Istorie Locala

Vineri, 10 Martie 2017 09:42

Drăgăşani - viaţa politică în epoca contemporană

Scris de 
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

a) Perioada interbelică

Partidele politice. Din iniţiativa primarilor liberali, în perioada interbelică, s-au înfăptuit în Drăgăşani numeroase şi semnificative obiective social-culturale: în 1919, se înfiinţează prima şcoală gimnazială ce purta numele „Gimnaziul Brătianu”, clădirea fiind amplasată pe un teren donat de Dinu Brătianu şi construit pe cheltuiala familiei; în 1925-1926, se construieşte un nou local de şcoală, pe cheltuiala fruntaşului liberal Gheorghe Luculescu, în amintirea fiicei sale decedate, localul fiind situat pe str. Carol, cunoscut sub denumirea de „Şcoala Geta”, astăzi Şcoala „Tudor Vladimirescu”. Din iniţiativa fruntaşilor liberali, în perioada interbelică s-au înfiinţat mai multe bănci pentru sprijinirea ţărănimii şi negustorilor din oraş: Banca Comerţului, Banca Viticolă, Banca Ţăranilor. Tot sub guvernări liberale, s-au construit localuri de şcoli primare la Momoteşti, Capul Dealului şi în oraşul propriu-zis - Şcoala „Nicolae Bălcescu”, demolată în urma cutremurului din 1977 şi reconstruită pe str. Sanda Nicoliţă. În 1921, se înfiinţează la Drăgăşani, din iniţiativă liberală, „Sfatul Negustorilor”, al cărui prim preşedinte a fost Iancu Râmniceanu. În 1928, ia fiinţă Unitatea Militară de Jandarmi, în actualul local.

 

În perioada interbelică, alternează la conducerea ţării cele două partide istorice: PNL şi PNŢ, până la apariţia mişcării legionare. Pentru a împiedica recrutarea tineretului în rândurile mişcării legionare, liberalii înfiinţează o grupare pentru tineret din care au făcut parte Iancu Şerbănescu, Ion Ancuţa, av. Dumitru Lazaru, Giusepe Bogardo, Iancu Râmniceanu ş.a. În această perioadă, se realizează mai multe obiective: se ridică o nouă clădire  pentru spitalul orăşenesc, se reface parcul din Momoteşti, se construieşte turnul de apă din piaţa oraşului; se înfiinţează, la Capul Dealului, „Staţiunea Oenologică” necesară reabilitării viticole din zonă; în Zlătărei se dă în funcţiune prima baie publică

În preajma celui de-Al Doilea Război Mondial, se instaurează dictatura regală, care interzice partidele politice, şi se formează „Frontul Renaşterii Naţionale”.

Primari ai Drăgăşaniului în perioada interbelică. Începând cu anul 1931, oraşul a fost condus de următorii edili: Dumitru D. Neciu (ianuarie-mai 1931), N.C. Popescu-Portăreşti (iunie 1931- mai 1932), Dumitru D. Neciu (iunie-august 1932), Nicolae Popescu (septembrie 1932), Dumitru D. Neciu (octombrie 1932 - decembrie 1933), Mihai Mateescu (ianuarie-martie 1934), Mihai (Mişu) Mihalescu (apr. 1934 – dec. 1937), Dumitru D. Neciu, (ianuarie 1938), Mihai Mateescu (februarie 1938), Gh. N. Stoian (martie-aprilie 1938), Traian Dobriţoiu (martie 1938 - martie 1939), Mihai Mateescu (apr. 1939 – sept. 1940), Ion Avrămuţ (octombrie 1940 - ianuarie 1941), Pr. C. Necşulescu (februarie 1941- sept. 1942), Gh. Şerbănescu (nob. - decembrie 1942), Silviu C. Ionescu (ian. 1943- noiembrie 1946).

b) Perioada postbelică

Partidele politice. După 23 August 1944, au fost desfiinţate toate partidele istorice, rămânând şi activând doar partidul totalitar comunist, de sorginte leninist-stalinistă.

Primarii Drăgăşaniului în această perioadă. Un merit al primarului Silviu C. Ionescu este faptul că a reuşit să conducă oraşul într-o perioadă foarte grea (ian. 1943 - noiembrie 1946), adică atât în anii premergători actului de la 23 August 1944, în timpul desfăşurării acestuia, cât şi doi ani după aceea. I-au urmat Mihai Mateescu (dec. 1946 - dec. 1947), C-tin Mazilu (ian. - februarie 1948), Vasile Calcan (martie 1948 - dec. 1950), Gheorghe Ionescu (ianuarie - decembrie 1950), Vasile Dobriţoiu (ianuarie 1951 - dec. 1954), Ioan Ungureanu (1955-1965), Ion Oiţă (1966-1968), Petre Liţă (1969-1972), Nicolae Ignat (1973-1975), Petre Liţă (1976-1979), Vasile Suciu (1979-1980), Viorel Barbu (1980-1982), Ion Ban (1983-1989), Ion Căpitanu (1989), Nicolae Tănăsie (1990), Ilie Nicolae (1991-1992), Sabin Diculescu (1993-1996), Nicoliţă Sanda (iunie-noiembrie 1997), Ion Neacşu (iunie 1997-2000), Gheorghe Iordache (2000-2008), Cristian Nedelcu (2008 -).

 

c) Postdecembrismul şi pluripartidismul în Drăgăşani

Imediat după evenimentele din decembrie 1989, a fost reînfiinţată organizaţia din Drăgăşani a PNL-ului, din iniţiativa avocatului Ilie Boiangiu şi a lui Gheorghe Bran. În 1990 primul preşedinte al PNL Drăgăşani a fost dr Cernea Mihai, apoi ing. Alexandru Spiridon. În 1992, PNL Drăgăşani a participat la primele alegeri democratice. De la această dată, la preşedinţia formaţiunii locale se află dr. Costică Pleşoianu. La alegerile din 1992, liberalii obţin şase posturi de consilieri locali. La alegerile din 1996, liberalii candidează la alegerile locale pe lista comună a CDR. Obţin postul de primar al oraşului în persoana lui Nicoliţă Sanda şi un post de consilier din cele 4 ale CDR. La scurt timp după alegeri, primarul Sanda Nicoliţă decedează, spre regretul profund al tuturor drăgăşănenilor care, în semn de preţuire, au dat numele lui, unei străzi a oraşului. La alegerile locale din anul 2000, formaţiunea liberală candidează cu liste proprii şi câştigă detaşat funcţia de primar şi şase posturi de consilieri. Timp de 8 ani (2000-2008), primăria l-a avut în fruntea ei pe liberalul ing. Gheorghe Iordache

Subfiliala drăgăşăneană a Partidul Naţional Ţărănesc - formaţiune cu program ţărănist, a avut la Drăgăşani, de-a lungul timpului, pe următorii fruntaşi: dr. Roşescu Gheorghe, farmacistul D. Neciu, P. Măciuceanu, Nicu Constantinescu, generalul Teodor Teodorini, Radu Teodorescu, Ţicu Serbănescu, av. Ion Niţoiu, Gh. Curechianu, înv. Fane Rădulescu, I. Vâlcu, negustorul Dumitru Popescu, Silviu Ionescu, Ion Bărăgan, dr. Stoica, Marin Spârleanu, Cicerone Rădulescu, Ilie Giura, Stoian Apostolescu (bucătarul regelui Mihai), Nae Labă, Ilie Stoiculeasa, Mitre Zamfir, Ion Zamfir, Vasiloiu Minodor, Dumitraşcu Rita.         

Partidul Social Democrat îl are ca preşedinte pe Vasile Bleotu, economist, deputat în mai multe legislaţii. Începând cu anul 2008, din partea acestei formaţiuni politice, conduce primăria ing. Cristian Nedelcu. Este formaţiunea politică cea mai puternică din punct de vedere numeric, dar care nu a reuşit sa ajungă la putere decât după anul menţionat.

Partidul Democrat, apărut în urma sciziunii din PDSR, a fost condus de ing. Ion Neacşu, care a fost - timp de două legislaţii - viceprimar şi primar al oraşului.

Partidul Democrat Liberal (PDL) a fost constituit în timpul guvernării Tăriceanu, în urma plecării în PD a lui Valeriu Stoica şi a lui Tiberiu Stolojan. În Drăgăşani, PDL i-a avut, sucesiv, ca preşedinţi, pe ing. Ion Neacşu, prof. Ionel Mirescu Vieru Gheorghe, Vătafu Tiberiu, iar în prezent (2011) - pe Zăuleţ Adrian. În componenţa Consiliului local, PDL are 4 membri.

Alte partide, cu existenţă efemeră: PRM (Partidul România Mare – condus de ing. Constantin Stuparu, Partidul Socialist Unit – condus de Ilie Neacşu, Partidul Noua Generaţie – condus de D. Zamfir; Partidul Conservator, condus de dr. Nelu Florescu; Partidul Umanist Social Liberal condus de dr. veterinar Floricel Matei; Partidul Forţa Democrată, condus de I. Simioana.

Informații adiționale

Citit 890 ori Ultima modificare Vineri, 10 Martie 2017 09:47
Ești aici: Home Valcea Valcea Drăgăşani - viaţa politică în epoca contemporană