miliţia naţională şi a modernizat sistemul financiar. Pentru asigurarea veniturilor târgului, s-a făcut organizarea „cutii obşteşti pentru birnici, plugari şi muncitori”, prin care se încasa zeciuiala de la plătitorii de impozite. Pentru evidenţierea veniturilor târgurilor, au fost întocmite catagrafii anuale, începând cu 1831, din care se poate constata cum prin creşterea numărului patentarilor, cresc veniturile târgului  şi, odată cu ele, puterea economică a acestuia, fapt care asigură desfăşurarea unor activităţi de îmbunătăţiri edilitare.

Analize, interpretări, cronici, articole, note și recenzii de Alex Balog, Marian Barbu, George Băjenaru, Adrian Botez, Mircea Brenciu, Ada Cârstoiu, Petre Cichirdan, Paul Courget, Ioan Danilă, Daniel Deleanu, Doina Drăgan, Doina Drăguț, Ştefan Dumitrescu, Radu Enescu, Eugen Evu, Ovidiu Ghidirmic, Eva Halus, Dumitru Ichim, Ion Iorga-Simăn, Cezar Ivănescu, Charles T. Le, Jean-Michel Levenard, Alexandru Lungu, Constantin Manea, Nicolae Novac, Ion Părăianu, Marian Pătrașcu, Andrei Pogány, Constantin M. Popa, Marian Popa, Ion Popescu-Brădiceni, Emilia Popescu-Diculescu, Marin Popescu-Diculescu, Titu Popescu, Khalil Rais, Ion Rotaru, Nicolae Rusu, Gheorghe Săvoiu, Jawad Ben Serghini, Mircea Sever, Cecilia Sherban, Ion Soare, Dan Tărchilă, Mirela Teodorescu, Gheorghe Tomozei, T. Topoloveanu, Marian Ţaicu, Al. Florin Ţene, Geo Vasile, Andrușa R. Vătuiu, Mihail I. Vlad, Ion Radu Zăgreanu ș.a. 

 Editori: Al. Florin Țene, Andrușa R. Vătuiu

Florentin Smarandache și seducția polimorfismului  - Volumul poate fi vizualizat la https://drive.google.com/file/d/0B-G7vrM7m93sSHFoRE1ibTFFWTg/view?usp=sharing

 

Una dintre noile categorii fiscale, era aceea a negustorilor şi meseriaşilor care, în  schimbul unor taxe plătite vistieriei, primeau o autorizaţie de practică a profesiei, fără de care nu puteau face parte din nici o breaslă. O preocupare deosebită, o constituie evidenţa meseriaşilor şi negustorilor care formează categoria patentarilor.

La Drăgăşani, s-a cristalizat foarte de timpuriu un centru cu mare faimă viticolă, numeroşi fiind aceia care-şi doreau să aibă vie în Dealul Drăgăşanilor. Proprietarii, mai mari sau mai mici, au fost aceia care au menţinut şi ridicat faima podgoriei şi – implicit a calităţii vinurilor produse aci într-o competiţie despre care, îndeobşte, nu se aminteşte prea des.

Prezenţa râului Olt, ce a asigurat apa necesară oamenilor şi mai târziu - culturilor, a reprezentat o cale pe care primii locuitori au putut coborî din zona de munte, cu ambarcaţiuni uşoare sau cu plute. De-a lungul cursului de apă, s-a format de timpuriu un drum natural destul de lesnicios, fără prea multe obstacole, străbătut în aval şi în amonte de ciobani cu turmele lor, iar mai târziu - de negustori; lunca largă a Oltului, acoperită în bună parte de păşuni şi cu terenuri bune pentru cultura plantelor, terasele extinse şi dealurile joase, acoperite în mare parte de păduri, dar şi de luminişuri, cu păşuni pentru creşterea animalelor, cu frecvente porţiuni de „vie-pădure”, toate putând asigura hrana de care oamenii aveau nevoie, dar şi de adăpost în perioade de restrişte – au reprezentat factorii principali care au dus la popularea acestei zone. La începuturile locuirii, oamenii se mulţumeau cu vânatul, destul de abundent, iar în pădurile care acopereau mai mult de jumătate din teritoriu, găseau cu uşurinţă, ca şi în întreaga regiune înconjurătoare, fructe care asigurau şi completau hrana de care aveau nevoie. În păduri se vânau: bourul, zimbrul, ursul, mistreţul, cerbul, căprioara, iepurele - de la care se folosea carnea pentru hrană, iar blănurile şi pieile - pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte.

Situaţia demografică. Date despre populaţia oraşului, ne sunt prezentate o sută de ani mai târziu, când Gh. Bucşenescu, subocârmuitorul plăşii Oltului, consemnează într-o statistică din decembrie 1832, că Târgul Drăgăşani avea 83 de familii, totalizând 378 suflete, dintre care 12 fac parte din clasa boierească, în serviciul cărora sunt 12 slugi şi 34 de ţigani, 240 din clasa de mijloc, având şi acestea 83 de slugi.

     

Atestările documentare ale satelor componente şi explicaţiile denumirilor. Despre existenţa oamenilor şi a aşezărilor pe teritoriul localităţii Drăgăşani şi în jur, mărturisesc vestigiile arheologice din neolitic, descoperite în zonă. Informaţii de ordin demografic, au fost consemnate  în documente, abia  în secolul al XVI lea şi, odată cu ele, date despre apartenenţa acestor aşezări  la diferite unităţi administrative.

Ești aici: Home Valcea