Istorie Locala

Valcea (387)

Vineri, 22 Iunie 2018 08:55

Horezu în timpul Revoluţiei de la 1821

Scris de

 

Secolul al XVIII-lea a reprezentat o perioadă cu efecte importante, uneori contradictorii pentru societatea noastră. În Ţara Românească, dar şi în Moldova, se instaurase regimul fanariot, un regim în care apăsarea dominaţiei otomane cunoaşte cele mai înalte cote. Totodată, în secolul al XVIII-lea pătrund şi în societatea românească, excesiv de conservatoare, elemente de modernitate, sub influenţa tot mai vizibilă a Occidentului. Principiile „Secolului Luminilor” privind societatea modernă, îşi găsesc tot mai mulţi şi influenţi susţinători în Principate. Dominaţia străină accentuată a sporit nemulţumirea populaţiei româneşti care vine treptat în contact cu ideile novatoare, revoluţionare, susţinătoare ale principiilor de libertate. La începutul epocii moderne, Oltenia se remarcă prin intensitatea spiritului revoluţionar, prin curajul unor manifestări îndreptate împotriva regimului de dominaţie străină.

1487 (6996) septembrie 5, Râmnic. Hrisov prin care domnitorul Vlad Călugărul voievod întăreşte lui Roman, cumnatului acestuia - Vladul şi urmaşilor lor, părţi de moşie în HUHUREZI şi la Râmeşti.

Cu mila lui Dumnezeu, Io Vladul voevod şi domn, dat-am domnia mea această poruncă a domniei mele, slugilor domniei mele, lui Roman şi cumnatului său, Vladului şi cu feciorii lor, câţi Dumnezeu le va da, ca să le fie lor la Huhurezi, partea lui Roman, şi în Râmeşti, partea Vladului. După aceea, a venit Roman înaintea domniei mele, de a înfrăţit pe cumnatu-său Vladul peste partea lui, oricâtă are Roman în Huhurez; aşişderea şi Vladul iară a înfrăţit pe Roman peste partea lui, oricâtă are la Râmeşti, ca să fie fraţi nedespărţiţi peste aceste moşii. Şi domniei mele au dat calul.

S U M M A R Y

Brezoi, one of the most picturesque urban settlements of Valcea County, is located within the geographical area between the Lotru, Cozia and Capatana mountains, also known as the Lovistea Depression. Since the settlement is quite isolated, its name is first mentioned in a document in 1549, but obviously it is much older.

Luni, 11 Iunie 2018 13:52

Brezoi - Viața religioasă

Scris de

În cadrul localităţii Brezoi, predomină populaţia de religie ortodoxă, aşa cum rezultă în urma recensămintelor populaţiei efectuate. Astfel, la recensământul din 1899, situaţia religioasă era următoarea: din 1020 locuitori, 805 erau de religie ortodoxă, 11 aparţineau cultului mozaic, 186 – celui catolic, iar 18 erau protestanţi (Recensământul 1899, 454); în comuna Călineşti, de asemenea, 111 de locuitori erau de religie catolică, iar 8 persoane erau protestante (Ibidem). În anul 1930, la recensământul din 29 decembrie, din totalul de 3183 locuitori, structura confesională era următoarea: 2286 persoane de religie ortodoxă, greco-catolici - 166 persoane, romano-catolici - 421 persoane, reformaţi - 64 persoane, evanghelici - 73 persoane, adventişti - 1. În anul 1941, din totalul de 3602 locuitori, câţi avea Brezoiul, 2730 persoane erau de religie ortodoxă, 325 - catolici, 62 - de religie mozaică şi 485 persoane - de alte religii; în anul menţionat, sunt înregistrat şi „2 sectanţi din secta Martorii lui Iehova” (Anuarul Mitropoliei, 1941, 696). Precum se poate constata, comunitatea catolică era – ca şi astăzi, de fapt! – destul de puternică, datorită imigranţilor din Italia şi din fosta Austro-Ungarie, în vremea exploatărilor forestiere de pe Valea Lotrului, dar nu numai.

1. Consideraţii privind PREISTORIA, ISTORIA ANTICĂ ŞI PREMEDIEVALĂ

La Brezoi, cele mai vechi urme de viaţă umană descoperite până-n prezent nu datează decât din partea mai veche a primei epoci a fierului. În punctul Valea lui Stan, s-a descoperit o necropolă cu morminte de incineraţie în ciste (cutii), considerate de profesorul D. Berciu unice în felul lor. Mormintele descoperite,11 la număr, din care numai 3 au fost salvate de la distrugere şi studiate sunt morminte de incineraţie în cutii de piatră. Conţinutul lor, în general, este format din urne de ceramică de culoare castanie pline cu cenuşă şi oase calcinate (Berciu, 1972, 15). La poalele muntelui Basarab, au fost descoperite urme de viaţă ale făuritorilor culturii Glina III, precum şi urmele unei aşezări dacice (Petre-Govora, 1976, 14-15). Au mai fost făcute şi alte descoperiri care dovedesc faptul că teritoriul de astăzi al Brezoiului a continuat să fie locuit de daci. O dovada o constituie şi moneda de aur cu legenda „Kwson”(coson) descoperită aici, datată din anul 43 î. Chr., care se păstrează la Cabinetul numismatic al Bibliotecii Academiei Române, sub numărul de inventar A/367 (Wincler, 1972, 195).

Marți, 05 Iunie 2018 11:55

Brezoi/ Vâlcea - Studiu istoriografic

Scris de

Situat la confluenţa Lotrului cu Oltul, Brezoiul este cea mai mare aşezare urbană din nordul judeţului, nu numai ca număr de locuitori, ci şi ca importanţă economică şi social-culturală. Cu un trecut bogat în evenimente şi un spaţiu geografic extrem de generos care îmbină în mod armonios istoria şi legendele, oamenii şi destinele acestora, tradiţiile şi obiceiurile uitate în alte părţi, Brezoiul se impune între localităţile vâlcene (şi nu numai!) prin originalitate şi farmec inegalabil. După Bistriţa, Argeş şi Dunăre, în anul 1966 a venit rândul Lotrului, iar după 1970 - şi al Oltului, să contribuie la dezvoltarea sistemului energetic al ţării, prin construcţia de hidrocentrale. Lucrările hidroener-getice care au fost efectuate pe Lotru şi Olt, au marcat o creştere spectaculoasă a numărului de locuitori (6995 în 1975), dar şi a aspectului edilitar al oraşului.

I. „Într-o diplomă din 1233, regele Bela IV (. . .) dăruieşte contelui Corlard (Conrad) pământul numit Lovişte, de la râul Lotru până unde se varsă în Olt (terram convenientem Loystha vocatam, ab aqua Lothur vocata) ( . . .). Conrad n-a întârziat de se fortifica prin artă (. . .) înălţând la gura Lotrului o cetate cunoscută după aceea sub numele de Lothorvar, Cetatea de lângă Lotru. Ruinele mai existau încă, pe la 1720. (. . .) în actul din 1247, despre Ţara Lotrului, acest act vorbeşte lămurit: terra Lytira; ne spune, însă, mărturisind-o tot aşa de lămurit, că ea aparţine românilor (. . .) Castelul contelui Conrad se afla în apropiere de actualul sat Golotreni, al cărui însuşi numele (. . .) nu este altceva decât Göu-Lothor (sat de lângă Lotru)”.

(B. Petriceicu Hasdeu, Negru-Vodă. Un secol şi jumătate din începuturile statului Ţărei Româneşti (1230-1380, în: B. Petriceicu Hasdeu, Etymologicum Magnum Romaniae, vol. 3, Bucureşti, Editura Minerva, 1976, pag. 705-718).

*

Miercuri, 04 Aprilie 2018 09:39

Băile Govora – Ocrotirea sănătăţii

Scris de

 foto: Izvorul Ferdinand

La nivelul localităţii Băile Govora de la începuturi şi până în perioada interbelică, serviciul de asistenţa medicală de sine stătător nu a existat. Naşterile se făceau acasă şi erau asistate de moaşe comunale, fără o pregătire specială în domeniu, cunoscătoare doar din experienţa transmisă de la o generaţie la alta.

Judeţul Vâlcea era împărţit în Cercuri sanitare (circumscripţii), iar comuna Băile Govora făcea parte din Cercul sanitar Govora, cu sediul la dispensarul medical Căzăneşti, sub conducerea unui medic de plasă.

Luni, 02 Aprilie 2018 14:17

Băile Govora – Viața religioasă

Scris de

LĂCAŞURILE DE CULT (MÂNĂSTIRILE ŞI BISERICILE)

Mânăstirile atrag nu numai prin pitorescul lor, dar şi prin arta păstrată între zidurile lor, mai toate fiind aşezate într-un loc frumos, cu împrejurimi când aspre, de apărare, când blânde ca pentru contemplare.

Mânăstirea Govora se află situată în satul Scărişoara, com. Mihăeşti, aproape de confluenţa pârâului Hinţa cu pârâul Govora, pe malul drept al acestora, la umbra codrilor de stejar ce acoperă Dealul Mare.

Luni, 02 Aprilie 2018 14:17

Băile Govora – Viața religioasă

Scris de

Lăcaşurile de cult (mânăstirile şi bisericile)

Mânăstirile atrag nu numai prin pitorescul lor, dar şi prin arta păstrată între zidurile lor, mai toate fiind aşezate într-un loc frumos, cu împrejurimi când aspre, de apărare, când blânde ca pentru contemplare.

Mânăstirea Govora (foto) se află situată în satul Scărişoara, com. Mihăeşti, aproape de confluenţa pârâului Hinţa cu pârâul Govora, pe malul drept al acestora, la umbra codrilor de stejar ce acoperă Dealul Mare.

Page 1 of 28
Ești aici: Home Valcea Valcea