Istorie Locala

Marți, 18 Februarie 2020 08:40

Performanțele calitative ale fructelor de măr, prun, piersic, cais şi nuc din zona ecologică a Olteniei

Scris de 
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

«…analize chimice efectuate la diferite fructe s-au comparat cu nivelurile maxime admise în UE (Tabelul 4). Au fost analizate unele metale grele (Cadmiu, Plumb, Cupru) și diferite pesticide cu influenţă deosebită asupra sănătăţii omului (Alfa HCH Gamma HCH, PCB –Hepta Clor Bifenil, PCB 28, Beta endosulfan, etc). Cadmiul, plumbul, mercurul şi seleniul sunt considerate metale grele prioritare – indicatoare ale poluării mediului ambiant. La toate speciile şi soiurile la care s-au efectuat analize a rezultat că plumbul şi cadmiul prezintă doze sub nivelurile admise de UE…»

 

***

  Regiunea Oltenia este una dintre cele mai favorabile pentru cultura unor specii pomicole de climat temperat (măr, prun, piersic, cais, nuc etc). Acesta cuprinde numeroase microzone (bazine pomicole) cu condiţii ecologice optime, cu tradiţii de cultură, interes economic şi social care permit atingerea unor performanţe calitative şi comerciale, la nivel internaţional, ale fructelor obţinute în ferme.

Microzonarea, stabilirea unor sortimente de soiuri valoroase şi aplicarea unor tehnologii superioare permit realizarea, atât a unei productivităţi ridicate la ha, cât şi obţinerea unor fructe de calitate deosebită.

La fructele analizate de la mai multe specii şi soiuri s-au urmărit şi evidenţiat performanţele calitative din punct de vedere morfologic, gustativ, al conţinutului în metale grele (Cd, Pb şi Cu) şi al unor reziduuri provenite de la unele pesticide (Alfa HCH, Gamma HCH, PCB52, PCB28, PCB180, HCB, Heptaclor, Aldrin, Epsilon HCH, Heptaclor – epoxid, Beta endosulfan, PP'-DDE, etc).

Elementele de calitate au fost urmărite comparativ cu cele

utilizate în UE şi în comerţul internaţional.

Fructele de măr, prun, piersic, cais şi nuc obţinute în bazinele pomicole din Oltenia corespund din punct de vedere morfologic, deoarece mărimea, greutatea, culoarea şi uniformitatea lor se realizează în condiţiile respectării microzonării şi a unor tehnologii superioare.

Gustul fructelor din fermele Olteniei sunt net superioare altor fructe similare provenite din alte zone de cultură.

Fructele din Oltenia corespund comercial şi sanogen deoarece au un conţinut în metale grele (Cd şi Pb), cu mult sub nivelul maxim admis la fructele din UE, iar conţinutul în unele reziduuri de pesticide este sub nivelul normelor internaţionale sau lipseşte în totalitate (Alfa HCH, Aldrin, Epsilon HCH, PCB 180), iar la altele se găsesc în cantităţi extrem de mici, fără o influenţă asupra consumatorilor.

Pentru a asigura calitatea superioară a fructelor în Oltenia se impune asigurarea unei monitorizări constante şi cu responsabilitate.

      Introducere

Performanţele calitative şi comerciale ale unor fructe ale plantelor pomicole sunt de cea mai mare importanţă şi depind de modul de zonare şi/sau microzonare, de valenţa ecologică a acestor zone, de nivelul de tehnologie şi de cunoştiinţele profesionale ale cultivatorilor.

Regiunea Oltenia, cu o suprafaţă relativ mare de teren (peste 25 mii km2), cu multiple şi diferite unităţi de relief, precum şi o anumită specificitate ecologică, cuprinde numeroase microzone cu tradiţie istorică de cultură a plantelor pomicole şi interes economic şi social.

Încercarea de evaluare a potenţialului pomicol de competitivitate a regiunii Oltenia a fost făcută de numeroşi autori (Rădulescu D., 1992; Ştefănescu D., 1912, 1924; Botez M.; 1938; Bordeianu T., 1934, 1944, etc). Cea mai interesantă lucrare ştiinţifică de zonare , în care s-a făcut referire şi la Oltenia, este cunoscută sub numele de ,,Regiunile pomicole din România” de către Constantinescu N., Bordeianu T., Sonea V., şi Ioniţă C. Regiunea Oltenia se încadra în Regiunea I pomicolă (zona dealurilor) şi Regiunea IX-a pomicolă (partea de campie). Completarea acesteia mari lucrări a fost făcută de numeroşi cercetători, de cele mai multe ori până la nivelul de microzonare (Cociu V., ş. a., 1985; Botu M., 1999, Botu I. ş.a., 2007).

Datorită biodiversităţii eco-pedo-climatice şi sociale ale regiunii Oltenia, acesta a fost împărţită în 7 microzone pomicole cu caracteristici specifice (Rm.Vâlcea, Horezu, Tg. Jiu – Câmpu –Mare, Tr. Severin, Baia de Aramă, Drăgăşani, Bălceşti, Dealurile Craiovei şi Bistreţ – Corabia (Botu I .-2007).

În prezenta lucrare ne propunem să evaluăm performanţele calitative ale soiurilor cultivate în diferite microzone şi să stabilim în ce măsură este influenţată compoziţia chimică a acestora de unele metale sau reziduuri chimice.

      Material şi metode de cercetare

Materialul biologic folosit în experienţele organizate în conformitate cu tehnica experimentală a fost formulat din 25 soiuri de măr (SCDP Vâlcea, SCDP Tg. Jiu, Universitatea Craiova), 15 soiuri de prun (SCDP Vâlcea, SCDP Tg. Jiu, Universitatea Craiova şi SCDA Dăbuleni), 20 soiuri de piersic şi 15 soiuri de cais (SCDA Dăbuleni şi Universitatea Craiova) şi 10 soiuri de nuc şi căpşun (SCDP Vâlcea). În prezenta lucrare s-a făcut referire strictă numai la soiurile folosite pe scară largă în zonă.

Observaţiile şi determinările asupra plantelor au fost cele specifice plantei respective, iar în lucrare s-au trecut elemente de calitate specifice fructelor.

La fructe au fost efectuate analize chimice pentru determinarea unor metale cu repercursiuni asupra calităţilor (cadmiu, plumb, mercur şi cupru), alături de unele substanţe considerate deosebit de periculoase conform legislaţiei româneşti şi a directivelor UE (Alfa HCH, Gamma HCH, PCB52, PCB28, PCB180, HCB, Heptaclor, Aldrin, Epsilon HCH. Analizele chimice au fost efectuate de către Laboratorul de la Universitatea Politehnică Bucureşti (2006 – 2008).

Rezultate şi discuţii

Condiţiile ecologice ale regiunii Oltenia sunt foarte diferite de la o microzonă la alta (temperatura medie anuală 8-110C; temperaturi minime absolute -150C; -300C ; precipitaţii anuale 450-800mm; tipuri de soluri foarte diferite etc) şi din această cauză plantele pomicole de zonă temperată se comportă diferit. În consecinţă s-au stabilit microzonarea (bazine pomicole) de mare favorabilitate 7. Principalele culturi pomicole din această regiune sunt formate din: prun, măr, piersic, cais, nuc, şi căpşun.

În scopul creşterii potenţialului productiv, a calităţii fructelor şi a asigurării unei alimentaţii corecte la consumatori s-a făcut evaluarea soiurilor cu pondere în plantaţii din această regiune.

Mărul prezintă o pondere însemnată în bazinele pomicole Rm.Vâlcea, Horezu, Drobeta Turnu Severin – Baia de Aramă şi Dealurile Craiovei.

În urma evaluării principalelor soiuri cultivate de măr (Tabelul 1) a rezultat că potenţialul productiv este relativ ridicat (17,1-19,4 t/ha) cu posibilităţi de creştere substanţială prin îmbunătăţirea tehnologiei de lucru în plantaţii. Cele mai productive soiuri s-au dovedit a fi Florina, Generos, Idared.

Calitatea fructelor este dependentă de mărime (diametrul ecuatorial peste 60 mm), greutate, intensitatea coloraţiei pieliţei, uniformitate etc.

Majoritatea fructelor prezintă mărimea care le fac disponibile pentru orice piaţă, în toate bazinele pomicole. Fac excepţie de la această regulă Golden delicious, Ionathan şi parţial Starkrimson.

În condiţiile unei tehnologii superioare (inclusiv irigare) şi aceste soiuri prezintă fructe de calitate superioară.

La soiurile unicolore şi bicolore se constată o intensitate mai pronunţată a culorii bazinelor din zona dealurilor.

Microzonele de cultură a mărului din Oltenia favorizează un gust armonios, plăcut al fructelor de măr.

Prunul este planta pomicolă dominantă în regiunea Oltenia. Potenţialul productiv este de peste 16,7 t/ha în zona dealurilor şi de 12,5 t/ha în zona nisipurilor, în condiţiile unor tehnologii medii şi fără sisteme de irigare.

Fructele soiurilor de prune sunt de calitate superioară. Soiurile pentru masă corespund ca mărime, greutate (peste 40g) şi gust cerinţelor comerţului internaţional. Soiurile pentru deshidratare Agen 707, Andreea şi parţial Anna Spath dau o materie primă de cea mai buna calitate (peste 22 – 24% SU). De altfel regiunea Oltenia a fost renumită pentru calitatea prunelor livrate la export (Germania, Austria, Cehia etc), atât la prunele pentru masă, cât şi la cele pentru deshidratare.

În zona centrală şi de sud a regiunii Oltenia, piersicul şi caisul găsesc condiţiile ecologice dintre cele mai favorabile (Tabelul 3). Soiurile de piersic cultivate în zona nisipurilor (Dăbuleni) şi cele din zona Dealurilor Craiovei , pe lângă faptul că realizează o productivitate profitabilă (15,6-19,4t), prezintă fructe de calitate superioară. Mărimea şi greutatea fructelor se încadrează în standardele comerţului internaţional.

În zona de nord a Olteniei nucul găseşte condiţii favorabile de creştere şi fructificare. Producţiile de fructe, în anii 7-9 de la plantare ating 2,2-2,9 t/ha. Cele mai productive soiuri româneşti sunt Jupâneşti şi Valcor. Mărimea medie a fructelor depăşeşte dimensiunea nucilor   care se încadrează în categoria :extra şi cal. I. Pentru zonele (bazinele pomicole) din sudul Olteniei se impune irigarea culturilor de nuc pentru a realiza fructe de calitate superioară.

Numeroasele analize chimice efectuate la diferite fructe s-au comparat cu nivelurile maxime admise în UE (Tabelul 4). Au fost analizate unele metale grele (Cadmiu, Plumb, Cupru) și diferite pesticide cu influenţă deosebită asupra sănătăţii omului (Alfa HCH Gamma HCH, PCB –Hepta Clor Bifenil, PCB 28, Beta endosulfan, etc).

Cadmiul, plumbul, mercurul şi seleniul sunt considerate metale grele prioritare – indicatoare ale poluării mediului ambiant. La toate speciile şi soiurile la care s-au efectuat analize a rezultat că plumbul şi cadmiul prezintă doze sub nivelurile admise de UE.

Reziduurile pesticidelor analizate sunt reduse la fructele din Oltenia sub nivelul maxim admis în UE. În foarte multe cazuri nu s-au depistat substanţele (ND), iar altele s-au depistat sub formă de urme. Dozele substanţelor în acest caz sunt la nivelul de ng/l şi le putem considera ca ,,erori ale aparatelor sau erori de interpretare”.

Astfel de analize vor fi refăcute şi interpretate pentru elucidarea în totalitate a acestor ,,urme”.

Din analizele efectuate asupra fructelor din diferite bazine pomicole din Oltenia reiese cu claritate că:

      -morfologic, fructele sunt de foarte bună calitate, la toate speciile şi soiurile, cu condiţia respectării microzonării şi a unor tehnologii de lucru moderne;

-gustativ, fructele din Oltenia sunt net superioare fructelor cultivate în alte zone ale lumii (în cadrul aceluiaşi soi);

      -conţinutul în metale grele (Cd şi Pb), este sub nivelul maxim admis în comerţul şi consumul din UE la fructele din Oltenia;

      -conţinutul în unele reziduuri de pesticide corespunde normelor admise internaţionale, ceea ce face ca fructele produse în bazinele pomicole ale UE să fie de calitate foarte bună şi sănătoase pentru consumatori.

            - monitorizarea calităţii fructelor în Oltenia şi în general România reprezintă o activitate constantă, de mare interes şi responsabilitate având în vedere interesul cultivatorilor şi al consumatorilor pentru fructe proaspete.

Comportarea unor soiuri de măr în diferite bazine pomicole ale Olteniei

Tabelul 1

Spe-cia

Soiul

RM.VÂLCEA

HOREZU

DEALURILE CRAIOVEI

Prod.

med t/ha

Fruc-te cu diam.

Ecua-torial

>60mm

(%)

Greu-tatea medie a fruct.

g

In-tensi-ta-

tea co-

lo-

ra-

ţiei

fruct.

Prod.

medie

t/ha

Fruc-te cu diam.

ecua-to-

rial

>60mm

(%)

Greu-tatea medie a fruct.

g

In-tensi-ta-

tea co-

lo-

ra-

ţiei

fruct

Prod

me-die

t/ha

Fruc-te cu diam.

Ecua-torial

>60mm

(%)

Greu-tatea medie a fruct.

g

In-tensi-ta-tea co-

lo-

ra-

ţiei

fruct

MĂR

Flo-rina

28,3

79

182

f.bună

21,4

81

192

f.

bună

19,7

74

174

bună

Gene-ros

20,3

92

185

bună

18,1

93

180

f.

bună

18,7

89

170

slabă

Idared

18,7

83

185

f.bună

18,5

90

207

f.

bună

17,2

81

186

bună

Gol-den deli-cious

18,0

24

168

bună

13,7

31

176

bună

16,4

33

166

bună

Stark-rim-son

15,3

42

179

f.bună

10,8

44

184

f.

bună

15,7

45

172

bună

Iona-gold

19,6

93

196

f.bună

18,3

94

188

f.

bună

17,9

91

192

slabă

Iona-than

15,6

35

153

f.bună

16,4

39

140

f.

bună

14,2

40

144

slabă

Media

19,4

-

-

 

16,7

-

-

 

17,1

-

-

 

Comportarea unor soiuri de prun în diferite bazine pomicole ale Olteniei

Tabelul 2

Spe-cia

Soiul

RM.VÂLCEA

TG.JIU

DEALURILE CRAIOVEI

DĂBULENI

Prod.

me-die

t/ha

Mări-me fruct.

mm

Greut.

medie a fruct

g

Prod.

me-die

t/ha

Mă-rime fruct.

mm

Greut.

medie a fruct

g

Prod.

medie

t/ha

Mă-rime fruct.

mm

Greut.

medie a fruct

g

Prod.

me-die

t/ha

Mă-rime fruct.

mm

Greut.

medie a fruct

g

PRUN

Cente-nar

24,6

40,9

41,7

20,6

38,6

39,0

18,4

40,2

40,5

15,7

38,1

38,5

Tita

15,2

41,7

41,7

-

-

-

-

-

-

-

-

-

Car-patin

13,0

42,0

42,9

15,2

41,7

41,2

16,6

41,4

42,2

-

-

-

Silvia

15,3

41,9

44,2

16,4

40,3

43,1

16,9

42,1

43,6

12,1

39,6

42,7

Tuleu gras

15,6

36,2

29,6

16,1

35,4

30,3

14,8

35,7

29,6

13,5

35,4

30,1

Agen 707

13,9

33,4

22,6

12,8

32,5

24,7

14,1

32,2

24,1

13,8

30,6

23,6

Stan-ley

20,8

40,4

38,0

22,7

41,7

39,6

21,6

40,2

40,1

17,9

41,6

39,3

An-dreea

19,5

40,1

38,5

-

-

-

-

-

-

-

-

-

Anna Spath

12,4

40,0

42,2

14,7

42,1

44,0

15,6

42,6

45,0

14,3

42,4

45,1

Media

16,7

-

-

16,9

 

-

16,9

-

-

12,5

-

-

Comportarea unor soiuri de piersic, cais şi nuc

în diferite bazine pomicole ale Olteniei

Tabelul 3

Spe-cia

Soiul

RM.VÂLCEA

DEALURILE CRAIOVEI

DĂBULENI

Prod.

medie

t/ha

Mă-rime fruct.

mm

Greut.

medie a fruct

(g)

Prod.

me-die

t/ha

Mă-rime fruct.

(mm)

Greut.

medie a fruct

(g)

Prod.

me-die

t/ha

Mă-rime fruct.

(mm)

Greut.

medie a fruct

(g)

PIERSIC

Redhaven

-

   

18,4

65,7

165

15,7

69,1

173

Superbă de toamnă

-

   

17,2

68,3

205

18,4

72,3

236

Springold

-

   

16,1

52,6

86

15,6

55,7

94

Romamer 2

-

   

15,7

54,0

75

16,8

54,2

78

NJC105

-

   

17,5

66,7

140

19,4

68,7

160

CAIS

Litoral

-

   

-

-

-

16,4

44,6

53,3

Olimp

-

   

-

-

-

15,3

46,0

66,7

Sirena

-

   

11,8

37,1

25,0

12,7

39,6

26,7

Mamaia

-

   

10,4

36,7

50,7

11,8

41,6

53,3

Umberto

-

   

11,0

34,1

24,7

12,4

35,3

26,7

       NUC

Jupâneşti

2,7

31,2

11,8

-

-

-

-

-

 

Valcor

2,9

35,3

15,0

-

-

-

-

-

-

Mihaela

2,4

33,4

12,3

-

-

-

-

-

-

Roxana

2,6

33,3

16,9

-

-

-

-

-

-

Franquette

2,2

36,8

12,6

-

-

-

-

-

-

Compararea nivelurilor maxime admise pentru reziduuri

de pesticide şi metale grele în fructele proaspete din Oltenia,

conform directivelor UE 90/642/CE şi nr. 86/3362/EEC

Tabelul 4

Fruc-te proaspete

(Spe-cia)

Speci-ficare

Metode*

Pesticide*

Cadmiu

Plumb

Mercur

Cupru

Alfa HCH

Gamma HCH

PCB

28

Hepta

clor

PCB

52

Aldrin

Epsilon HCH

Hepta

clor epoxid

Beta endosulfan

PP'-

DDE

PCB 180

124 Triclor

Benzen

HCB

Mere

Admis UE

0,05

0,05

0,05

5,0

0

0

0

0,01

0

0

0

0,01

0,3

0,05

0

0

0

Existent Oltenia

0,014-0,005

0,2-0,06

-

-

ND

0,0001

0,0011

0,0003

0,0006

-

-

0,0001

-

0,0168

-

0,0015

0,0018

Prune

Admis UE

0,05

0,5

0,05

5,0

0

0

0

0,01

0

0

0

0,01

0,05

0,05

0

0

 

Existent Oltenia

0

0

-

0,2-0,8

ND

urme

Urme

ND

Urme

ND

ND

Urme

Ur-me

ND

Ur-me

ND

ND

Piersici

Admis UE

0,05

0,05

0,05

5,0

0

0

0

0,01

0

0

0

0,01

0,05

0,05

0

0

0

Existent Oltenia

0

0,01

-

-

ND

urme

Urme

-

0

-

-

Urme

-

-

-

ND

ND

Caise

Admis UE

0,05

0,5

0,05

5,0

0

0

0

0,01

0

0

0

0,01

0,05

0,05

0

0

0

Existent Oltenia

0

0,04

-

-

ND

urme

Urme

-

0

-

-

Urme

-

-

-

ND

ND

Nuci

Admis UE

0,05

0,5

0,05

5,0

0

0

0

0,01

0

0

0

0,01

0,01

0,05

0

0

0

Existent Oltenia

0

0,06

-

-

ND

0,0003

0,0007

-

0,0011

-

-

0,0004

0,0003

-

-

-

0,0004

Căpşuni

Admis UE

0,05

0,5

0,05

5,0

0

0

0

0,01

0

0

0

0,01

0,05

0,05

0

0

0

Existent Oltenia

0,016-0,040

0,06-0,038

-

3,2-4,5

ND

urme

urme

ND

urme

ND

ND

urme

ND

ND

ND

ND

ND

 

Bibliografie

1.Avermaete U., - 1998, Global Horticultural Impact: Fruits and Vegetables in Developement Countries. “Acta horticulturae”, nr. 495, Roma, Italia

2. Botu I., Botu M., Preda S, Giorgota A., - 2008, Favorabilitatea ecologică a microzonelor din Oltenia în sprijinul competitivităţii produselor pomicole

3. Botu M., - 1999, Cercetări privind stabilirea unor genotipuri şi soiuri valoroase de prun pentru zona subcarpatică a Olteniei. Teză de doctorat, Univ. Craiova

Informații adiționale

Citit 405 ori Ultima modificare Marți, 18 Februarie 2020 08:46
Ești aici: Home Valcea Valcea Performanțele calitative ale fructelor de măr, prun, piersic, cais şi nuc din zona ecologică a Olteniei