Istorie Locala

Vineri, 07 Martie 2014 10:42

Simion-Petre Cichirdan Recomandat

Scris de 
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

• Data nasterii: 21.02.1951, Rm. Valcea.

• 1955-1958: preşcolar la Grădiniţa nr. 2 educator doamna Caracaş, care îi remarcă talentul la construcţiile din cuburi colorate. Primeşte în dar, de la educatoare un pui de câine lup, căruia îi dă numele Cezar, şi pe care îl va creşte cu pasiune.

• 1958-1962: elev la Scoala nr.2 - Cetăţuie.

   De la 8ani la 11 ani dirijează imnul RPR în clasele primare, zilnic; la 11ani joacă (şi regizează) în piesa de teatru "În împărăţia semnelor de punctuaţie" reprezentată la Palatul Culturii din Rm. Valcea şi Caminul Cultural din cartierul "Versail", după ce, mai devreme dădea reprezentaţii cu teatru de păpuşi în faţa porţii locuinţei cu chirie, pe librete proprii inspirate după piesa Cipolino, pe care o auzise la difuzor.

 

 

Frecventează Casa Pionierului la cercurile de Aeromodele şi Teatru. Recită şi cântă în corul de copii.
   La 12 ani începe studiul violoncelului, la Şcoala de Muzică, cu Leca Morariu, apoi în particular, acasă, cu acelaşi profesor, iar dupa dispariţia acestuia, cu Theodor Geantă; în 1963 concertează pe scena Palatului de Cultură, într-un solfegiu - duo pentru violoncel de G. Dinicu - în dublu cu Titel Andreianu şi Constantin Dumitraşcu; violoncel 1 în orchestra simfonică a Şcolii de Muzică, dirijată de Eugen Ciorăscu, în 1964.

• 1963-1970 elev la Liceul Vasile Roaită Râmnicu Vâlcea.
   În perioada şcolii generale şi liceului studiază în particular desenul cu Emil Ştefănescu (Cercul de desen de la Palatul Culturii), şi culoarea, cu Asvadurova şi Tatiana Brilianova (la domiciliul lor).
• 1965 – 1971 “Publică” desene şi poezii în revistele manuscris, particulare, realizate de Constantin Poenaru (Poe). La domiciliul acestuia organizează prima expoziţie de pictură şi desen (1965), în Rm. Valcea. C. Poenaru este coleg de şcoală, apoi ziarist la “Orizontul” Râmnicu Vâlcea, redactor şef adj. la “Dreptul Umanitar”- Bucureşti, astăzi, jurist la Curtea Constituţională a României.
• 1966-1970, perioada de vară, lucrează ca cioplitor de marmură în atelierul de monumente funerarii al lui Ion Olteţeanu din Rm. Vâlcea.
• 1968: este membru fondator al Cenaclului liceului "Vasile Roaită", apoi fondator şi preşedinte al nou-înfiinţatei Societaţi literar-artistice a elevilor din jud. Valcea.

• 1969: recită poezie proprie la Palatul Culturii, la întrunirea judeţeană a profesorilor de limba romană. “Publică”, în ediţie samizdat, volumul "Transfigurari", Ed. « Sus Arta », poezie suprarealistă.
   În vara anului 1969 desenează sub îndrumarea sculptorului Victor Gaga din Timişoara.
• 1970: absolvă liceul Vasile Roaită cu examen de Bacalaureat.
• 1970 1971: ucenic în atelierul din Pangrati al sculptorului Constantin Lucaci; ucenic  dimineaţa, iar după-amiaza, lucrează desen şi modelaj în lut sub îndrumarea acestuia şi participă la realizarea unor lucrări ale maestrului executate prin procedura modelării în ipsos, metalo-plastiei şi lustruirii inoxului. Student audient la Institutul de Arte Plastice "N. Grigorescu", Bucureşti. În Atelierul lui Lucaci intră în contact cu lumea literară a Bucureştiului, acesta fiind frecventat de Nichita Stănescu, Constantin Chiriţă, Romul Munteanu, Sanda şi Romulus Balaban…”Publică” în continuare poezie în revista (samizdat) “Balenele”, a lui C. Poenaru, de această dată în Bucureşti, alături de Felix Sima şi George Achim şi C. Poenaru.

• 1971: examen de admitere la Facultatea de Construcţii Timişoara sesiunea de toamnă, secţia subingineri. Reuşeşte la proba de scris, dar nu se prezintă la proba de oral (dintr-un conflict cu rudele din Timişoara).

• 1971-1972: muncitor necalificat la Producţia Secundară TCIND Grup Şantiere Govora, şase luni; Secretar UTC-Probleme de Cultură-TCIND.
• 1972-1977: urmează cursurile de ingineri ale Facultaţii de Tehnologia Construcţiilor de Maşini din  cadrul Institutului Politehnic Bucureşti (Anul I şi II la I.P.Timişoara). 1976-1977 se specializează în programarea Asistată a Maşinilor cu Comandă Numerică, la I.M.G. Bucureşti în Atelierul de Proiectare Tehnologică Asistată condus de Tiu Dumitru: limbaj APT-RCW (Franţa); inginerul Tiu Dumitru îi devine al treilea model creativ, în viaţă, după Modest Cichirdan şi Constantin Lucaci. Proiectul de diplomă a constat în tehnologia asistată de calculator, programarea în APT-RCW şi execuţia pe strungul Hoesch a Rotorului (JP) de la turbina de 330 MGW, notat cu 10.
• 1977-1980: lucrează ca inginer proiectant în cadrul Întreprinderii de Avioane Craiova. În 1978 se specializează în programarea în coordonate MUCN, la IMUA Bucureşti. Îi apar primele lucrări de sculptură cibernetică, în care cumulează cele trei funcţii: concepţie,  programare, tehnologie pe maşini de frezat cu comandă numerică, lucrări pe care le concepe sub forma  unor teste tehnologice de fabricaţie a pieselor de avion. Crează procesoare şi post-procesoare (Sfera, Fagure, Cum vă place, C’e una meravigliosa sistema) în limbajele FORTRAN şi ADAPT (NASA), denumite în licenţă proprie "miniprocesoare-postprocesoare", şi prezentate ulterior la sesiunile naţionale de comunicari ştiinţifice în domeniul informaticii aplicate; Sibiu,1982, Braşov, 1983 şi Cluj-Napoca, 1986.
• 1980-1981: decembrie-ianuarie-februarie, inginer proiectant la CCSITMFS Bucureşti, Filiala Vâlcea.

• 1981-1991: inginer-proiectant la  Intreprinderea de Echipament Hidraulic Rm. Valcea (şef grupă programatori MUCN, şef de protocol, şef Oficiu de Calcul, şef Atelier Proiectare Asistată-toate înfiinţate prin efort propriu, şef Atelier Proiectare Tehnologică-Tehnolog şef, Inginer Şef-Pregătirea Fabricaţiei, director interimar (1991).

• 1982: debutează la sesiunile naţionale de comunicari ştiintifice şi se dedică activităţii de inventică.

• 1983: este primit, la cerere, în PCR, dar nu ocupă nici o funcţie politică, nici măcar membru în Biroul Organizaţiei de Bază-Proiectare-până la desfiinţarea PCR şi înfiinţarea FSN. Participă la alegerile pentru Senat din partea Partidului Tinerilor Revoluţionari din Sf. Gheorghe, iar în 1996, atras în PAC, participă pentru Consiliul Local din partea acestui partid. Demisionează în acelaşi an.
• 1986: două premii naţionale la Cluj-Napoca şi Bucureşti, pentru lucrările: “Sculptura cibernetică” şi “Metode de proiectare asistată şi prelucrare pe maşini cu comandă numerică” (Sesiunea Naţională de Comunicări Tehnico-Ştiinţifice în domeniul Informaticii, Cluj Napoca, 27-28 noiembrie 1986), respectiv, pentru “Cercetare ştiintifica tehnologică” (CC-UTC Bucureşti, 1986).

După această dată, revista Flacăra şi cele editate de Agerpres, internaţionale: Today, Heute etc, Radioul central, publică materiale, interviuri, despre activitatea sa în domeniul producţiei industriale şi al pasiunilor artistice.

• 1990: Membru Fondator al Societaţii Inventatorilor din România şi debutează ca publicist la ziarele "7 Zile", "Experiment", "Alternativa", aparând în continuare în diverse alte publicaţii. Se remarcă prin articolul "Impas OPM" (« 7 Zile », aprilie 1990) în care sugerează obligativitatea unui nou mod de organizare a producţiei şi a muncii.

   - Ofertă de preluare a fabricaţiei rotorilor cu palete de la Hidrocentrala Lotru, înaintând-o către I. Electrocentrale Vâlcea, în cadrul nou înfiinţatei Interprinderi Mici Intol Rm Vâlcea, proprie, de proiectare asistată şi producţie soft pentru MUCN.

   - Obţine reprezentarea firmei HUNGER pentru Europa de Est.

   - Expoziţie de sculptură la vila de protocol, din Bujoreni, cu ocazia înfiinţătrii "Centrului internaţional de studii muzicale" condus de fizicianul Dorel Constantinescu şi avându-i directori onorifici pe Modest Cichirdan şi Luciano Lanfranchi.  

• 1992: director tehnic la SC Filmar SRL Râmnicu Vâlcea, unde crează o unitate de producţie de mecanică fină şi contribuie la înfiinţarea postului tv « Vâlcea Unu » (dându-i şi numele) cu care colaborează şi astăzi.

     - Devine expert tehnic judiciar în Tehnologia Construcţiilor de Maşini.

• 1993: înfiinţează, după Legea 31, SC INTOL SRL, cu acelaşi profil, în plus, expertize tehnice, inventică şi producţie artistică, şi care cuprinde editura Intol-Press, fiind asociat unic, şi în care funcţionează şi astăzi.

     - Membru al Societaţii Ziariştilor, Asociaţiei Ziariştilor din Romania şi al International Organization of Journalists.

     - Deţine mai multe licenţe proprii în semaforizarea mobilă; trei premii consecutive în Topul anual al firmelor-membre ale Camerei de Comerţ şi Industrie Vâlcea; produce piese auto, instalaţii de semaforizare, bărci cu pedale, schele metalice; avizează la nivel naţional programele de trafic în reabilitarea drumurilor naţionale, zonele semaforizate-drum în lucru. Expertizează tehnic în domeniul Tehnologiilor Construcţiilor de Maşini. Semaforizează oraşul Petroşani, aplicând două licenţe proprii; oraşul Râmnicu Vâlcea, înainte de Eclipsă. Participă cu exponate "made fabricat în România" la trei expoziţii internaţionale: Voineasa, Căciulata, Bistriţa Năsăud (1995-97). Expoziţii de inventică la Hervex - Căciulata, 2009-2011.

• 1998: Expoziţie personală de sculptură la Muzeul Judeţean Vâlcea.

       - Câştigă concursul (AFDPR filiala Vâlcea) iniţiat în vederea conceperii şi execuării monumentului închinat “Foştilor Detinuţi Politici” (marmură şi bronz) pe care îl termină în 2004 (a avut trei Certificate de Urbanism, trei locaţii), iar în 2009 acesta a fost montat şi dezvelit la Ocniţa, oraşul Oc. Mari, din iniţiativa şi responsabilitatea primăriei din localitate (loc unde a funcţionat celebra închisoare, care s-a scufundat în anii 65). În 2005 - realizează restaurarea monumentului închinat eroilor din primul război mondial din comuna Pietrari, judeţul Vâlcea (refăcând şi montând, din aluminiu, vulturul dispărut-executat din teracotă).

• 2000: Infarct miocardic; implementarea de stenduri pe aortele inimii la Spitalul "Pădurea verde" din Timişoara; interdicţie activitate; pensionat pe caz de boală. Constată cu stupoare, că în cartea de muncă, între 1993 şi 2000, i s-a scris în dreptul funcţiei, « patron »!

• 2002, 2003: Expoziţii personale sculptură, pictură în Craiova (Sala Radio), Râmnicu Vâlcea (Muzeul Judeţean), Târgu Jiu (Muzeul Judeţean şi Sala UAP), Cluj Napoca (Muzeul Naţional de Artă şi Sala "Polul Culturii"-Librăria Eminescu…
• 2003: publicist la cotidianul "Info Puls" şi “Publicitatea 1” Rm. Valcea.
• 2004: Membru al Forumului Cultural al Râmnicului, consiliul director, prin cedarea locului de către Constantin Zorlescu.
Deschide (împreună cu Dragoş Comănescu) revista electronică "GlobalArtFusion- Interferenta Artelor", cu adresa www.globalartfusion.com.
• 2005: Publică, la Editura "Almarom", cartea "Zorlescu" (în colaborare cu Mihai Sporiş)

     - Restaurează monumentul închinat eroilor din primul război mondial din comuna Pietrari, judeţul Vâlcea (refăcând şi montând, din aluminiu, vulturul dispărut-executat din teracotă)
• 2006: Redactor-şef la Revista de cultură "Povestea Vorbei" a Societăţii Culturale Anton Pann. Director adjunct la revista culturală "Forum V" (primul număr, după care demisionează).

Împreună cu Gheorghe Dumitraşcu editează şi tipăreşte Revista “Forum 5 (6,7,8,9, 10), anuală, şi revista “Seniorii”, bianuală, din 2008.
Înfiinţează Asociaţia Culturală a Oamenilor de Ştiinţă şi Artă "Ecostar 21", care are ca obiectiv produsul, creaţia artistică şi tehnologică în spirit ecologic, în secolul 21, sprijinirea artişilor independenţi.
• 2008: Director, fondator, publicaţia lunară "CULTURA vâlceană".
Tipareşte volumele de poezie "Transfigurări", "Caietul Gri", "Carmine".

Este numit vicepreşedinte la Forumul Cultural al Râmnicului şi vicepreşedinte la Societatea Culturală Anton Pann, conducând « Cenaclul Artelor » din cadrul acestei Societăţi.

Este membru al Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, atestat internaţional.

• 2009: ianuarie, îşi depune candidatura pentru Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Craiova, când i se comunică, din start, că ar fi mai nimerit pentru Uniunea Artiştilor Plastici…I se reţine, totuşi, dosarul.

• 2011: tipăreşte vol. de proză "Oglinda"-roman open, "Secolul XXI. Un cetăţean între milenii"-roman publicistic, volumul de poezie: "Poezia, stare de veghe",volumele : "Interferenţa Artelor. Critice. Arta plastică", "Interferenţa Artelor. Critice. Literatura", "Interferenţa Artelor. Critice. Muzica", toate, Editura Intol-Press!

• 2012: Creează şi conduce revista on line, cotidian-cultural, “Cultura Ars Mundi”

• 2013: Publică on line romanele « Napoleon Bonaparte şi Apocalipsa secolului XXI », « Spiritul 21 şi aforismele lui Brâncuşi » şi volumul de poezii « Odiseea Sărutului » pdf-uri pe revista on line « Cultura Ars Mundi »

• De-a lungul carierei a acumulat peste 50 brevete de inventii şi inovaţii şi a realizat peste 70 de lucrări, unicate în România.              


• Casatorit cu Tina Cichirdan, avand doi copii: Simona şi Bogdan.

                 NOTE CRITICE – REFERINŢE

                                   (selecţiuni)

„Linia apare în prima zi a creaţiei, atunci când se separă întunericul de lumină.”

Motto, 2002, Petre Cichirdan (Expoziţie personală: „Vechiul şi Noul Testament”-pictură pe sticlă şi lemn- Muzeul Naţional de Artă Cluj Napoca, 2002)

“Tânărul Cichirdan citeşte o poezie de idei cristalizate intitulată Nesomn. Este urmată apoi de La paradă în care ideile se perindă prin faţa noastră chiar ca la paradă…Contabilă la poarta lucrurilor închise, Poem, Domnule Mag…Poezie modernă, vers modern, artă cu o mare măestrie mânuită de poet.

         George Achim, Proces Verbal - Cenaclul Liceului, 1968

„Lui Petrică în amintirea zilelor petrecute la atelier şi omagiu, examenului luat”

         Autograf, 1977, Constantin Lucaci, pe albumul „C. Lucaci”, Ed.Meridiane, 1977

„Pare atât de simplu că simt aici o intuiţie de mare artist şi de mare specialist: programarea pe calculator permite deschideri imaginative artistice care n-ar fi putut fi transpuse niciodată în realitate, fără ajutorul acestuia.”

(...)              

“Poetul Petre Cichirdan îşi visează întâi poemele sale în desen, le transpune pe calculator, iar inginerul, ajută poetul să-şi exprime visul în realitatea unei noi forme de artă.”

                                     Ioan Iacob, FLACĂRA, 1986

„Am lucrat într-o fabrică de avioane unde se prelucrează piese cu geometrie neregulată. Am inventat programe cu ajutorul cărora tratam piesele pe care le executam, ca pe nişte lucrări de artă.”

                                     Petre Cichirdan, FLACĂRA, 1986

„Petre Cichirdan is a man of strong will. He’s done all sorts of things in his life and, contrary to what is said that versatility is superficiality, he had the knack of everything.”

                                         Anda Olteanu – ROMANIAN TODAY, 1987

„Petre Cichirdan armonizează şi filarmonizează totul – dacă se poate spune aşa – el fiind întotdeauna cu un pas înaintea tuturor”            

                                         Felix Sima – INFO PULS, 2002

„Domnului Petre Cichirdan, cu respect colegial”

                 Autograf, 2002, Petru Jecza, pe albumul JECZA 100 FORME 1963-1993

„Pentru autorul expoziţiei, pictura este arta de a medita, de a trăi intens, iar sculptura este arta de a filozofa.”

(… )

„Carmina Burana este, în viziunea personală a artistului vâlcean Petre Cichirdan, o lucrare dedicată stării bucolice.”  

                                         Adina Andriţoiu – TIMPUL, 2003, Tg. Jiu

„În linii curgătoare, precum unda unui râu, ne-a transportat şi pe noi, privitorii săi, acolo, aproape de cer, unde, se pare, muzica devine un limbaj uşor de descifrat.”

                                 George Achim – MONITORUL DE VÂLCEA, 2001      

                                                                                                                                                                          

„Marele compozitor Claude Debussy a preconizat, cu îndreptăţire, că muzica începe acolo unde cuvântul devine neputincios. Românul Petre Cichirdan a dat picturii sale aceeaşi percepţie şi putinţă insolită de a da cuvântului înveşmântarea coloristică menită să-l recreeze, forma picturală, acţiunea plastică.”

                                 Alexandru Firescu – Revista RAŢIUNEA, 2003

„Aparent simple, lucrările sale trădează o complexitate imaginară fără limite.”

                                   Iuri Duţă, VIAŢA VÂLCII, 1998

„Lucrările lui Petre Cichirdan îmbină simbolurile universale cu austeritatea icoanelor autentice, reuşind să fie de o surprinzătoare actualitate artistică.”

                                   Nicolae Turcan, ZIARUL CLUJEANULUI, 2003

„Şocul privitorilor la primul contact cu picturile lui Petre Cichirdan constă în prospeţimea demersului plastic, dublat de lipsa oricărui convenţionalism specific picturii bisericeşti.”

                                   Constantin. Poenaru, OCHEAN, 2002

„...Petre Cichirdan, a cărui viziune tinde spre civilizaţia de astăzi a audiovizualului, sintetică şi sinestezică, revelându-ne, într-un efort cu adevărat şocant, noutăţi ale unei estetici a postmodernismului.”

                                   Constantin Zărnescu, ADEVĂRUL DE CLUJ, 2003

„...Este, pentru mine, odihnitor şi îmbucurător să-mi dau seama că un savant iubeşte în termeni artistici. Ne iubeşte pe noi, iubeşte viaţa şi ne îndeamnă să nu uităm că în spatele eternelor numere şi ecuaţii există ceva mai presus de noi – VIAŢA !”

                                   Alexandra Rus, critic de artă , 2003                                                                                                          

                               (Expoziţia personală de la POLUL CULTURII CLUJENE)

"Convins (…) că în viaţă totul este artă, cum spunea Leonardo da Vinci, a ales calea ingineriei de maşini, care l-a învăţat rigoarea desenului tehnic, dar i-a dat şi libertatea de a fi el însuşi în faţa şevaletului sau a lemnului de sculptat.

Poet, ziarist, pictor, sculptor, cronicar muzical şi inventator, inginerul Petre Cichirdan ilustrează cât se poate de convingător figura omului renascentist căruia nimic din ce-i omenesc nu-i este străin".

                                                  Constantin Poenaru, INFO PULS, 2006

“Tânărul Petre Cichirdan a scris şi publicat, disparat, trăind sub vremuri (între 1967-1970), poeme stranii (suprarealiste), într-un volum, recuperat astăzi, TRANSFIGURĂRI, care-l restituie şi reinclud pe creator între generaţia ’65 a lui Nichita Stănescu şi Marin Sorescu şi generaţia ’70, de la N.Prelipceanu, Gabriel Chifu, Florea Miu, Felix Sima, valoroşi reprezentaţi, a căror creaţie, în datele ei esenţiale, s-a reîntors spre perenele idealuri şi tentaţii ale artei şi culturii noastre, dintre cele două războaie mondiale, obstaculate, decenii întregi, de o dogmă şi ideologie alienantă, străină spiritului românesc.

Formaţia i-a fost într-atât de înrâuritoare, încât creatorul proteic-complex, de mai târziu, Petre Cichirdan, fervent admirator al modernităţii, va resuscita cu obstinaţie viaţa ritmului (ideea clasică, augustiniană, în opera De Musica – pierdută printre curentele veacului tocmai scurs, al XX-lea), tonul artistic (sonanţa), intervalurile (pauzele, golurile şi tăcerile); precum şi sensurile Ideii, mereu deschise, diferite, tainice; iar în ceea ce priveşte limbajul artistic – libertatea şi visul de a înnoi expresia.”

                             Constantin ZĂRNESCU, Info Puls, anul X, nr. 1768, 10 dec 2008, pag 5.

"Fiecare din cele 3 părţi din Carmine scrisă de Petre Cichirdan transmit un puternic fior lăun­tric, produs de o vibraţie autentic artistică a unui spirit sensibil".      

       Constantin RÎPA, compozitor, “ORAŞUL”, Cluj Napoca, Anul III, nr. 12, pag 56, 2008                                                        

“Doar un artist total ar fi avut curajul să-şi tipărească poemele aşa cum au fost elaborate în urmă cu treizeci şi opt de ani, cu multele influenţe din poeţii la modă atunci, lecturaţi fie de nevoie (bibliografie şcolară), fie din nevoia de hrană sufletească. Întâlnim în poemele sale ba dimensiuni ludice (Dimov, Mazilescu), ba lirism cerebral (Blaga, Arghezi), ba epicizare voită, un fel de reţetă de minare a clasicului, cum cerea postmodemismul (iată, că în „Academia" de la Coana Anica se puneau şi “pietre de temelie”), ba dicteul liric bazat pe relaţia ordine-dezordine (Nichita, Sorescu), toate încorporate cu stiinţă, cu menirea de a-i păstra autorului identitatea ideală”

                                              George ACHIM, 2008, revista SEMN, nr. 12, pag. 3

„Poeziile tânărului poet liceean, Petre Cichirdan, sunt un manifest al libertăţii în faţa ucigătorilor de metaforă. Starea poetică se revelează – determinată de epoca revoluţiei adevărurilor interzise – printr-o inocenţă impusă de talentul motiv al emulului barbilian.

Ideea poetică trimite la imagini. Imaginea înscrisului unei generaţii încarcerată în întrebări fără răspuns.

Volumul Transfigurări (Editura Intol Press, 2008, o reeditare a volumului manuscris, 1968 - Editura fantomă SUS ARTA) transfigurează generaţia de liceeni ai Râmnicului, într-o epocă în care întunericul devenea călăuză pentru mulţi creatori”.

                                               Leon DURĂ, Prefaţă la vol. Transfigurări, 2008

„El este un om liber, afirmat pe cont propriu, în afara profitorului curent oficial...El şi-a câştigat poziţia prin strigarea cu voce tare în piaţa publică, a tuturor crezurilor sale, cu dragoste pentru valorile referenţiale ale cercului cel mare al românilor, dar în respectul artei universale, cu aceiaşi adresabilitate, şi cercului nostru.”

                                               Mihai SPORIŞ, „Simion Petre Cichirdan, vârstele mărturisirii”,

                                                                          Februarie 2009, Info Puls

"S-a spus că mai întâi trebuie să trăim, apoi să filo­zofăm, dar în cazul lui Petre Cichirdan meditaţia con­templativă ocupă primul loc. Simbolul roţii, expus pe coperta volumului Carmine (Editura Intol Press, Râmnicu-Vâlcea), ne transportă direct în lumea infinitului mic sub­lunar, dominat de necesitatea morţii si de agitaţia vieţii."

                                           Alexandru BRICHIUŞ, 2010, Muntenia Expres, nr.6, (17), pag.14                                                                                          

"Ciclul de poeme intitulat Caietul gri (Editura Intol Press, Râmnicu-Vâlcea) se constituie într-un adevărat labirint de gânduri. Poetul Petre Cichirdan por­neşte de la originile arhetipale şi caută sa urce până la stele. Investigaţia mis­terului se constituie pe două planuri, unul extern, obiectiv, cosmic, şi altul subiectiv, interior, care sondează in­conştientul şi fantasmele sale".

                                            Alexandru BRICHIUŞ, 2010, Muntenia Expres, nr.7 (18), pag.5

„Un poet experimentalist, cu experienţă în domeniul poeziei şi al artei, este Petre Cichirdan în volumul “Transfigurări “, Editura Intol Press, Rm. Vâlcea”

                          Florin Al. ŢENE, 2010, Povestea vorbei, An IV, nr 3 (40) pag. 3

"Petre Cichirdan a observat, încă din anii studenţiei, că, pierzându-şi sau ignorându-şi ritmul interior, orice creaţie riscă să devină informă, să-şi nege forţa şi verticalitatea. Poeziei mai ales, el îi va păstra şi cultiva rezonanţele şi vibraţiile lăuntrice, fluxul, cântul antic-metri (versurile), opunându-se, în răspăr cu vremurile, ca poemul să se transforme-n simplu text, rece şi uscat, ininterpretabil, sec!"

                            Constantin ZĂRNESCU,  Trei cărţi de poezie semnate de Petre Cichirdan,

                                                               Curierul de Râmnic, 19 ianuarie 2010

„...Şi ţin în mână „Oglinda”, care alături de „Secolul XXI. Un cetăţean între milenii” sunt ultimele apariţii editoriale ale lui Petre Cichirdan şi vedetele momentului de care mai devreme v-am povestit. Citeşti şi tremuri puţin, căci Oglinda cuprinde o lume pe care scriitorul o strânge într-un mănunchi de adevăruri de multe ori sesizate de tine, dar cărora niciodată n-ai ştiut să le dai formă; cuprinde un crez şi un pumn de iluzii;”

                               Adina Dumitrescu, revista „Seniorii” nr. 4, 2011

                                  

                                    « pe frunte sub munte

                                     cute gânduri rânduri

                                     pune punte poetul

                                     artist trist strigă

                                     intriga cetăţii în ceaţă

                                     să mă vindece

                                     de urâtul din lume

                                     p cichirdan taie

                                     ceaţa cu dalta

                                    o risipeşte cu penelul

                                     o colorează cu durerile

                                     vremii

                                     tulburi sunt toate

                                     la vreme de noapte

                                      iscă vorbe pe hartie

                                     poezie

                                     stare de veghe

                                     legată în zeghe… »

                                              

                                         Mihai SPORIŞ, 2011, Povestea Vorbei, pag. 6, nr. 3 anul V,

                                         fragment din «Altfel de Cronică» la vol. «Poezia stare de veghe»

„Pe piaţa spirituală vâlceană se află o carte de referinţă pentru cultura românească: <Oglinda>, de Petre Cichirdan. Este certificatul de atestare al polivalentului autor care de câţiva ani domină artele vâlcene.”

             Costea MARINOIU, 2011, Povestea Vorbei, Anul V, nr. 2, cronică la “Oglinda”                                                                              

„Multiplele şi frumoasele sale realizări în diverse domenii de activitate se datoresc aleselor sale calităţi şi perseverenţa cu care a urmărit realizarea lor.

Cartea „Oglinda” scrisă de distinsul inginer Petre Cichirdan este bogată în informaţii, în meditaţii, dar este şi un exemplu de muncă, de studii şi perseverenţă în îndeplinirea scopurilor, idealurilor pe care fiecare dintre noi şi le propune.”

                                          Gh. MĂMULARU, 2011, Povestea vorbei, Anul V, nr. 3

„Trăinicia artei, valorile estetice şi artistice, toate te fac să trăieşti momente deosebite, să te consideri cu adevărat fericit.

Acesta este mesajul ce ni-l transmit cele două cărţi (poezie şi memorialistică) ale lui Petre Cichirdan: „Poezia, starea de veghe” şi „Secolul XXI - un cetăţean intre milenii” (apărute la Editura Intol Press, Ramnicu Vâlcea 2011)”.

                                         Costea MARINOIU, 2011, CULTURAvâlceană, nr 60-61, pag 7

                                                                                    

“Dacă cineva este atât de inimos să muncească lună de lună la două reviste cul­turale care adună în pagini­le lor toate evenimentele culturale importante din judeţul Vâlcea, şi nu nu­mai, acesta nu poate fi de­cât Petre Simion Cichir­dan, inginer, scriitor, po­et, publicist, sculptor, pic­tor, editor, un mare melo­man, şi, în primul rând, un sincer şi entuziast martor şi diplomat al fe­nomenului cultural local şi global.

Existenţa lui Petre Ci­chirdan nu mai poate să se desfăşoare decât în planul sintezelor veritabile. Am putea să-1 definim ca un fel de „Da Vinci" local şi zo­nal (am mai spus-o-valabil pentru Oltenia de Nord) ”.

                                          Lucian MARIN, «Curierul de Râmnic», pag. 4, 22 oct 2010

"Poezia, stare de veghe": "un şirag de mărgăritare". Felicitări!

                                           Veniamin Micle, email, 20 08 11

„Felicitari pentru admirabila ilustrare a textului”.

                                       Veniamin Micle, CULTURAvâlceană, Noiembrie, 2011

“Felicitari pentru impresionanta activitate pe care o desfasurati. Toată admiratia!”

                                           Venianin Micle, email, 6 03 012

„Îţi mulţumesc, prietene! Eşti un adevărat Pamfil Şeicaru al zilelor noastre. "Cultura Vâlceană", ce cu dăruire o înnobilezi şi meştereşti (în sens arghezian) număr de număr, este o revistă (aşa o consider eu), deşi are format de ziar, ca o constelaţie astrală din Galaxia artei, culturii şi ştiinţei Vâlcene, având o statornică iluminare şi ţel, acela decretat de Nicolae Iorga prin maxima: "un popor fără steag de cultură, e o gloată, nu o oaste". Felicitări Petre Cichirdan pentru efortul tău material, dar mai ales intelectual ce-l depui pentru înfăptuirea acestei reviste, mai ales că revista ta nu are nici un cuvânt de reclamă şi ajutor material. Ştefan I.Stăculescu. ”  

                                             Ştefan Stăiculescu, email, 15 iulie 2012

                                        

RECOMANDARE

PENTRU PRIMIREA ÎN UNIUNEA SCRIITORILOR A DOMNULUI

PETRE CICHIRDAN

Dacă nu l-aş cunoaşte  ca Om,  dacă nu am  vorbi la telefon  şi nu am comunica pe internet dacă nu i-aş cunoaşte o mare parte din operă aş crede că omul acest nici nu există. Domnul Petre Cichirdan este o personalitate complexă,  dispunând de o energie  colosală, făcând lucruri extraordinare în cultură, în domeniul literaturii, al artei plastice, picturii şi sculpturii, al muzicii, ca slujitor al literaturii, al semenilor săi întru  creaţie.

 Am mai văzut scriitori totali, (şi dl Cichirdan este un scriitor total, căci are lucrări de poezie, de proză, de critică literară, de dramaturgie), a căror creaţie acoperă toate genurile literare, dar scriitori care să fie şi pictor şi sculptor şi muzician, talentat fiind în aceste domenii nu am mai văzut

 Cum eu îl recomand pentru intrarea în Uniunea Scriitorilor (Filiala Craiova) mă voi opri doar asupra Scriitorului şi asupra Slujitorului culturii, a slujitorului literaturii..

 Am citit până acum următoarele  cărţi de literatură semnate  de dl  Petre Cichirdan :

1. volumele de poezie, „Transfigurări” „Caietul gri” „Carmine”, „Poezie stare de veghe”,

 2. volumele de proză „Oglinda-Roman open”, Secolul XXI. Un cetăţean între milenii”,

3. volumele de critică : „ Interfaţa Artelor. Critice. Arta plastică”, „Interfaţa Artelor. Critice. Muzica”,  „ Interfaţa Artelor. Critice. Literatura”. După  lectura acestor cărţi  afirmăm că suntem impresionaţi, foarte impresionaţi de cultura domnului Cichirdan, de sensibilitatea lui artistica, profundă, complexă, care acoperă întreaga arie a fenomenului estetic, întreaga suprafaţă a receptării inefabilului, a poeticului, a muzicalităţii din universul uman.

     Afirmăm, fără să greşim, că domnul Cichirdan este un poet, un prozator, un critic literar de interfaţă în universul artistic, în literatura română.  El vine în  poezia şi în proza românească, „din toate direcţiile”, ca să folosim această expresie,  cu o bogăţie enormă de mijloace artistice, făcând conexiuni uimitoare în  toate planurile craţiei, conexiuni care vin din spaţiul tuturor artelor.

 Poezia şi proza lui sunt de o noutate evidentă,  care îţi încântă  toate simţurile estetice, pe cât de plastice şi muzicale, pe atât de veridice. Prin creaţia sa literară  Petre Cichirdan  măreşte limitele  spaţiului artistic, îmbogăţeşte literatura,  ne deschide şi ne formează noi structuri perceptive.

 Am putea să continuăm  pe pagini întregi să vorbim despre scriitorul Petre Cichirdan, cel care face  figură aparte în literatura română, pe care o îmbogăţeşte cum puţini au făcut-o

 Dacă  sunt oripilat de scriitorul român invidios, egoist, găşcar, şi majoritatea colegilor din breasla noastră sunt aşa, la Petre Cichirdan m-a impresionat  generozitatea, hărnicia dăruirea, „priceperea” cu care îi slujeşte pe semenii săi întru creaţie, promovându-le scrierile, scriind despre ei, prezentându-i astfel publicului,  încurajându-i,  adunându-i, făcându-i să se cunoască între ei.  Toate aceasta făcând ca  bogăţia culturii vâlcene şi a culturii naţionale să sporească. Omul acesta a înfiinţat la reviste literare, la Grupuri artistice  că  numele lor nu mi-ar încăpea pe o pagină. În revistele care apar prin truda domnului Cichirdean cultura vâlceană se reflectă în toată bogăţia şi profunzimea sa. Aproape că nimic nu rămâne pe dinafară, ca să fie dat uitării.

 Amintesc doare câteva din publicaţiile culturale care apar prin dăruirea domnului Petre Cichirdan, „Forum”, « Seniorii », „Povestea Vorbei”, « Povestea vorbii 21 », „Cultura vâlceană”.

 Toate acestea ne fac să îl recomandăm cu căldură şi cu insistenţă Filialei Uniunii Scriitorilor din Craiova, pentru a fi primit în Uniunea Scriitorilor, pe domnul Petre Cichirdan, subliniind că Omul acesta a făcut pentru cultură enorm, şi că intrarea lui în breasla noastră înseamnă un mare câştig.

   

   Ştefan Dumitrescu,

membru al Uniunii Scriitorilor,  Asociaţi Scriitorilor din Bucureşti, Secţia Dramaturgie

  

Informații adiționale

  • Autor:
      ---
  • Data aparitiei: Duminică, 27 Septembrie 2020
  • Localitate: Valcea
  • Creator: ---
  • Subiect:
      ---
  • Descriere: ---
  • Editor: ---
  • Contributor: ---
  • Tip: text
  • Format: ---
  • Identificator: ---
  • Sursa: ---
  • Limba: ---
  • Suport: Hartie
  • Tip articol: Resurse utile
Citit 14665 ori Ultima modificare Vineri, 07 Martie 2014 10:50
Ești aici: Home Valcea Valcea Simion-Petre Cichirdan