Istorie Locala

Joi, 12 Februarie 2015 13:02

Râmnicu Vâlcea: Economia în perioada postdecembristă

Scris de 
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

a) Reforma social-economică (privatizarea) şi efectele ei. În primul deceniu de după revoluţie, un accent important s-a pus pe privatizarea întreprinderilor economice, “operaţie” pe care au suferit-o o serie de întreprinderi din Râmnic, (multe dintre acestea fiind de nivel judeţean), fie prin metoda licitaţiei publice - Barreco Zimbrul, Barreco Macul Roşu Prefacon Râmnicu-Vâlcea, iar ulterior, în 1999, Comtrans Râmnicu-Vâlcea, Setruvil Râmnicu-Vâlcea, Favil Râmnicu-Vâlcea, Imprest Râmnicu-Vâlcea etc., fie prin vânzarea unor pachete de acţiuni pe piaţa de capital : S. C. Valmetex S. A. Râmnicu-Vâlcea, apoi – mai târziu, în anii 1998-1999 - Agrotransport Râmnicu-Vâlcea, Şcoala de Şoferi Amatori Râmnicu-Vâlcea, Agromec Râmnicu-Vâlcea, Scavil Râmnicu-Vâlcea, Evenimentul Râmnicu-Vâlcea, Urban Râmnicu-Vâlcea, Conexvil Râmnicu-Vâlcea, Construcţii Căi Ferate Râmnicu-Vâlcea, Mopariv Râmnicu-Vâlcea şi Comcereal Râmnicu-Vâlcea etc.6.

În anul 2000, a început şi acţiunea de privatizare a OLTCHIM-ului, prin publicarea ofertei de vânzare a acţiunilor7. În vederea eficienţei activităţii de privatizare, au fost alcătuite şi aplicate o serie de programe de restructurare şi retehnologizare pentru societăţile comerciale importante din judeţ, multe dintre acestea desfăşurându-şi activitatea în Râmnicu-Vâlcea: SC Favil Râmniuc-Vâlcea, SC Foraj Sonde Râmnicu-Vâlcea, SC Uzinele Sodice Govora SA Râmnicu-Vâlcea, SC Hervil SA Râmnicu-Vâlcea, SC CET Govora SA Râmnicu-Vâlcea ş. a.

Paralel cu privatizarea întreprinderilor şi cu apariţia unor noi unităţi comerciale, s-a avut în vedere restructurarea, în vederea eficientizării lor, a regiilor autonome din sectorul industrial; prin reorganizarea Regiei Autonome de Distribuţie Regională a Apei Vâlcea, s-a înfiinţat Societatea Comercială „Apavil” SA (având ca obiect de activitate captarea, tratarea şi distribuţia apei), „ca societate pe acţiuni deţinute de Consiliul Judeţean Vâlcea, de consiliile locale ale oraşelor Brezoi, Călimăneşti, Băbeni, Băile Olăneşti şi ale comunelor Bujoreni şi Dăeşti”8. Unui program de retehnologizare şi modernizare a instalaţiilor existente, a fost supusă şi CET Govora (întreprindere subordonată Consiliului Judeţean Vâlcea), care asigură necesarul de energie electrică şi termică pentru piaţa locală.

În ceea ce priveşte gradul de concentrare a producţiei pe număr de unităţi de producţie (firme), acesta se prezintă astfel: industria chimică este concentrată în marea companie numită „Oltchim”, urmată de Uzina de Sodă Govora – ambele de interes naţional; industria energetică este reprezentată de CET Govora, care produce apă caldă şi abur pentru platforma chimică, precum şi de Hidroelectrica Râmnicu-Vâlcea, prin care se valorifică energia potenţială a apei prin capacităţile instalate pe râurile Olt şi Lotru, însumând 1112 MW9; industria constructoare de maşini se realizează în firmele Vilmar, Hervil şi Uzina Mecanică Râmnicu-Vâlcea – toate din municipiu;  industria uşoară este concentrată în 6 întreprinderi: Favil, Minet, Traditex, Proditex Lis, Agi&Co şi Socom „Sârguinţa”, iar industria alimentară din municipiu, este reprezentată de firme precum Mopariv, Diana – Carvil, Boromir, Conservil – Râureni ş.a.10.Reşedinţa de judeţ a fost avută permanent în vedere în ceea ce priveşte îmbunătăţirea asfalturilor bituminoase de pe principalele artere de circulaţie, dar şi turnarea unora noi, pe străzile periferice; de asemenea, s-a extins reţeaua electrică în unele puncte mai izolate ale oraşului.

b) Obiective economice. Printre realizările importante ale perioadei 2000-2004, trebuie considerată reabilitarea sistemului de aducţiune a apei potabile Brădişor – Râmnicu-Vâlcea (curăţirea conductei pe o lungime de 55 km, în anul 2003). S-a realizat proiectul de fuziune a societăţilor „Apavil” şi „Acvarim”, în beneficiul consumatorilor de apă din municipiul Râmnicu-Vâlcea şi din judet. Fostul preşedintele al judeţului, Dumitru Buşe, a lansat ideea constituirii zonei metropolitane Râmnicu-Vâlcea şi a acţionat, până la sfârşitul său prematur, pentru realizarea acestui proiect; zona ar urma să cuprindă municipiul reşedinţă de judeţ şi localităţile din vecinătatea acestuia. Proiectul ar asigura o mai bună dezvoltare economică şi o îmbunătăţire a infrastructurii: modernizarea drumurilor, a sistemului de alimentare cu apă, a sistemului de canalizare, alimentare corespunzătoare cu gaze naturale, modernizarea transportului în comun, construcţia de noi locuinţe etc.

În agricultură, s-a înregistrat o scădere semnificativă a producţiei vegetale. Trecerea efectivelor de animale din proprietatea colectivă în cea privată, a fost însoţită şi de eliminarea şi sacrificarea animalelor cu randament redus.

La începutul anului 2009, Camera de Comerţ şi Industrie Vâlcea a înmânat, la „Grand Hotel Sofianu”, trofeele firmelor cu rezultate deosebite în anul 2008. Nicolae Vasile - vicepreşedintele Camerei de Comerţ a României,  participant la „bilanţ”, apreciind activitatea unor firme din Râmnic şi din judeţ, i-a încunoştinţat pe cei prezenţi, că cea mai mare investiţie în cercetare din ţară, este în derulare la Institutul de Criogenie din Râmnicu-Vâlcea. În acelaşi context, oficialul bucureştean a afirmat că hotelul-muzeu din Zăvoiul Râmnicului, este unicat în lume. Pe de altă parte, primarul Râmnicului i-a informat pe cei prezenţi că  în acest an, a reuşit să atragă fonduri de peste 80 milioane euro pentru dezvoltarea municipiului Râmnicu-Vâlcea şi 10 milioane euro pentru modernizarea străzii Calea lui Traian.

În urma clasamentului rezultat prin prelucrarea datelor pe calculator, analizat şi validat de Comisia Topului de firme, numită în acest scop de către conducerea Camerei,  au fost oferite distincţiile pentru ,,Topul firmelor’’, ,,Topul membrilor CCI Vâlcea’’ şi ,,Trofeul Camerei de Comerţ şi Industrie Vâlcea’’. După cifra de afaceri, clasamentul a fost următorul : Oltchim (4.199 de salariaţi şi o cifră de afaceri de aproape două miliarde lei noi, Damila SRL (256 angajaţi şi o cifră de afaceri de 342.530.085 lei), CET Govora şi Urban SA. În ceea ce priveşte profitul, lucrurile stau altfel: pe primul loc s-a situat Vilmar SA (2.550 salariaţi şi un profit de 31.085.973 lei), locul II: - Forconcid SA (326 salariaţi şi 13.371.195 lei profit), locul III: MW România SA (347 salariaţi şi 11.191.076 lei profit). Locuri de top în ceea ce priveşte clasamentul pe domenii şi grupe de activitate, au ocupat următoarele societăţi: ICSI (Uzina G), Sarcom SRL, Hardwood SRL, Edion SRL, Protectchim SRL, Vilmar SA, Hervil SA, Conphys SRL, Vel Pitar SA, Minet SA, Megainvest SRL Şapte Spice SA, Davic Mob SRL, Carvil SA, Proimsat, Forconcid SA 11.

La sfârşitul lui 2011, ediţia pe acest an a Topului firmelor vâlce a acordat marele trofeu, CET Govora (director – Mihai Bălan); premiul a fost înmânat de economistul Dan Niţu – managerul cunoscutei firme DAMILA SRL.

Note bibliografice

6. Prefectura Judeţului Vâlcea, Cartea albă a administraţiei, 1997-2000, f. loc, f. an), pag. 23.

7. Ibidem.

8. Consiliul Judeţean Vâlcea, Cartea albă. Iulie 2004 – iunie 2008 (în cont., CJV, Cartea albă), Râmnicu-Vâlcea, 2008,     pag. 174.

9. După Dezvoltarea durabilă . . . , pag. 155.

10. Ibidem, pag. 155.11. Diana Tanislav, Topul firmelor vâlcene, în „Info-Puls”, nr. 1969 din 13 octombrie 2009.

 

 

Sursa: Enciclopedia judeţului Vâlcea, vol. II - Localităţile urbane; Editura Fortuna, Râmnicu Vâlcea, 2012

 

 

Informații adiționale

Citit 3143 ori Ultima modificare Joi, 12 Februarie 2015 13:45
Ești aici: Home Valcea Valcea Râmnicu Vâlcea: Economia în perioada postdecembristă