Istorie Locala

Joi, 21 Februarie 2013 08:58

Modest Cichirdan în trecere prin Vâlcea

Scris de 
Evaluaţi acest articol
(4 voturi)

MUZICIAN DIN MAREA GALERIE A DIRIJORILOR ROMÂNI

În 1944, Vasile Cechirda din Lipcani, judeţul Hotin, oraş străbătut astăzi de graniţa dintre Ucraina şi Republica Moldova, şi despărţit la vest de România prin râul Prut, un târg prosper în 1944 şi locuit de români, ruteni şi evrei (vezi A. Boldur, „Istoria Basarabiei” Ed. Victor Frunză, Bucureşti, 1992) a fost evacuat în judeţul Vâlcea - destinaţia Horezu, prin ordin de evacuare scris (dat de guvernul României în martie şi valabil până în 23 august 1944, pentru toţi românii din Bucovina de Nord şi Basarabia) atunci când trupele sovietice au străpuns frontul de pe Nistru.

 

Peste un milion de români au fost evacuaţi din Basarabia şi Bucovina; ceilalţi, până la 2 milioane (cât se vorbeşte), s-au refugiat în România, când Basarabia nu mai era teritoriu românesc... În aceeaşi lună (martie) şi an (1944) alţi români (unii, importanţi oameni de ştiinţă, cultură şi artă: Leca Morariu, Traian Cantemir, A.E. Baconsky, Tatiana Brilianova ...) au fost evacuaţi în judeţul Vâlcea. Acest ordin de evacuare nu a fost dat decât populaţiei de origine română, noul domiciliu în patrie nefiind posibil decât cu confirmarea cetăţeniei române rezultată din Decretul Legii Nr. 793 dat în 4 septembrie 1941.

Vasile şi Paraschiva Cichirdan aveau trei copii: Tamara (Tami-8 ani), Ilie (Lili 5 - ani), Modest (Zuniu - 3 ani). Au venit cu o căruţă şi doi cai, iar alte rude au folosit, pe lângă căruţe, şi trenul. Împreună cu Vasile au sosit şi fraţii săi: Simion (cu soţia şi doi copii), Lucreţia şi Natalia Cechirdan, precum şi sora Aneta (împreună cu soţul Nauc şi trei copii).

Modest, la venirea în Vâlcea, avea 4 ani. A domiciliat împreună cu părinţii şi fraţii la Căzăneşti, un an, apoi la Valea Răii şi, din 1946, la Râmnic. În 1954 absolvă Şcoala Elementară Mixtă Nr. 2 din Râmnicu Vâlcea. În 1957 termină, cu examen de maturitate, liceul theoretic Al. Lahovary.

Absolvă, în 1960, Şcoala Tehnică de Energie şi Electrotehnică, Bucureşti. Între timp ia lecţii, în particular, de violoncel şi contrabas, cu Leca Morariu şi Teodor Geantă, din Râmnicu Vâlcea şi de teoria muzicii cu Petru Manzur, regizor muzical la Radio - Televiziunea Română, iar mai târziu, directorul Operei Române din Timişoara. Petru Manzur, soţul surorii mai mari, Tamara, avea să joace un rol deosebit pentru viitorul artistic şi profesional al tinerilor din familia Cichirdan.

În 1966, Modest absolvă Conservatorul „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti şi este angajat la Filarmonica de Stat din Timişoara, partida de contrabas. Înfiinţează şi devine dirijorul Orchestrei de Cameră al Filarmonicii, cu care se afirmă şi, începând din 1972, funcţionează ca dirijor plin în cadrul Orchestrei Simfonice din Botoşani, după un concurs maraton.

De la cârma orchestrei simfonice din Botoşani îşi începe marea carieră muzicală pornită, după cum am văzut, din oraşul de pe Olt (aici a fost şcolar - la cinci ani, aici învaţă, primeşte buletinul de identitate, se formează spiritual).

În copilărie şi tinereţe este un romantic excesiv precum întreaga sa generaţie (astăzi, oameni de cultură, ştiinţă şi artă – în Vâlcea sau răspândiţi în lume – exemple pentru noi, generaţiile ‘60 şi ‘70). Modest pictează, desenează - alături de pictorul profesor Emil Ştefănescu, una din marile personalităţi (pedagogice şi artistice) ale locului, şi violinist, component al triourilor cu pian şi violoncel formate împreună cu Leca Morariu şi soţia acestuia - pianista şi solista de canto, de valoare internaţională, Octavia Lupu – Morariu.

Prin voinţa vecinului de cartier Adrian Dohotaru, maior M.F.A, viitor activist important în viaţa Clubului C.C.A Bucureşti, Modest practică canotajul, caiacul simplu, alături de sportivii clubului C.C.A care se antrenau, vara, pe Oltul râmnicean în dreptul Podului de Fier de la Goranu.

Cu diverse ocazii, viitorul dirijor va apăra în poartă, ocazional, la handbal, CCA, şi la fotbal, cu ocazia diverselor meciuri spectacol din Timişoara…

*

Redăm, în continuare, prezentarea făcută dirijorului de către criticul Gheorghe Fabian, Craiova, în revista „Mozaicul” nr. 5, 2006, cu ocazia împlinirii vârstei de 65 ani.

 

Născut la 13 aprilie 1941, în Lipcani, judeţul Hotin, şi-a început studiile muzicale în oraşul Rm. Vâlcea (violoncel cu Leca Morariu şi Teodor Geantă). În perioada 1961-1966, urmează cursurile Conservatorului de Muzică “Ciprian Porumbescu” din Bucureşti, beneficiind de îndrumarea unor reputaţi profesori: Ion Cheptea (contrabas), Ioan D. Chirescu (teorie-solfegii), Florin Eftimescu şi Myriam Marbe (armonie). Debutează ca dirijor în anul absolvirii studiilor universitare la pupitrul Filarmonicii din Arad.

Activează, pentru scurt timp, ca instrumentist în orchestra Filarmonicii “Banatul” din Timişoara. Tot aici dirijează, în paralel, orchestra de cameră a Filarmonicii. Începând cu anul 1972 se stabileşte în Botoşani, îndeplinind calitatea de dirijor şi apoi de director al Filarmonicii din localitate. Se remarcă prin iniţiative artistice îndrăzneţe, prin concerte de ţinută interpretativă, fapt ce a atras atenţia opiniei publice asupra calităţilor sale artistice, impunându-se ca una dintre personalităţile muzicale de luat în seamă pe plan naţional. În 1986, este rugat să accepte transferul la Filarmonica “Oltenia” , într-un moment de incertitudine managerială a instituţiei. Ocupă postul de dirijor (1986-2003) şi de director(1986-1990) al Filarmonicii, propunând un program temeinic de relansare artistică a colectivului în plan local, regional, naţional şi internaţional: reorganizează orchestra de cameră, la pupitrul căreia avea să înregistreze succese deosebite , orientează repertoriul simfonic spre marile opusuri ale literaturii muzicale universale (Mahler, Brucner, R. Strauss, Stravinski, Şostacovici), invită la Craiova reputaţi dirijori şi solişti din ţară şi străinătate, dirijează concerte de anvergură la Sala Polivalentă din Craiova, stabileşte veritabile stagiuni permanente în oraşele reşedinţă de judeţ din Oltenia, conferă noi dimensiuni unor manifestări tradiţionale (Festivalul “Craiova Muzicală”, “Săptămâna Muzicii de Cameră”), iniţiază Concursul de Interpretare Muzicală “Dinu Lipatti” etc.

Debutul Stagiunii 1986-1987 se produce cu un program ce a cuprins “Poema Română” de G. Enescu şi Simfonia a IX-a de Beethoven. Concertul de Anul Nou, 1987, al Filarmonicii Oltenia, este găzduit de Sala Polivalentă. Cronicarul ziarului “Înainte” relata după această manifestare următoarele: “Sub bagheta măiastră a lui Modest Cichirdan au fost interpretate bijuterii muzicale cu eleganţă, cu contururi precise pentru fiecare lucrare, bagheta lui Modest Cichirdan ne-a introdus în lumea mirifică a polcilor, valsurilor, mazurcilor şi a nemuritoarei Rapsodii I de G. Enescu. Dirijorul M. Cichirdan şi Filarmonica “Oltenia” au descoperit taina acusticii acestei săli, căldura primitoare a ei, iar manifestările desfăşurate aici nu sunt simple obligaţii profesionale ci adevărate desfătări spirituale în care se pot săvârşi impresionante acte de cultură”.

Următoarele concerte programate în Sala Polivalentă au confirmat viabilitatea unui astfel de demers. În luna septembrie a aceluiaşi an are loc un concert în care s-a cântat Simfonia a III-a, cu orgă, de Saint-Saens, concertul beneficiind de comentariul muzicologului Iosif Sava. Concertul de Anul Nou 1988 s-a desfăşurat în aceeaşi ambianţă. “Manifestarea a avut darul să consolideze tradiţia. Considerăm că, periodic, la anumite intervale, Filarmonica “Oltenia” are posibilitatea să se întâlnească cu publicul spectator la Sala Polivalentă”, conchidea publicistul Puica Mondoc în articolul din ziarul “Înainte”. În opinia noastră, cea mai mare realizare craioveană a dirijorului şi directorului Modest Cichirdan a constat în înfiinţarea şi afirmarea Orchestrei de Cameră “Ars Mundi”.

Cu acest ansamblu, format din instrumentişti de elită ai orchestrei mari ai Filarmonicii, obţine premiul I la festivalul “Cântarea României”, este invitat să concerteze pe scena Ateneului Român în cadrul Festivalului Internaţional “George Enescu”, ediţia a XI-a, realizează înregistrări de discuri pentru diverse firme din ţară şi străinătate (Electrecord., VDE Ciallo, Elveţia, Ediţion RZ Berlin). Referitor în activitatea pe care a desfăşurat-o în fruntea Filarmonicii şi a acestei orchestrei, între 1986-1989, cronicarii au remarcat calităţile artistice extraordinare ale ansamblului; nuanţele fine, coeziunea dintre compartimente şi bagheta sigură a lui Modest Cichirdan şi au evidenţiat roadele unei munci entuziaste pe care o săvârşeşte ansamblul cameral “Ars Mundi”.Aflat din 1986 la conducerea ei, Modest Cichirdan, cunoscut pentru realizările sale în fruntea orchestrei botoşenene, continuă politica de lărgire a repertoriului şi de organizare a unor importante manifestări muzicale găzduite de acest oraş”.”Modest Cichirdan, dirijor care, de la venirea sa în fruntea instituţiei are idei de anvergură artistică lăudabilă “ (Alfred Hoffman), “Filarmonica craioveană, prezentă şi ea în această mare sărbătoare a muzicii, prin bagheta dirijorului Modest Cichirdan şi a Orchestrei de Cameră “Ars Mundi”, interpretează lucrări de Mihail Andricu, Ion Dumitrescu, Joseph Haydn” , “O revelaţie: orchestra de cameră “Ars Mundi” din Craiova, bine structurată, cu grijă pentru sunetul individualizator, măsurând, pe o scară largă de diviziuni, nuanţele dinamice” (Fred Popovici); “ Modest Cichirdan este un dăruit care ştie să dezlege marile taine ale muzicii”, (Claudiu Moldovan). Repertoriul său simfonic, vocal-simfonic şi cameral cuprinde opusuri de Salieri, Mozart, Beethoven, Brahms, Berlioz., Bruckner, Mahler, , R. Strauss, Prokofiev, Bartok, Şostakovici, Britten, Enescu. În domeniul operei (a îndeplinit între 1991-1994 dubla calitate de dirijor şi director al Teatrului Liric “Elena Teodorini”), a dirijat “Flautul Fermecat”, “Bărbierul din Sevilla”, “Lucia de Lamermour”, “Rigoletto”, “Traviata”, “Boema”, “Tosca”.

Discografia sa este impresionantă (numără peste 40 de titluri) şi cuprinde simfonii, concerte, suite, divertismente, serenade şi alte piese de Mozart, Salieri, Rene Gerber, Marc Briquet, Bernard Reichel, Schubert, Mahler, avându-i ca solişti, printre alţii, pe clavecinistul Yasuco Mitsui (Japonia), flautistul Pierre Ives Artuad (Franţa), trompetistul Paul Fromentin.

Nu vom încheia această succintă trecere în revistă a unui important muzician al Craiovei fără a cita din aprecierile criticilor muzicali Viorel Cosma şi Luminiţa Vartolomei: “Dirijor laborios, sobru, riguros faţă de partitură, Modest Cichirdan s-a impus prin ţinuta profesională”, “Intensificarea şi lărgirea activităţii ansamblului se leagă strâns de prezenţa la pupitrul dirijoral şi la conducerea Filarmonicii a unui muzician cu talentul şi energia lui Modest Cichirdan”…Dirijorul Modest Cichirdan face parte din lumea aristrocaţiei muzicale româneşti care înseamnă erudiţie artistică, spirit de mare fineţe, şi totodată seriozitate şi sobrietate.La mulţi ani, maestre! (Gheorghe FABIAN, Craiova)

Între 1986 şi 1989, dirijorul Modest Cichirdan împreună cu Filarmonica “Oltenia” din Craiova a susţinut la Râmnicu Vâlcea, în Sala Consiliului Judeţean, concerte alternative; seara, concert pentru adulţi, a doua zi, concert lecţie tip “Leonard Bernstein” (vezi reproducerea de afiş de mai jos), iar la Sala Sindicatelor, a interpretat, pentru prima dată la Râmnicu Vâlcea, Simfonia a IX-a, „Oda Bucuriei”, de Ludwig van Beethoven, împreună cu orchestra simfonică şi corul Filarmonicii din Craiova, continund astfel o tradiţie mai veche, a anilor 70, când Filarmonica din Sibiu, dirijor Henry Selbing, cel cu o singură mână, şi Filarmonica doljană condusă de Theodor Costin, alternativ, susţineau concerte de mare ţinută artistică în sala de la Consiliul Judeţean, creând la Râmnicu Vâlcea adevărate stagiuni muzicale, exemple luate, mai târziu, şi de către teatrele din Bucureşti şi Piteşti, la rândul lor, dând naştere la adevărate stagiuni teatrale.

Nicicând, Râmnicul nu a fost privat de viaţă artistică intensă.

În 1990, împreună cu pianistul italian de renume mondial Luciano Lanfranchi (care a debutat în România în 1989, la Craiova, sub bagheta dirijorului vâlcean), şi cu fizicianul Dorel Constantinescu, Modest Cichirdan a pus bazele, la Vila de Protocol (Bujoreni) din Râmnicu -Vâlcea, unui centru internaţional de studii muzicale pentru tinere talente. Proiectul nu a durat decât câteva luni ...Vila a fost retrocedată Serviciului de Protocol al Guvernului.

Faptul, în sine, a rămas important pentru zona noastră, Lanfranchi rămânând prietenul Râmnicului şi ajutând mulţi copii ai Vâlcii să efectueze studii muzicale sau să susţină concerte în Italia.

În anul 2003, Modest Cichirdan este numit dirijorul orchestrei Karmelos – Italia, pentru un turneu european (Un concerto per l”Europe) desfăşurat în perioada iunie –iulie în următoarele oraşe: Viena (Austria), Praga (Cehia), Bucureşti (Romania), Zagabria (Croaţia), Lubliana (Slovenia), Tirana (Albania), Gorizia (Italia), avându-l ca solist pe celebrul violoncelist Alain Meunier din Franţa.

Redăm mai jos câteva cuvinte elogioase la adresa celui mai important produs al Râmnicului în domeniul artei dirijorale-muzicale, la nivel naţional şi internaţional.

... Pentru prima dată la Botoşani şi numai după un an de activitate dirijorală, Simfonia a IX-a de Beethoven...!

... Dăltuind in masiva partitură Modest Cichirdan a rea­lizat o interpretare pe măsura unui eveniment antologic... . Succes memorabil ...”

(BOTOŞANI — „CLOPOTUL”, 11. DEC. 1973)

... Spontaneitatea şi sinceritatea în arta interpretativă, vibraţie şi căldură muzicală, temperament.

Dirijînd fără partitură nu omite nici un detaliu, obţinind în acelaşi timp o fluenţă a ideilor, bogate şi impresionante în conţinut...”

(CRONICA SATMAREANA, 14 APRILIE 1975)

... Remarcabile calităţi de şef de orchestră...”

(ATENEU NR.129 MARTIE 1977)

... Muzician plin de vitalitate şi temperament, Modest Cichirdan a scos din orchestra noastră toate posibilităţile şi subtilităţile sonorităţilor orchestrale. Un triumf desăvîrşii al dirijorului român a fost interpretarea Simfoniei a IV-a de Ceaikovski. Publicul a fost fascinat...”

(„MARKISCHE UNION”, COTTBUS-RDG, 12 MAI 1977)

... Place eleganţa tactării sale, distincţia, mişcările învă­luitoare cu care solicită nuanţa, dispensarea de orice crispare, înclinat spre sublinierea lirismului imaginilor dar ştie totodată să dea tenta de măreţie sonoră...”

( TIMIŞOARA „ORIZONT” , 16 OCT.1979)

Orchestra Karmelos, Alain Meunier şi Modest Cichirdan

(Turneu european-2003)

Orchestra Karmelos, al cărei nume deriva din limba greaca, insemnand "Sunetul Pietrelor", inspirat din teritoriile carsice ale regiunii Priuli, a luat fiinţa in 1998 si s-a impus imediat atenţiei publicului si a criticii. A susţinut concerte in Italia si in alte tari, cu dirijori din Italia, România, Mexic si a acompaniat solişti prestigioşi precum Alain Meunier, Soliştii Teatrului "Scala" din Milano, Maurizio Zanini, Federico Agostini, Stefano Pagliani, Francesco Bencivenga.

Alain Meunier este considerat unul dintre cei mai mari violoncelişti contemporani. Născut in 1942, si-a efectuat studiile la Conservatorul National Superior din Paris. Desfăşoară o intensa activitate in cadrul celor mai importante manifestări muzicale americane si europene. Fost director artistic al Concursului International de la Evian, îndeplineşte in prezent aceeaşi funcţie in cadrul Concursului International pentru Cvartete de corzi din Bordeaux si preda la Conservatorul din Paris. Face parte, împreuna cu violonistul Pavel Vernikov si cu pianistul Christian Ivaldi, din Trio Europa.

Modest Cichirdan a efectuat studii de contrabas cu I. Prunner si I. Cheptea si de dirijorat cu M. Cristescu si R. Georgescu la Academia de Muzica din Bucureşti. A fondat Orchestra de camera din Timişoara, a dirijat Orchestra Filarmonica de Stat din Botoşani, orchestra "Oltenia" din Craiova. In prezent este director principal al Orchestrei Filarmonice de Stat din Craiova. A dirijat orchestre din România, Bulgaria, Polonia, Germania, Italia, Franţa, Elveţia, Rusia si Japonia si a fost invitat in calitate de membru sau preşedinte de juriu la diferite concursuri internaţionale.

EMISIUNEA DE RADIO: CORESPONDENŢE SPIRITUALE

Joi 26 iunie 2003, pr.2, orele 15,31

"UN CONCERTO PER L'EUROPA”..

În cadrul manifestărilor muzicale - "Un concerto per l'Europa" - celebra formaţie orchestrală Karmelos-orchestra - a susţinut şapte concerte, la Viena, Praga, Bucureşti, Zagabria, Lubliana, Tirana şi Gorizia. Ansamblul este format din cei mai dotaţi tineri instrumentişti din Italia - violonişti, violişti, celişti şi contrabasişti; de data aceasta, ea a fost condusă de maestrul Modest Cichirdan, al cărui nume s-a legat, mai ales, de activitatea filarmonicilor din Craiova şi Botoşani. La "Sala mică a Palatului" din Bucureşti, orchestra, condusă cu o uimitoare măiestrie, s-a bucurat de un binemeritat succes. Am admirat calitatea sonorităţilor, accentuatul simţ al stilurilor, construcţia solidă a edificiului sonor şi, nu în ultimul rând, evidenţierea expresivă a polifoniilor conturate. S-au reliefat interpretările unor creaţii de Vivaldi, Rossini, Dvorak, Haydn; în ceea ce priveşte muzica lui Haydn este cazul să evidenţiem excelenta colaborare dintre celistul parizian - Allain Meunier - şi Modest Cichirdan; s-a tălmăcit, la un înalt nivel artistic, Concertul nr.1 în do major de Haydn, acompaniamentul, foarte expresiv, vibrând în consonanţă cu tonul nobil, tehnica stăpânită cu fermitate şi pronunţata sensibilitate a solistului, ce-mi aminteşte de tulburătorul Mainardi... în acelaşi concert mi s-a interpretat Suita Codex Caioni - ce are la bază vechi melodii din Transilvania secolului al 17-lea, culese de neorenascentistul român Ion Căianu. Pentru a... mia oară!.... de data aceasta, muzicienii italieni, conduşi, minunat, de Modest Cichirdan, mi­au tălmăcit popularul opus, care pune-n lumină, continuitatea şi originalitatea muzicii din Ardeal. (Piesa s-a cântat, mult, în ţară, în cele două Americi şi în Asia). În partea a doua a manifestării s-au impus opusurile create de Golob (Slovenia), Simoni (Albania) şi Iosipovici (Croaţia), concepute într-un atrăgător neoclasicism. A fost un "Concert al popoarelor" şi mi-am adus aminte de cuvintele lui George Enescu: "Menirea sfântă a muzicii este să stingă urile, să potolească patimile şi să apropie inimile într-o caldă înfrăţire"..(Doru Popovici)

Petre CICHIRDAN

 

Colecţia "Personalităţi naţionale şi internaţionale în trecere prin Vâlcea".

Informații adiționale

  • Autor:
      ---
  • Data aparitiei: Duminică, 25 Octombrie 2020
  • Localitate: Valcea
  • Creator: ---
  • Subiect:
      ---
  • Descriere: ---
  • Editor: ---
  • Contributor: ---
  • Tip: text
  • Format: ---
  • Identificator: ---
  • Sursa: ---
  • Limba: ---
  • Suport: Hartie
  • Tip articol: Articole si studii
Citit 3783 ori Ultima modificare Joi, 21 Februarie 2013 15:07
Ești aici: Home Valcea Valcea Modest Cichirdan în trecere prin Vâlcea