Toponimia oraşului Băile Govora se remarcă, asemănător întregului judeţ Vâlcea, printr-o mare bogăţie şi varietate de nume topice, neexistând loc, ridicătură de teren, curs de apă, suprafaţă acoperită cu pădure sau lipsită de aceasta, care să nu aibă un nume. Situarea oraşului Băile Govora într-o zonă de dealuri, a făcut ca numele geografice populare şi toponimice să fie foarte numeroase, alături de care aşezăm şi fantezia inegalabilă a locuitorilor în designarea acestora. Dacă toponimia majoră a mai suferit schimbări impuse de cauze mai mult sau mai puţin obiective, toponimia minoră, aşa cum ştim că este ea credincioasă realităţilor vii, a fost păstrată nealterat din generaţie în generaţie. Din raţiuni de spaţiu şi pentru a păstra echilibrul necesar în ceea ce priveşte proporţionalitatea secvenţelor tematice, ne vom opri, în prinicipal, atenţia – fără să intrăm în amănunte de specialitate – asupra toponimelor majore de pe raza oraşului; în ceea ce priveşte toponimele minore (cea mai numeroasă şi mai diversă categorie) ale locului, le vom menţiona doar pe acelea care prezintă un interes deosebit din punct de vedere istoric, lingvistic sau de altă natură.
În funcţie de diversitatea factorilor care au contribuit la formarea solurilor, materialul parental, formele de relief, clima şi activitatea biologică, solurile din arealul oraşului Băile Govora se înscriu în varietatea solurilor existente pe teritoriul judeţului Vâlcea.
Băile Govora – potenţialul fitogeografic şi potenţialul zoogeografic
Scris de VLBibliotecaPotenţialul fitogeografic
Teritoriul Oraşului Băile Govora, din punct de vedere al caracteristicilor vegetale, aparţine provinciei dacice, diviziune a subregiunii euro-siberiene. Din acest motiv se disting diverse elemente de vegetaţie.
- Băile Govora Apele Enciclopedia judeţului Vâlcea, vol II Localităţile urbane; Editura Fortuna, Râmnicu Vâlcea, 2012, autor Nicoale Daneş, colaboratori Procopie Ghiţă şi Ion Soare
- Băile Govora – potenţialul fitogeografic şi potenţialul zoogeografic
- Nicolae Daneş, colaboratori Procopie Ghiţă, Ion Soare
Emisiune TV „Biblioteca – instituţie strategică”/ VTV Râmnicu Vâlcea 2009
Scris de VLBiblioteca
Emisiune realizată la Râmnicu Vâlcea - Televiziunea VTV, în 5 august 2009, pe tema „Biblioteca – instituţie strategică”.
Moderator: George Smeoreanu
Invitată: Hermina Anghelescu, profesor* la Wayne State University din Detroit/ Michigan.
Video-ul poate fi vizionat în fereastra flash din josul prezentei pagini sau în YouTube.
Amănunte cu privire la ocazia care a generat interviul, la http://prolibro.eu/blog/2009/08/04/de-vinerea-trecuta-pana-azi-dr-hermina-g-b-anghelescu-a-conferentiat-la-biblioteca-judeteana-valcea/ sau link de rezervă - https://prolibro.wordpress.com/2009/08/09/prelegerile-doamnei-anghelescu-la-ramnicu-valcea/
______________________________
*http://sis.wayne.edu/faculty/bio.php?id=29001
Apele din arealul oraşului Băile Govora sunt ape subterane şi ape de suprafaţă, primele dintre acestea fiind deosebit de importante pentru profilul şi importanţa staţiunii cu acelaşi nume.
a) Apele subterane
Complexitatea tectonică şi cea genetică a formaţiunilor geologice, condiţiile climatice, determină diversitatea apelor subterane. În spaţiul subcarpatic dintre Olt şi Olteţ, se cunosc cca 20 localităţi cu peste 100 izvoare naturale şi sonde, iar din cele 11 categorii de izvoare cunoscute în România, 5 categorii de ape (cloruro-sodice, iodurate, bromurate, sulfuroase şi sulfatate) se regăsesc şi la Băile Govora.
Arealul geografic govorean beneficiază de un climat blând, temperat continental moderat, de trecere de la cel mediteraneean la cel continental, fără schimbări bruşte de temperatură şi umiditate, caracterizat prin ierni puţin aspre şi veri ceva mai răcoroase. Aerul, datorită variabilităţii reduse în tensiuni electrice şi covorului vegetal, este ozonat, uscat, curat şi răcoritor. Localitatea este ferită de curenţi, nu are bălţi şi ape stătătoare, prin urmare este scutită de miasme (Popescu, 1983, 235-241).
Oraşul Băile Govora - aşezarea geografică şi cadrul natural
Scris de VLBiblioteca1. AŞEZAREA GEOGRAFICĂ ŞI CĂILE DE ACCES
Oraşul Băile Govora se află situat în partea central-estică a judeţului, în Subcarpaţii Getici (Subcarpaţii Vâlcii), la intersecţia paralelei de 450 5’ 49’’ latitudine nordică, cu meridianul de 240 9’ 20’’ longitudine estică, având ca vecini comunele Buneşti (N şi NE), Mihăeşti (E, SE), Frânceşti (S), Păuşeşti-Otăsău (SV) şi Stoeneşti (NV).
1488 (6996) februarie 4. Hrisov prin care Vlad Călugărul vv. dăruieşte M-rii Govora, egumenului Dorotei de acolo şi celorlalţi slujitori, moşia Hinţa, pe care domnul o cumpărase de la Stanciul de la Ocne şi de la Dan Vâlcul din Glod.
Cu o istorie destul de tânără, de 125 ani, fondat datorită apelor minerale tămăduitoare descoperite pe valea pârâului Hinţa, într-un loc liniştit şi odihnitor din apropierea siturilor cu mare încărcătură istorică (Buridava-dacică, Buridava-romană, Drumul roman – Limes Alutanus şi Drumul Sării), oraşul Băile Govora s-a bucurat, la început, de atenţia unor cercetători în domeniul hidrogeologiei (ing. de mine Papon de Larneigné şi Iranlic Bochet, francezi de origine, care fac primele captări ale izvoarelor, în 1880-1881, respectiv - 1889), chimiei (A. Bernath - 1882, A.O. Saligny, R. Pascu - 1889), apoi în domeniul medical (medici balneologi), care au studiat şi analizat compoziţia şi efectul curativ al apelor minerale de aici.
„Şuşani, 450 de ani de atestare documentară, 1567-2017” full text
Scris de VLBiblioteca
Cuvânt înainte
De la 4 iunie 1567, când Şuşanii sunt menţionaţi pentru prima dată într-un document oficial, la 4 iunie 2017, s-au scurs 450 de ani.
Cum a arătat, înainte de acest reper temporal şi până spre sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, este greu de imaginat.
Valcea