Istorie Locala

Miercuri, 06 Februarie 2019 08:36

Horezu - Pe drumul Reîntregirii

Scris de 
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Cucerirea independenţei oferea României posibilităţi sporite de a acţiona în vederea eliberării teritoriilor româneşti aflate sub stăpânire străină şi unirii lor cu trupul Ţării. Primul Război Mondial (1914-1918) a reprezentat pentru români şansa desăvârsirii unităţii statale, acesta fiind considerat Războiul Reîntregirii Neamului.

„Am intrat în război cu hotărârea de a da tot ce avem în acest moment, pentru a căpăta dreptul nostru întreg. Pentru atât şi pentru mai mult, nu!”. Astfel comenta Nicolae Iorga intrarea României în războiul pentru reîntregire. Laolaltă cu toţi vâlcenii, horezenii au primit cu entuziasm proclamaţia prin care se anunţa intrarea ţării în război. Evocând faptele înaintaşilor care pregătiseră condiţiile pentru unirea deplină, documentul sintetiza obiectivul urmărit. „Astăzi ne este dat nouă să întregim opera lor închegând pentru totdeauna ceea ce Mihai Viteazul a înfăptuit numai pentru o clipă: Unirea românilor de pe cele două părţi ale Carpaţilor” 47. Populaţia Horezului a contribuit la suţinerea armatei care lupta pe teritoriul judeţului, dar nu numai. Cai, pături, alimente, furaje pentru cai - au plecat din satele ce compun astăzi Horezu către unităţile armatei române aflate pe front48. Înfrângerile suferite de armata română în toamna anului 1916, au avut ca urmare ocupaţia militară germană asupra Olteniei, inclusiv a zonei Horezu. Trupele străine au confiscat alimente şi bunuri ale populaţiei. Au fost suspendate cursurile şcolilor elementare. Cea mai mare parte a localurilor de şcoli a fost rechiziţionată în scopuri militare sau administrative. La şcoala primară din Romani, soldaţii trupelor de ocupaţie au spart uşile şi ferestrele, distrugând documentele şi materialul didactic49. Aceeaşi situaţie s-a înregistrat la primăria localităţii Romani, unde au fost sparte uşile, ferestrele, iar arhiva a fost distrusă50. Brutalitatea soldaţilor germani este demonstrată şi de cazul Mariei I. Georgescu din Romani care a murit în urma bătăilor aplicate de soldaţii germani, deoarece nu a vrut să dea un porc51. Bisericile au fost jefuite de bunurile specifice – icoane, cărţi şi obiecte de cult, lăcaşurile de cult fiind folosite ca magazii, grajduri sau bucătării de campanie, iar Mănăstirea Hurezi a înregistrat cea mai grea perioadă din istoria ei52.

Suferinţele românilor din perioada războiului au fost răsplătite din plin odată cu înfăptuirea idealului unităţii naţionale depline în anul 1918. Făurirea României Mari prin unirea Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei cu România, a fost primită cu puternică emoţie, de locuitorii din Horezu. Cu bucurie în suflet pentru marea împlinire, cu gândul la cei care se jertfiseră pe fronturile războiului de reîntregire, horezenii au participat la un tedeum şi au exprimat bucuria lor determinată de înfăptuirea Marii Uniri53.

 

Note:

47. Ioan Scurtu, Alba Iulia. 1 Decembrie 1918, Bucureşti, Editura Sport-Turism, 1988, pag. 68, 69.

48. Istoria Horezului, pag. 155.

49. DJVAN, PJV, dos. 25/1917, f. 198.

50. Idem, dos. 98/1919, f. 111.

51. Tamaş Corneliu, Bardaşu Petre, Purece Sergiu, Nestorescu-Bălceşti Horia, Judeţul Vâlcea în anii Primului Război Mondial, Bălceşti pe Topolog, Societatea „Prietenii Muzeului Bălcescu”, 1979 (în cont., 1916-1918 în Vâlcea), pag. 420.

52. Gherasim Cristea, op. cit., pag. 110.

53. Istoria Horezului, pag. 158. 

Informații adiționale

Citit 207 ori
Ești aici: Home Valcea Valcea Horezu - Pe drumul Reîntregirii