Istorie Locala

Miercuri, 29 Ianuarie 2020 08:36

Băbeni/ Vâlcea în documente medievale

Scris de 
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

„ . . . 3800 aspri, 10 vaci grase, 10 oi, 12 râmători graşi, 4 bivoli şi 200 obroace de grâu şi alte bucate mâncătoare, că s-a muncit mult cu oamenii mânăstirii ...

Prima atestare documentară, ca sat, a localităţii Băbeni, este dintre anii <1491- 1494> (v. mai sus, pag. 380), când Barbu - banul Craiovei, consemnează satele şi sălaşele de ţigani aservite, pe care le-a dăruit mânăstirii Bistriţa. Între ele, este menţionat şi satul Băbeni (actualul sat Români), sat hotarnic. Băbeniul mai cuprindea satele Bonciu şi Valea Mare: „Cartea dumnealui Barbul care au zidit din temelie şi au ridicat Sfânta Mânăstire Bistriţa şi au înzestrat cu moşii, vii şi ţigani, cum va arăta în cartea dumnealui de danie şi de întărire, leatul 7000(1491), şi au dăruit mânăstirii satul Băbeni pe jumătate” (DRH I, 1966, 400)

În perioada feudală, teritoriul actualului oraş făcea parte, probabil, din cnezatul lui Farcaş (consemnat în Diploma cavalerilor Ioaniţi - 2 iunie 1247). La începutul secolului al XVI-lea, satul Băbeni aparţinea tot Mânăstirii Bistriţa. Domnitorii Radu cel Mare şi Neagoe Basarab fac în continuare donaţii mânăstirii Bistriţa, întărind vechile danii (vezi Băbeni):

Io Radu Voievod şi domn, fiul marelui şi preabunului Vlad voievod, din mila lui Dumnezeu şi cu darul lui Dumnezeu, am dăruit Domnia Mea preacinstitului vlastelin Petru şi fiilor, sate (. . .) şi jumătate din satul Băbeni . . . (DIR XVI/I, 1951,11-12).

În data de 10 aprilie 1520, la Târgovişte, Neagoe Basarab emitea un hrisov prin care scutea de slujbe şi dări satele Mânăstirii Bistriţa, între care şi Băbeni:

. . . stăpânirea Mânăstirii Bistriţa, egumenului Marco asupra daniilor fraţilor Craioveşti şi jupan Radu, jupan Pârvu, jupan Danciu . . . ” (Catalog II, 1974, 45; 48).

La 21 decembrie 7082 (1573), egumenul Eftimie de la Mânăstirea Bistriţa încheia un memorandum prin care scria că s-au cheltuit pentru iazul de la Moara Nedii din Băbeni, în timpul lui Alexandru Vodă: „ . . . 3800 aspri, 10 vaci grase, 10 oi, 12 râmători graşi, 4 bivoli şi 200 obroace de grâu şi alte bucate mâncătoare, că s-a muncit mult cu oamenii mânăstirii . . .”(Mircea, 1947, 151).

Aşa cum rezultă din hrisoavele secolelor XVI-XVIII (în nu mai puţin de 23 documente!), Băbenii – sat al M-rii Bistriţa - erau o localitate importantă, părţile de moşii de aici constituind în mod frecvent obiectul a numeroase tranzacţii:

- la 10 aprilie 1520 (7028), Târgovişte, Neagoe Basarab întăreşte jumătate din Băbeni, Mănăstirii Bistriţa (Tezaur medieval, 1983, 42);

- la 9 ianuarie 1531 (7039), Târgovişte, Vlad Înecatul, fiul lui Vlad vv. întăreşte Mănăstirii Bistriţa stăpânirea asupra unei jumătăţi din Băbeni, dăruită de Barbu ban (Ibidem, 48);

- la iunie 1545 (7053), Bucureşti, Mircea Ciobanul vv. întăreşte Mănăstirii Bistriţa satul Băbeni şi-l scuteşte de orice dajdie sau slujbă, în afară de haraciu şi oaste (Ibidem, 54);

- la 21 decembrie 1573 (7082), Eftimie - egumenul M-rii Bistriţa consemnează cheltuiala făcută cu iazul morii Neda de la moşia Băbeni (Ibidem, 51, 68);

- la 10 mai 1611(7119), Bucureşti, Radu Mihnea vv., fiul lui Mihnea vv., împuterniceşte pe logofătul Zaharia de la Băbeni să asiste la întărirea ocinei din Frăsinetul de Câmp (Ibidem, 92);

- la 2 aprilie 1612 (7120), Târgovişte, Radu Mihnea vv. întăreşte lui Radul din Băbeni şi fiilor acestuia, o ocină în Mihăieşti, iar la 2 decembrie 1593 (7102), Mihail Voievod, domnul Ţării Româneşti întăreşte stăpânirea jupânului Radu din Băbeni, fost spătar, asupra moşiei Cioroiu (s.n., N. B.: în Câmpia Găvanu Burdea, satul Burdea) (Ibidem, 93);

- la 12 mai 1529 (7037), Băbeni-Slăviteşti, Moise Voevod - domnul Ţării Româneşti scuteşte satul mănăstirii Bistriţa, anume Băbeni, de toate slujbele şi dările şi îi dăruieşte venitul domnesc al căşeriei din munţii Vâlcii (Ibidem, 56);

Alte documente în care apare oraşul Băbeni:

● 9 martie 1502 (7010), Târgovişte. Hrisovul prin care Radu voievod, domnul Ţării Româneşti, întăreşte stăpânirea jupânului Radu şi a fratelui acestuia – Petru, asupra satului Băbeni (Ibidem);

● 20 aprilie 1520, Târgovişte. Hrisovul prin care Basarab Vodă, Domnul Ţării Româneşti întăreşte stăpânirea mănăstirii Bistriţa şi egumenului Marco asupra daniilor fraţilor Craioveşti: jupân Barbu ban, jupân Pârvu - mare dvornic, jupân Danciu - mare armaş şi jupân Radu, asupra satului Băbeni (Ibidem, 45);

● 4 septembrie 1642 (7151). Document care stabileşte o hotărnicie făcută de mai mulţi boieri, printre care – „ şi Iane, paharnic din Băbeni” (Ibidem, 158);

● 14 ianuarie 1644. Hrisov prin care Matei Basarab vv. consfinţeşte că logofătul Zaharia din Băbeni vinde moşia Frăsinetul de Câmpie, judeţul Romanaţi, egumenului Ştefan de la Mănăstirea Cozia şi altor călugări (Ibidem, 164);

● 1 mai 1644 (7152). Document prin care Gheorghie, clucerul din Băbeni, apare ca martor şi asistă la vânzarea moşiei din Bărbăteşti, lui Matei Basarab, Domnul Ţării Româneşti (Ibidem, 165).

O concluzie se impune cu puterea evidenţei: Satul Băbeni, prin boierii săi, era cunoscut (şi chiar reprezentat!) până la domnitorul ţării, realitate care reiese atât din unele documente menţionate anterior, cât şi din cele de mai jos. Astfel, din documentul datat 18 aprilie 1645 (7153), aflăm că Ene şi Iscru - paharnici, feciorii lui Zaharia din Băbeni vând o altă moşie în Frăsinetul de Câmpie (Ibidem, 166); în 1654 (7162), Goran - feciorul lui Andrei din Băbeni, vindea lui Tănasie, paharnic din Sărăcineşti, două funii de moşie în Mihăeşti (Ibidem, 183);

● 17 aprilie 1667 (7175). Poruncă a lui Radu Leon vv., dată boierilor Slăviteşti pentru moşia Băbeni (Ibidem, 218);

● la 23 mai 1676 (7184). 12 boieri hotarnici între care şi Slăviteştii din Băbeni, se judecau cu maicile de la Mănăstirea Dintr-un Lemn (Ibidem);

● Din 27 aprilie 1636 (7144), datează o poruncă domnească dată boierilor din Slăviteşti pentru Iazul morii din Băbeni (Ibidem, 141);

● La 26 septembrie 1681 (7190), Udrea căpitan din Slăviteşti vinde M-rii Bistriţa şi egumenului Partenie 267 stânjeni din moşia Băbeni, cu vad de moară (Ibidem, 260);

● 24 mai 1682 (7190). Porunca lui Şerban vv., Domnul Ţării Româneşti, în numele a şase boieri hotarnici, pentru moşia Băbeni din judeţul Vâlcea (Ibidem, 263);

● La 22 august 1682 (7190), Radu logofăt, fiul lui Vlad Oteteleşanu spătar, vinde unchiului său - Udrea Slăvitescu, căpitan, 100 stânjeni din moşia Băbeni (Ibidem, 264);

● Din 22 august 1682 (7190), datează un testament prin care Ghioca Slăvitescul logofăt lasă m-rii Bistriţa tot ce s-ar afla după moartea sa: mori, ţigani, vii, case, în afară de zestrea soţiei, ca să fie înhumat în biserică şi pomenit. Dacă va avea urmaşi, va lăsa mănăstirii toată partea sa de moşie din Băbeni (Ibidem);

● 22 august 1682 (7190). Document prin care Ghioca Slăvitescul cu verii lui - Zota şi Neacşa şi cu Nepotul Radu mărturisesc m-rii Bistriţa şi egumenului Partenie că Udrea Slăvitescul căpitan a vândut 267 stânjeni din moşia Băbeni (Ibidem);

● 1 mai 1713 (7221). Document prin care 12 boieri hotarnici aleg stânjenii cuveniţi lui popa Brânzanu şi verilor săi Băbeni pentru hotarul Băbeni şi Bălcioţeni (n.n., N. B.: Bălteni de Tătărani) (Ibidem, 350).

Informații adiționale

  • Autor:
  • Data aparitiei: Marți, 25 Februarie 2020
  • Localitate: Valcea
  • Creator: ---
  • Subiect:
  • Descriere: ---
  • Editor: Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul” Vâlcea
  • Contributor: Valentin Smedescu
  • Tip: text
  • Format: ---
  • Identificator: ---
  • Sursa: Enciclopedia judeţului Vâlcea, vol II Localităţile urbane; Editura Fortuna, Râmnicu Vâlcea, 2012
  • Limba: ---
  • Suport: Hartie
  • Tip articol: Articole si studii
Citit 57 ori
Ești aici: Home Valcea Valcea Băbeni/ Vâlcea în documente medievale