Istorie Locala

Joi, 08 Iunie 2017 14:51

Drăgășani - Școala în Evul mediu

Scris de 
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Pregătirea şcolară laică a fost precedată şi la Drăgăşani, ca peste tot în Ţara Românească, de instruire pe lângă instituţiile bisericeşti, măsură dictată de nevoia acestora de a-şi crea slujitori pregătiţi. De alfabetizare, beneficiau la început 2-3 copii, dintre care unul avea să devină preot („popă”, în limbajul popular) iar altul - dascăl sau cântăreţ Acest gen de şcoli nu aveau caracter permanent decât în cazuri excepţionale şi, de cele mai multe ori, se înfiinţau când îmbătrânea preotul sau dascălul şi se punea problema înlocuirii lor cu cadre noi.

Copiii învăţau să scrie şi să citească după cărţile preotului, multe - scrise de mână. Orice viitor preot efectua un stagiu obligatoriu de dascăl sau „şcoală” la strană. Condiţia obligatorie a „candidatului” la dăscălie sau popie, era, deci, deprinderea scrisului şi a cititului; viitorul preot trebuia să scrie şi să citească pomelnicele şi să răspundă la diferite ordine sau circulare primite de la episcop.

Biserica a avut tendinţa de a generaliza şi permanentiza învăţământul, mărturie fiind testamentul marelui cărturar al veacului al XVIII-lea, Antim Ivireanul, în care mitropolitul aminteşte de datoria preoţilor de a-i învăţa carte pe copii. Intr-o enciclică emisă de episcopul Filaret  al Râmnicului, acesta îi îndemna pe toţi preoţii şi dascălii de prin sate „să creeze şcoli pe lângă biserici pentru învăţătura copiilor, promiţându-le scutiri de dări şi alte avantaje (. . .). Şi pe la satele cele mari, cari din preoţi vor fi mai iscusiţi şi mai împodobiţi la învăţături, să se îndemnez  ca să strângă copii, să-i înveţe şi acelui preot să i se arate că nu numai îl vom apăra de dările cele de obşte,  ci îl vom şi milui”. Îndemnul episcopului de a se zidi şcoli pe lângă biserici, şi-a găsit aplicarea numai în centrele mai importante, între care şi Drăgăşanii din plasa „Oltul”. Atunci când statul a început să organizeze şi să subvenţioneze şcolile, cele bisericeşti erau socotite particulare. Începea astfel emanciparea şcolii de sub tutela bisericii. În 1792 exista pe lângă biserica din Drăgăşani, o şcoală cu o vechime destul de mare. Episcopii Filaret şi Nectarie ai Râmnicului au iniţiat şi sprijinit construirea unui local corespunzător pentru nevoile învăţământului de pe lângă metohul Drăgăşanilor. Localul s-a ridicat în 1793, odată cu biserica, şi a funcţionat astfel până prin 1830, când a devenit neîncăpător pentru cei 20 de copii consemnaţi în documente.

Şcoala de Zugravi, de la Gârdeşti. Printre primele şcoli de zugravi din ţară, o consemnăm pe cea de la Gârdeşti (azi, cartier în nord-vestul oraşului Drăgăşani), fapt interesant pentru istoria artelor din România. Informaţia o aflăm dintr-o scrisoare trimisă de mitropolitul Ungrovlahiei, Dositei Filiti (1793-1810), domnitorului Alexandru Moruzi vv., la 21 aprilie 1800, prin care-i cerea să-i scutească de dări pe dascălii şcolii de zugravi de la Gârdeşti. În acelaşi an, domnul aprobă scutirea propusă de mitropolit. Cercetătorul I. Popescu-Cilieni, vorbind despre satul Gârdeşti („Grădeşti”), menţionează că în anul 1800 exista la Gârdeşti „o şcoală de zugrăveli a dascălului Mincu”.

Informații adiționale

Citit 254 ori
Ești aici: Home Valcea Valcea Drăgășani - Școala în Evul mediu