Istorie Locala

Miercuri, 14 Februarie 2018 13:05

Băile Govora – Evoluţia demografică și împărțirile administrative de-a lungul timpului: perioada postbelică, epoca comunistă şi perioada postedecembristă

Scris de 
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

În anul 1946, în urma unor adrese către Ministerul Afacerilor Interne, ale Prefecturii Judeţului Vâlcea, privind reînfiinţarea a două plăşi (respectiv Băbeni-Bistriţa şi Brezoiu), configuraţia Judeţului este urmă-toarea: plăşi – 8, com. urb. reşedinţă – 1, com. urb. nereşedinţă – 4, com. rur. – 128, sate – 455. Oraşul Băile Govora şi com. rurală Govora, în componenţa din anii anteriori, rămân în plasa Râmnicu Vâlcea (DJVAN, PJV, Tablou …, dos. nr. 23/1946).

 

La recensământul populaţiei R.P.R., din 25 ianuarie 1948, oraşul Băile Govora avea 1.156 loc. şi 349 gosp. (Curăturile – 114 loc., Gătejeşti – 332 loc., Prajila – 710 loc.), iar com. rur. Govora număra 1480 loc. (Govora – 391 loc., Gurişoara – 449 loc., Ţigănia – 418 loc., Vulpueşti – 222 loc.) (DJVAN, PJV, Organizarea …, dos. nr. 37/1948).

Începând cu anul 1950, sistemul instituţional administrativ naţional a fost schimbat cu sistemul sovietic al regiunilor şi raioanelor. Astfel, conform Legii nr. 5/1950, teritoriul R.P.Române este împărţit în 28 regiuni şi 177 raioane. Oraşul Băile Govora (staţiune balneo-climaterică de categoria I-a, din anul 1947), în componenţa: Băile Govora, Curăturile, Gătejeşti, Prăjila şi comuna Govora cu satele: Govora, Gurişoara, Ţigănia , Vulpueşti, aparţineau raionului Râmnicu Vâlcea, regiunea Vâlcea (“B.O.” nr. 77/ 8 sept. 1950).

Prin Decretul 331 din 27 sept. 1952, se aduc modificări majore în structura administrativ-economică a teritoriului R.P.Române. Numărul de regiuni s-a redus de la 28 la 18, iar cel al raioanelor a crescut de la 177 la 192. Regiunea Vâlcea a fost desfiinţată, raioanele acesteia fiind distribuite în regiunea Piteşti şi regiunea Craiova. Oraşul Băile Govora şi comuna Govora, în aceeaşi alcătuire, fac parte din raionul Râmnicu Vâlcea (format din 17 comune şi 4 oraşe), regiunea Piteşti (Indicatorul …, 1954).

Decretul nr. 12 din 10 ian. 1956 şi Legea pentru îmbunătăţirea împărţirii administrative a teritoriului R.P.R. din 22-24 dec. 1960, chiar dacă aduc modificări structurale în administraţia ţării, (numărul regiunilor se va reduce la 16, cel al raioanelor la 146, iar unele regiuni vor primi denumiri istorice <Piteşti = Argeş, Craiova = Oltenia>), nu afectează componenţa şi arondarea administrativă a oraşului Băile Govora (oraş de subordonare raională). Comuna Govora va fi desfiinţată, satele acesteia sunt arondate comunei Buleta (comună nou formată, având în componenţă satele: Bîrseşti, Buleta, Govora, Gurişoara, Scărişoara, Vulpueşti) făcând parte din raionul Râmnicu Vâlcea, regiunea Argeş (“B.O.” nr. 1/10 ian. 1956; Legea …, 1960, 209-218).

Recensămintele populaţiei şi locuinţelor din 21 feb. 1956 şi 15 martie 1966consemnează pentru oraşul Băile Govora: 1.590 loc. (728 b., 862 f.), respectiv 2.189 loc. (1.028 b., 1.161 f.); Curăturile (143 loc.), Gîtejeşti (373 loc.), Prajila (1.673 loc.), pentru anul 1966. Comuna Buleta (2.938 loc., respectiv 3.020 loc.); Bîrseşti (442 loc.; 564 loc.), Buleta-reşed. (987 loc.; 982 loc.), Govora (400 loc.; 384 loc.), Gurişoara (435 loc.; 441 loc.), Scărişoara (438 loc.; 385 loc.), Vulpueşti (236 loc.; 264 loc.) (D.C.S., Recensământul …, 1956, 100-113; 1967, 51, 57-67,110).

Prin Legea nr. 2 din 16 febr. 1968 şi modificările făcute între februarie-mai 1968, privind organizarea administrativă a teritoriului R. S. România, se revine la vechea formă de organizare administrativ-teritorială, împărţirea pe judeţe. Judeţul Vâlcea (cu reşed. în municipiul Râmnicu-Vâlcea) are în componenţa sa:            1 municipiu, 7 oraşe, 1 comună suburbană şi 77 comune rurale. Oraşul Băile Govora rămâne în aceeaşi componenţă (Curăturile, Gătejeşti, Prajila). Comuna Buleta se desfiinţează şi va fi înglobată în comuna Mihăeşti, cu următoarea componenţă: Buleta-reşed., Arsanca, Bîrseşti, Govora, Gurişoara, Măgura, Mihăeşti, Munteni, Negreni, Rugetu, Scărişoara, Stupărei, Vulpueşti. Cele două unităţi administrative au rămas în aceeaşi componenţă până astăzi, 2011 (C.T.C.E., Legis, 1968; „B.O.” nr. 54/27 iul. 1981).

Recensămintele populaţiei şi locuinţelor din 1977, 1992 şi 2002 menţionează pentru oraşul Băile Govora următoarele date: 2.749 loc.(1.294 b.; 1.455 f.); 3023 loc. (1.453 b.; 1.570 f.); 2.950 loc. (1.431 b.; 1.519 f.) (Daneş şi colab., „S.V.”, 2006, 87-111). Din punct de vedere numeric, populaţia localităţii, a com. rurale Băile Govora şiapoi a oraşului Băile Govora, a evoluat astfel:

Comuna rurală Govora. În anul 1899, avea 1785 locuitori, iar în 1912 – 1340 locuitori.

• Comuna rurală Băile Govora. În anul1912, era înregistrată cu 799 locuitori.

• Oraşul Băile Govora. În anul 1930, număra 910 locuitori, în 1941 – 1581, în 1948 – 1156, în 1956 – 1590, în 1966 – 2189, în 1977 – 2749, în 1992 – 3023, în 2002 – 2950, în 2008 – 2868 şi în 2010 – 2887.          

Din prezentarea datelor de mai sus, se observă o evoluţie numerică foarte lentă a populaţiei localităţii Băile Govora. Satele care au stat la baza formării staţiunii Băile Govora, fiind permanent aceleaşi, au avut o populaţie redusă, iar faptul că turismul balnear ar constitui o ocupaţie importantă, din care se va putea obţine un venit sigur pentru existenţa zilnică, a fost puţin încrezător. O creştere mai semnificativă a populaţiei se realizează în perioada 1956 – 1989, când statul socialist a făcut investiţii importante în bazele de tratament şi de cazare, atrăgând un număr ceva mai mare de locuitori stabili. După anul 1992, populaţia oraşului cunoaşte o scădere din ce în ce mai mare, datorită trecerii bazei de cazare şi tratament către noi proprietari ce nu au fost interesaţi a investi în turismul balnear, cât şi interesului redus al populaţiei din ţară faţă de binefacerile miraculoase balneare ale staţiunilor din România postrevoluţionară. Lipsind acea impulsionare datorată dezvoltării industriale, creşterea numerică s-a bazat în special pe indicatorii de bază, natalitate, mortalitate, spor natural. Sporul migratoriu de care au beneficiat toate localităţile urbane din ţara noastră în ultima jumătate a secolului al XX-lea a avut o contribuţie foarte redusă (DJVAN, Recensământul …, 1993, 43-61; Wikipedia, 2002).      

Din punct de vedere al structurii populaţiei pe sexe, populaţia oraşului Băile Govora se caracterizează printr-o uşoară predominare a populaţiei de sex feminin, deţinând proporţii între 51,3 % ( 1930, anul cu cel mai mic procent) şi 54,2 % (1956, anul cu cel mai mare procent). În structura pe grupe de vârstă se observă o mutaţie semnificativă spre un proces de îmbătrânire demografică, peste 40 % din populaţia oraşului Băile Govora este reprezentată de populaţia de vârsta a treia. Aceasta se datorează unui fenomen prezent după anul 1989, de migrare a persoanelor înaintate în vârstă (pensionari) către oraşul Băile Govora, fiind generată de caracterul curativ şi liniştit al acestui oraş.

La nivelul dinamicii populaţiei, în oraşul Băile Govora, se constată caracteristici similare cu cele de la nivelul întregii ţări. Astfel, natalitatea (4,7%0) este mai mică decât mortalitatea (10,6%0), sporul natural fiind negativ (- 5,9 %0, faţă de -1,5%0 înregistrat pe ţară, în anul 1998). Indicele mortalităţii infantile, în medie pe ultimii ani, este de 11,6 la 1000 de nou-născuţi, situându-se sub media pe ţară, care este de 20,5 la 1000 de nou-născuţi (în anul 2000). Din punct de vedere medical, principalele cauze ale mortalităţii populaţiei se regăsesc în afecţiunile: boli cardiovasculare, afecţiuni respiratorii, neoplasmul (cu diverse localizări), diabetul (boli de nutriţie şi metabolism).

Dinamica căsătoriilor şi a divorţurilor cunoaşte o curbă descendentă (1995 – 32 căsătorii, 7 divorţuri; 2000 – 14 căsătorii, 4 divorţuri; 2007 – 20 căsătorii, 3 divorţuri). În oraşul Băile Govora, potrivit liberei declaraţii a persoanelor recenzate privind apartenenţa la o anumită naţionalitate sau etnie, la recensămintele populaţiei din 1992 şi 2002, s-au înregistrat 36, respectiv, 102 persoane de etnie rromă. Această minoritate este localizată în principal în satul Gătejeşti, mai puţin în staţiune şi în satul Curături. În satul Gătejeşti există o şcoală destinată romilor, precum şi un program care vizează realizarea unei baze de date, evaluarea proiectelor, diseminarea informaţiilor, integrarea rromilor din oraşul Băile Govora în comunităţi prin promovarea unei politici de mediere comunitară, monitorizarea, prevenirea şi combaterea formelor de discriminare, precum şi integrarea tinerilor şi copiilor de rromi într-un cadru organizat de petrecere a timpului liber. În ceea ce priveşte structura după religie, se evidenţiază ponderea populaţiei de religie creştin-ortodoxă, reprezentând peste 99,5% din totalul populaţiei.

În privinţa fenomenului de şomaj, acesta a cunoscut în oraşul Băile Govora o rată ascendentă încă din anul 1996, raportat la procentul populaţiei active este de 14%, în anul 2001 (Otovescu-coord., 2002, 67-72).

La nivelul anului 2007,structura populaţieise prezintă astfel: nr. populaţie - 2.920 loc.; densitatea medie: 227 loc. / km2; structura pop. pe gr. de vârstă: 0-19 ani(627 loc.), 20-59 ani (1878 loc.), peste 60 ani - 415 loc.; structura pop. pe sexe: bărbaţi – 1.408, femei – 1.512; născuţi vii – 18; născuţi morţi – 1; decedaţi – 29; căsătorii – 20; divorţuri – 3; Structura pop. pe naţionalităţi: români – 2.818; rromi – 102; germani – 2; structura pop. pe religii: ortodocşi – 2.898; catolici – 2; adventişti – 20; nr. pop. active (18 – 62 ani) – 1.768; nr. salariaţilor – 578 (agric. – 7, ind. – 35, constr. 12, comerţ – 302, transp. – 10, finanţe, bănci, asig. – 26, admin. publ. – 60, înv. – 47, cult. artă – 3, sănăt. şi asist. med. – 79); nr. şomerilor – 236. nr. locuinţelor – 1.126, cu o suprafaţă locuibilă de 38.000 m2 (P.B.G., Fişa statistică, 2010).

Informații adiționale

Citit 511 ori Ultima modificare Miercuri, 14 Februarie 2018 13:10
Ești aici: Home Valcea Valcea Băile Govora – Evoluţia demografică și împărțirile administrative de-a lungul timpului: perioada postbelică, epoca comunistă şi perioada postedecembristă