Istorie Locala

Miercuri, 10 Iunie 2015 11:09

Pădurea Cotoşmanu – Sherwoodul Vâlcii

Scris de 
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Există în judeţul Vâlcea o pădure de legendă, o pădure cu stejari seculari, descrisă, de altfel, şi de Gala Galaction – Pădurea Cotoşmanu. ”Pădurea asta desparte două comune, Popeşti şi Roieşti, şi se întinde de-a lungul drumului naţional Horezu – Craiova dar şi spre vest înspre Cernişoara’, povesteşte Ilorian Păunoiu, om de-al locului, scriitor îndrăgostit de poveştile acestei păduri ‘atât de deasă, încât nu ai cum să nu te rătăceşti prin ea dacă nu eşti din partea locului’.
Drumul Cotoşmanului, cel care face legătura dintre Popeşti şi Roieşti, are un pitoresc aparte, prezintă serpentine printre pădurile de fag şi stejar, un drum care are multe poveşti de spus. Pădurea Cotoşmanului are trei mari poveşti – povestea aurului, povestea cetăţii dacice şi povestea jidovului sau a uriaşului.


”Pădurea Cotoşmanului este cea mai întinsă pădure din centrul judeţului Vâlcea. Este ultima pădure subcarpatică. Pe aici se venea dinspre Craiova spre zona de nord a judeţului unde se aflau mănăstirile din regiunea Horezu şi Băbeni. Tot pe drumul Craiovei, boieri precum Greceanu, Piscureanu, Chiricel, Lahovary precum şi alţi oameni înstăriţi făceau tranzit între cetatea Băniei şi Râmnicu Vâlcea”, spune Constantin Şerban, primarul din Popeşti.
Aşa au apărut haiducii. Timp de sute de ani, localnicii povestesc despre faptul că pădurea Cotoşmanului a fost un autentic ţinut Sherwood al Vâlcii, aici au înflorit lotrii, hoţi de drumul mare. Ba mai mult, a existat se pare şi un Robin Hood al locului. Haiducul Dragu, este cel care a fost spaima multor ”bogătani’, cum se spune prin zonă. El a condus şi o revoltă a ţăranilor împotriva unor taxe pe care boierii le impuseseră.
Aşa a ajuns Pădurea Cotoşmanului să fie pădurea comorilor îngropate. Toţi haiducii care activau aici sfârşeau fie la ocnă, fie ucişi în luptă şi, odată cu ei, secretul aurului îngropat. Localnicii din Roieşti au vorbit în nenumărate rânduri despre un fenomen straniu, acela aşa zis ”joc al aurului’ – cum că din când în când, pe dealul Cărămizilor, se deschidea pământul şi flăcări vii în noapte brăzdau cerul. Aceasta era lumina reflectată de banii ascunşi în măruntaiele pământului’, potrivit declaraţiilor lui Gheorghe Drăghici, primarul din Roieşti, comună aflată pe versantul sudic al dealului Cotoşmanu. Se mai spune că la cutremurul din 1977, zeci de astfel de flăcări se vedeau în pădurea Cotoşmanului, ba mai mult, s-a pornit şi o ”febră a aurului” în zonă, mulţi aventurieri săpând prin pădure în căutarea comorilor haiducilor de odinioară.
Cea de-a doua poveste descrie faptul că multe case vechi din satul Dăeşti şi din Valea Caselor au la fundaţie un anumit tip de cărămidă. Acest aspect a atras atenţia unor specialişti în arheologie şi nu mare le-a fost surpriza când au descoperit că aceste cărămizi au o vechime de aproape 2000 de ani. Actualii locatari ai acestor case au ridicat din umeri, întrebaţi de provenienţa lor. Nu ştiau de unde au luat străbunicii lor aceste cărămizi: de acolo din pădure de pe Dealul Cărămizilor. Şi aşa a apărut legenda enigmaticei cetăţi dacice aflate pe cea mai înaltă culme a pădurii – Cărămizi – dar care nu a putut fi localizată. Unii spun din vorbă în vorbă că au auzit de ruinele cetăţii şi cu siguranţă a existat o astfel de fortificaţie dar…încă rămâne legendă. ”Un istoric din Târgovişte a trecut-o pe o hartă dar este foarte greu de localizat cu precizie locul. Pădurea de fag şi stejar a acoperit-o în 2000 de ani’, spune Păunoiu.
Dar una dintre cele mai povestite legende ale pădurii Cotoşmanului este cea a jidovului sau a uriaşului. Mai sunt mame în cătunul Valea Caselor care le spun copiilor neascultători că dacă nu sunt cuminţi îl aduc pe jidov din pădure. Ce este jidovul? Este uriaşul care trăieşte în Cotoşmanu, un fel de Big Foot în varianta românească. Mulţi localnici spun că săpând după comorile haiducilor au dat de oase imense, falange, oase ale uriaşilor. Specialiştii spun însă că osemintele găsite nu aparţin vreunui ‘Big Foot’ preistoric ci sunt fosile ale unor făpturi marine, pentru că în urmă cu sute de mii de ani, locul a fost fund de mare.
În orice caz, pe lângă aceste trei legende, mai sunt zeci de altele pentru că de la ‘Fântânile Reci’- locul unde îşi adăpau haiducii caii, ‘Balta lui Dragu’, ‘Dealul Cărămizilor’, păstorii pe care îi întâlneşti în pădurea Cotoşmanului sunt dornici să ţi le povestească.

sursa: http://www.ramnicuvalceaweek.ro/?p=14453

 

 

Informații adiționale

  • Autor:
      ---
  • Data aparitiei: Marți, 01 Decembrie 2020
  • Localitate: Valcea
  • Creator: ---
  • Subiect:
      ---
  • Descriere: ---
  • Editor: Biblioteca Judeteana "Antim Ivireanul" Valcea
  • Contributor: Valentin Smedescu
  • Tip: text
  • Format: ---
  • Identificator: ---
  • Sursa: http://www.ramnicuvalceaweek.ro/?p=14453
  • Limba: ---
  • Suport: altceva
  • Tip articol: Recomandarile bibliotecarului
Citit 4416 ori Ultima modificare Marți, 23 Iunie 2015 10:41
Ești aici: Home Valcea Valcea Pădurea Cotoşmanu – Sherwoodul Vâlcii