Istorie Locala

Marți, 24 Martie 2020 08:29

Râmnicul de altădată în ziarul «Naționalul Vâlcii»

Scris de 
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Ionela Nițu

 

«...O gară modestă, în care se plimbă doamne în toalete moderne. E Râmnicul… Ai plăcerea de a te găsi într-un jiuvaer de orăşel, într-una din cele mai curate aşezări urbane din toată România. Trăsura merge pe un drum bine pietruit şi pe care vântul nu ridică nimic. Poate a plouat! Nu, e stropit. Şi aflu că aici în Râmnicu Vâlcea se stropeşte tot şi totdeauna… Grădina publică, numită şi aici Zăvoiul, e frumoasă, cu podoabe de crengi, cu oale de flori prinse naiv şi pitoresc în poartă...»

 

Ne-am obişnuit să vedem Râmnicul interbelic prin prisma documentelor emise de instituţiile oficiale, mai puţin prin intermediul amintirilor contemporanilor, al fotografiilor sau al altor tipuri de informaţie neconvenţională.

Şi, totuşi, acesta poate avea un alt chip, parcurgând relatările din presa vremii, o presă care reuşeşte, dincolo de pasiuni sau interese politice, să creioneze o imagine cât mai frumoasă, dar şi veridică a oraşului.

Parcurgând colecţia ziarului Naţionalul Vâlcii, oficios al Partidului Naţional al lui Nicolae Iorga, condus de profesorul Constantin Daniilescu, găsim în paginile acestuia nenumărate însemnări despre oraş, locuitorii acestuia, problemele apărute, viaţa cotidiană, imaginea pe care o lăsa vizitatorilor ocazionali care treceau pe aici.

Oraşul era descris de multe ori ca fiind o oază de linişte, verdeaţă, de o frumuseţe idilică, demnă de un poet romantic: „oraş de munte, curat şi foarte simpatic situat între dealuri, acoperite cu păduri, vii şi livezi, cu frumoasa biserică şi reşedinţă episcopală a Râmnicului Noul Severin”[1]. Locuitorii erau îndemnaţi să prezinte oraşul vizitatorilor „să urce sus pe dealul Capela la Foişorul de Foc(Observatorul Incendiilor) să vadă panorama splendidă (minunată) a oraşului neegalată poate, decît de a Clujului văzută de pe dealul Feleacului şi de a Pietrei Nemţului văzută de pe vârful Cozla”[2].

În paginile ziarului, erau publicate adevărate foiletoane cu însemnări ale unor călători care au trecut prin Râmnic şi care, în descrierile făcute, prezintă un oraş de provincie cu un parfum aparte:”O gară modestă, în care se plimbă doamne în toalete moderne. E Râmnicul… Ai plăcerea de a te găsi într-un jiuvaer de orăşel, într-una din cele mai curate aşezări urbane din toată România. Trăsura merge pe un drum bine pietruit şi pe care vântul nu ridică nimic. Poate a plouat! Nu, e stropit. Şi aflu că aici în Râmnicu Vâlcea se stropeşte tot şi totdeauna… Grădina publică, numită şi aici Zăvoiul, e frumoasă, cu podoabe de crengi, cu oale de flori prinse naiv şi pitoresc în poartă”[3].

Articolele din ziar surprind multitudinea de probleme care apar în viaţa cotidiană a urbei: edilitare, de curăţenie, viaţă socială, evenimene mai importante etc. Problemele de ordin edilitar ţineau capul de afiş: străzile nepavate, praful de pe ele, lipsa trotuarelor şi a bordurilor. Într-un articol din august 1929, se aducea o critică vehementă primăriei faţă de situaţia străzilor şi bulevardelor din oraş: ”Mai ales bulevardul T. Vladimirescu, care duce şi aduce lumea de la gară, e o ruşine care nu se vede în nici un oraş capitală de judeţ. Acest bulevard ar trebui neapărat pavat cu piatră cubică (nu cu bolovani de râu) de la calea ferată până sus, la Capela, pentru a nu mai avea trista şi urâta privelişte, ca iarna să fie plin de noroaie şi vara de praf… trotuarele pe str. Traian, în jos de podul-ăl-mare, până la str. Eleşteului şi în sus, până la pârâul Episcopiei, până la cimitirul Eroilor, credem că se vor face de-acum în 50 de ani”[4]

Problema canalizării şi alimentării cu apă a oraşului era extrem de actuală şi se regăseşte în articolele apărute în ziar, aşa cum este cel apărut în numărul din martie-aprilie 1934, unde autorul face o radiografie foarte exactă a situaţiei alimentării cu apă a oraşului şi a motivelor care au generat această situaţie: udatul grădinilor pe timpul verii, cişmelele care curgeau necontrolat „ca să aibă apă rece”, lipsa contoarelor care să înregistreze cantitatea de apă consumată şi faptul că fiecare locuitor plătea o taxă fixă, indiferent da cantitatea de apă folosită.[5]

De asemenea, alimentarea cu apă de băut a oraşului se făcea din bazinul de la Vlădeşti, unde condiţiile de igienă erau foarte proaste, adevărate „focare de infectarea apei”. Mai mult, bazinul nu era păzit şi nici împrejmuit, fiind astfel expus pericolelor de tot felul[6].

O altă problemă pe care o tot găsim ridicată în paginile ziarului de-a lungul vremii, este aceea a realizării căii ferate între Râmnicu Vâlcea şi Piteşti şi care, din nefericire, nu şi-a găsit atunci rezolvarea şi nici mai târziu. În planurile din 1931, conform presei, calea ferată respectivă urma să coste cel puţin, un miliard de lei şi urma să fie   gata în doi ani şi jumătate.[7] Bineînţeles că nu s-a întâmplat nimic, în presa locală problema va fi reluată şi în 1934, pentru ca în 1936, aduşi chiar şi ziariştii respectivi la limita răbdării, în Naţionalul Vâlcii se publică o frază care exprimă pe deplin decepţia „Când, oare, se va începe construcţia linie ferate directă R-Vâlcii-Piteşti”[8]

În publicaţia respectivă, se prezintă constant evenimentele mai importante care aveau loc în viaţa urbei, sub toate aspectele: cultural, politic, şcolar etc.

Astfel, în mai 1935, la Liceul “Al. Lahovari” s-a ţinut „Săptămâna cărţii la Râmnicu Vâlcea. Din datele prezentate cu această ocazia a rezultat faptul că, la Râmnicu-Vâlcea, erau organizate mai multe biblioteci, de mărimi diferite, pe lângă toate şcolile primare şi secundare, pe lângă Episcopie, „Liga Culturală” şi „Asociaţia Culturală a Judeţului Vâlcea”. Numeric, însemna „5 biblioteci mici de câte 300-500 cărţi la şcolile primare, una de vreo 16 mii de volume la Seminar,a Episcopiei cu cărţi vechi de vreo 10-12 mii volume, a şcolii normale de băieţi de vreo 4 mii de volume , a Ligii Culturale de vreo 2000 de volume, a Societăţii Culturale a judeţului Vâlcea de vreo 800 volume alese”[9]. Toate aceste date duceau la concluzia necesităţii deschiderii unei biblioteci publice, un adevărat „palat cultural”, care să adune toate aceste volume spre beneficiul culturii şi informării publicului.

Un eveniment special din istoria urbei, şi nu numai, este cel descris în numărul din iulie-august 1935, cel al dezvelirii statuii lui I. Gh. Duca la Râmnicu-Vâlcea (23 iunie 1935). La eveniment, au participat şi au rostit alocuţiuni C. I. C. Brătianu, şeful Partidului Naţional Liberal, Gh. Tătărescu, prim-ministru, Leonte Moldovanu, preşedintele Senatului, Nicu Săveanu, preşedintele Camerei, C. Tătăranu, deputat, C. Ştefănescu Tică, primarul oraşului. Statuia a fost amplasată în parcul comunal al oraşului, iar la eveniment au participat între 8-10 mii de persoane.[10]

Şi nu puteam încheia această scurtă incursiune în presa interbelică locală, fără a prezenta o ştire care demonstrează fără tăgadă, importanţa şi efervescenţa presei vâlcene. Este vorba despre organizarea, în ziua de 13 martie 1936, a unei întâlniri la care au participat 34 de scriitori, ziarişti, publicişti, corespondenţi şi directori de gazete periodice din Râmnicu-Vâlcea şi judeţul Vâlcea, cu scopul de a înfiinţa „Asociaţia ziariştilor şi publiciştilor vâlceni”.[11] S-au redactat, cu acest prilej, actul constitutiv şi statutele şi s-a înscris în mod oficial la Tribunal.



  1. Naţionalul Vâlcii , anul VII, nr.79-80/1934, p.187
  2. Naţionalul Vâlcii, anul VIII, nr.95-96/1935, p.337-339
  3. Ibidem, anul VIII, nr. 91-92/1935 p. 203
  4. Ibidem, anul II, nr.6/1929, p.23
  5. Naţionalul Vâlcii, anul VII, nr.75-76/1934, p.103
  6. Ibidem, anul VIII, nr.93-94/1935, p.297
  7. Ibidem, anul IV, nr6/1931, p.5
  8. Ibidem, anul IX, nr.107-108/1936, p.286
  9. Ibidem, anul VIII, nr. 89-90/1935,p.155
  10. Naţionalul Vâlcii, anul VIII, nr.91-92/1935, p.212-213
  11. Ibidem, anul IX, nr.97-100/1936,.p. 217

Informații adiționale

  • Autor:
  • Data aparitiei: Marți, 31 Martie 2020
  • Localitate: Valcea
  • Creator: ---
  • Subiect:
  • Descriere: ---
  • Editor: Biblioteca Județeană ”Antim Ivireanul” Vâlcea
  • Contributor: Valentin Smedescu
  • Tip: text
  • Format: ---
  • Identificator: ---
  • Sursa: Revista «Studii vâlcene», Serie nouă, nr. VII (XIV), 2011
  • Limba: română
  • Suport: Hartie
  • Tip articol: Articole si studii
Citit 139 ori Ultima modificare Marți, 24 Martie 2020 08:35
Ești aici: Home Valcea Valcea Râmnicul de altădată în ziarul «Naționalul Vâlcii»