Istorie Locala

Miercuri, 06 Februarie 2019 08:41

Horezu după Marea Unire

Scris de 
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

În perioada interbelică, Horezu îşi caută evoluţia pe făgaşul normal în condiţiile favorabile create după formarea statului naţional unitar, după prefacerile politice, sociale şi economice determinate de noul statut al României, consfinţit de Constituţia din anul 1923. Târgul Horezu se dezvoltă ca un centru comercial aşezat pe o arteră importantă de circulaţie, Râmnicu-Vâlcea – Târgu-Jiu, devenind tot mai vizibil în viaţa economică, politică şi socială. Cu o populaţie în continuă creştere, ca urmare a introducerii votului universal, Horezu devine scena de afirmare şi confruntare a importantelor partide politice care întemeiază oragnizaţii locale în această localitate. Pe lângă partidele mari ale vremii - PNL, PNŢ, Partidul Naţional Democrat (Nicolae Iorga), încă din anul 1920, era semnalată activitatea Partidului Socialist54.

 

Fără a intra în detalii privind activităţile economice, organizarea administrativă ori activităţile culturale care vor fi tratate în capitole separate, se impun a fi menţionate ecoul şi urmările, pentru horezeni, ale asasinării lui I.G. Duca. Evenimentul tragic din 29 decembrie 1933, a îndoliat toată ţara, dar a fost primit cu emoţie sporită la Horezu, acolo unde fostul şef al Guvernului României fusese judecător în anul 1903. Cucerit de frumuseţea şi liniştea locurilor, I. G. Duca îşi alesese prin testament, ca loc de veci, bisericuţa de la Urşani. Înhumat mai întâi la Bucureşti, trupul fostului lider politic liberal a fost reînhumat, în anul 1934, la Urşani, în cadrul unei ceremonii care a trezit sensibilitatea locuitorilor întregului judeţ, fiind surprinsă cu fidelitate de presa vremii55.

Începând cu anul 1938, horezenii, asemenea celorlalţi locuitori ai ţării, cunosc efectele negative ale regimurilor politice totalitare. Mai grav era faptul că noua situaţie internaţională stabilită odată cu declan-şarea celui de-Al Doilea Război Mondial, era cu totul nefavorabilă României. Au fost pierdute, fără luptă, Basarabia, Bucovina de Nord, nord-estul Transilvaniei şi Cadrilaterul. În anul 1941, sub comanda generalului Ion Antonescu, conducător al statului, armata română începea războiul pentru eliberarea Basarabiei şi Bucovinei de Nord, ocupate de Uniunea Sovietică. În armata care trecea Prutul la 22 iunie 1941, se aflau înrolaţi şi foarte mulţi militari plecaţi din Horezu. Lunga listă a eroilor horezeni căzuţi pentru eliberarea pământului românesc cotropit de statul comunist sovietic, este o dovadă în acest sens56.

Evoluţia evenimentelor internaţionale şi interne din ultimii ani ai acestui război mondial, au făcut ca forţele politice care se opuneau Mareşalului Antonescu, să-şi intensifice eforturile pentru îndepărtarea acestuia din fruntea ţării. Un episod interesant din cadrul acestor pregătiri, care aduce mai mult în atenţie localitatea Horezu, a fost evadarea liderului comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej din penitenciarul de la Târgu Jiu, în ziua de 12 august 1944. În drumul sau spre Bucureşti, fostul lider comunist a fost găzduit la Râmeşti, în conspirativitate, până la 24 august 1944, când liderul s-a simtit în siguranţă şi a pornit spre Capitală57.

Note:

 

54. Ibidem, pag. 159.

 

55. Solemnitatea din Urşani, în „Îndrumarea Vâlcii”, 6 mai 1934.

 

56. Istoria Horezului, pag. 235-244.

 

57. Detalii interesante privind evenimentul, în „Curierul de Vâlcea”, nr. 1026 din 30-31 ianuarie 1994. 

 

 

 

 

Informații adiționale

Citit 126 ori Ultima modificare Miercuri, 06 Februarie 2019 08:45
Ești aici: Home Valcea Valcea Horezu după Marea Unire