Istorie Locala

Recunosc că de multe ori m-a îngenunchiat viața, am căzut, dar tot de atâtea ori m-am ridicat încercând să înțeleg și să uit, mergând mai departe ascunzându-mi durerea. Am mers mai departe cu sufletul greu apăsat de temeri și cu multă tăcere adunată în el, cu întrebări și cu prea multe lacrimi, cu griji și nu mă pot preface că durerea nu m-a apăsat. Nu mă pot minți că mi-a fost totdeauna bine, de multe ori eram copleşit de durere și de singurătate, eram trist, pesimist, supărat pe destin și uneori chiar și pe mine. Dar nu am lăsat lucrurile așa,  m-am ridicat, am luat-o de la început și-am încercat să mențin acel echilibru ce definește viața. Până la urmă cred că viața înseamnă o mulțime de momente despre care ajungi să povestești la un moment dat.

Autorul

Cuvânt înainte

            Niciun ținut din lumea asta nu poate exista izolat, fără comunicare și fără să schimbe valori. Așa se întâmplă și cu ținutul cernișorean, ale cărui valori vin din vechime, individualizându-l, scoțându-i în evidență originalitatea și specificitatea locului.

            În lumea satului cernișorean, încă se mai păstrează nealterate mesajele vechimii, ale înaintașilor noștrii dar aceste mesaje, deja, riscă să se rupă de trecut. De aceea am considerat că este de datoria mea, ca edil al acestei localități, să mă implic pentru a determina autorul, fiu de nădejde ai comunei, să aștearnă pe hârtie aceste mesaje, pentru că ce rămâne scris    într-o carte se păstrează cu o anumită autenticitate, pe când cele nescrise se împrospătează, primind amprenta „lumii noi” în care trăim.

 

 

De câte ori mă întorceam în locurile copilăriei mele, îmi lipeam palmele de praful uliței şi simțeam cum prin degete urca seva neamurilor. Puterea acelora ce m-au iubit şi nu mai erau mi se urca prin palme până la inimă, până la suflet, până la minte. Îmi cuprindeam chipul în palmele pline de praf şi simțeam cum rădăcini neştiute creşteau în prelungirea tălpilor şi mă pătrundeau. Auzeam cu sufletul un singur cuvânt venit de dincolo de lumea ştiută, venit din iubirea părinţilor şi a bunicilor, un singur cuvânt... POȚI''. Zâmbeam printre lacrimi şi știam că stejarul din pădurea copilăriei mele nu avea rădăcini mai puternice decât ale mele, că vâltoarea întregii lumi nu mă putea smulge, că... POT!

 

Autorul

Luni, 18 Decembrie 2017 11:15

Iubirea de aproapele meu

Scris de

Ediție îngrijită de Zenovia Zamfir, Valerica Păun

Editura Proșcoala, Râmnicu Vâlcea, 2015

Cuprinsul volumului:

Iubirea de aproapele meu, Zenovia Zamfir……… 3

Texte, articole……………………………………… 9

Cartea poate fi vizualizată/ descărcată (de) la legătura https://drive.google.com/file/d/1LddTYCl8bqidMfZZJoQOT3Syj4cgIXUp/view?usp=sharing

Ediție îngrijită de Zenovia Zamfir, Alin Pavelescu, George Rotaru, Emil Catrinoiu

Editura Proșcoala, Râmnicu Vâlcea, 2017

Cuprinsul volumului:

- Spre veșnica aducere aminte și cinstirea Patriarhul Justinian Marina

- Viața și activitatea Patriarhului Justinian Marina pe Ogorul Domnului

- Manifestări cultural-spirituale dedicate Patriarhului Justinian Marina

- Imagini de la manifestările dedicate Patriarhului Justinian Marina

Cartea poate fi vizualizată/ descărcată (de) la legătura https://drive.google.com/file/d/13TMOXE1yAxvM7RXYtxj-RYHrsMgR6WD4/view?usp=sharing

Luni, 18 Decembrie 2017 09:59

Clipe de iubire pentru cei uitaţi

Scris de

Ediție îngrijită de Zenovia Zamfir, Valerica Păun, Irina Grigore

Editura Proșcoala, Râmnicu Vâlcea, 2016

Cuprinsul volumului:

I. Iubirea de aproapele meu………………….. 3

II. Clipe de iubire pentru cei uitați……………. 74

III. Vrednicii de pomenire: Patriarhul Justinian Marina, Mitropolitul Bartolomeu Anania …………….. 133

Cartea poate fi vizualizată/ descărcată (de) la legătura https://drive.google.com/file/d/1jvazrD2gzemnApsFtN1Qd5sNpElWQGBy/view?usp=sharing

Marți, 12 Decembrie 2017 11:07

Staţiunea Băile Govora - istoric, evoluţie

Scris de

a) Perioada de pionierat

Vechile hrisoave aduc primele menţiuni despre izvoarele cu ape minerale de pe Valea Hinţei. Într-un document datat 21 septembrie 1494, emis de către Radu cel Mare în care era scris că „hotarele ocinei Hinţa, întărită lăcaşului monahal Govora sunt fixate până în Vârful care fierbe, situat pe coama dealului dintre Prăjila şi Gâtejeşti”.Astăzi acest loc poartă numele de Fierbea, situat pe teritoriul satului Gătejeşti, unde există o sondă care extrage iod (Otovescu-coord., 2002, 31).

Regulamentele Organice ale Valahiei (1831) şi Moldovei (1832), prevedeau catagrafii periodice, organizate şi îndrumate de către Departamentul Trebilor din Lăuntru. În anul 1831 s-a organizat catagrafierea satelor din Ţara Românească şi Moldova, scopul fiind cel fiscal, în vederea aşezării impozitelor. În catagrafie satele sunt stabilite după categorii: moşneneşti/moşteneşti şi mixte (moşneneşti-boiereşti, moşneneşti-mânăstireşti şi moşneneşti-boiereşti-mânăstireşti). Mânăstirea Govora, din plasa Râmnic, judeţul Vâlcea stăpânea satele: Govora, Buleta, şi Gătejeşti (cu moşiile Prajilile şi Hinţa) (Donat şi colab., 1999, 29-39; „A.O.”, 1997). Catagrafia consfinţeşte apariţia în zonă a satului Gătejeşti (denumire nouă) cu moşiile Prajilile (denumire nouă) şi Hinţa, toate pe teritoriul actual al Oraşului Băile Govora. Denumirea de Prajilile = Prajila va purta satul de reşedinţă al staţiunii Băile Govora, iar moşia şi satul Hinţa împreună cu Glodul vor dispărea ca denominaţii din nomenclatorul judeţului Vâlcea.

Luni, 11 Decembrie 2017 10:21

Băile Govora - Istoria medievală

Scris de

Alături de alte numeroase toponime din judeţul Vâlcea (Bistriţa, Luncavăţ etc), numele Govora este considerat de origine slavă, reprezentând dovezi lingvistice ale convieţuirii românilor (timp de circa patru secole) cu populaţia slavă migratoare, stabilită la sud şi la nord de Dunăre, inclusiv pe teritoriul Olteniei – Vlahia Mică  de azi (Drăgan, 1993, 74). Denumirea are sensul de „Zgomotoasa”. (Iordan, 1963, 188; Epure, 2010, 116-119), sunt numai câteva dintre „denumirile” ce confirmă cele susţinute anterior.

De la sfârşitul sec. al IX-lea până la începutul sec. al XIII-lea locuitorii spaţiului dintre Carpaţi şi Dunăre au intrat în contact cu ultimul val de migratori nomazi pătruns dinspre Asia Centrală şi Europa Răsăriteană, reprezentat de către unguri, pecenegi, uzi, cumani şi tătari. Apariţia acestor popoare turco-mongole şi formarea Statului Ungar în Panonia şi a Hoardei de Aur în stepele nord-pontice a jucat un rol foarte important pentru soarta romanităţii nord-dunărene.

Ești aici: Home Valcea