Istorie Locala

Valcea (363)

Regulamentele Organice ale Valahiei (1831) şi Moldovei (1832), prevedeau catagrafii periodice, organizate şi îndrumate de către Departamentul Trebilor din Lăuntru. În anul 1831 s-a organizat catagrafierea satelor din Ţara Românească şi Moldova, scopul fiind cel fiscal, în vederea aşezării impozitelor. În catagrafie satele sunt stabilite după categorii: moşneneşti/moşteneşti şi mixte (moşneneşti-boiereşti, moşneneşti-mânăstireşti şi moşneneşti-boiereşti-mânăstireşti). Mânăstirea Govora, din plasa Râmnic, judeţul Vâlcea stăpânea satele: Govora, Buleta, şi Gătejeşti (cu moşiile Prajilile şi Hinţa) (Donat şi colab., 1999, 29-39; „A.O.”, 1997). Catagrafia consfinţeşte apariţia în zonă a satului Gătejeşti (denumire nouă) cu moşiile Prajilile (denumire nouă) şi Hinţa, toate pe teritoriul actual al Oraşului Băile Govora. Denumirea de Prajilile = Prajila va purta satul de reşedinţă al staţiunii Băile Govora, iar moşia şi satul Hinţa împreună cu Glodul vor dispărea ca denominaţii din nomenclatorul judeţului Vâlcea.

Luni, 11 Decembrie 2017 10:21

Băile Govora - Istoria medievală

Scris de

Alături de alte numeroase toponime din judeţul Vâlcea (Bistriţa, Luncavăţ etc), numele Govora este considerat de origine slavă, reprezentând dovezi lingvistice ale convieţuirii românilor (timp de circa patru secole) cu populaţia slavă migratoare, stabilită la sud şi la nord de Dunăre, inclusiv pe teritoriul Olteniei – Vlahia Mică  de azi (Drăgan, 1993, 74). Denumirea are sensul de „Zgomotoasa”. (Iordan, 1963, 188; Epure, 2010, 116-119), sunt numai câteva dintre „denumirile” ce confirmă cele susţinute anterior.

De la sfârşitul sec. al IX-lea până la începutul sec. al XIII-lea locuitorii spaţiului dintre Carpaţi şi Dunăre au intrat în contact cu ultimul val de migratori nomazi pătruns dinspre Asia Centrală şi Europa Răsăriteană, reprezentat de către unguri, pecenegi, uzi, cumani şi tătari. Apariţia acestor popoare turco-mongole şi formarea Statului Ungar în Panonia şi a Hoardei de Aur în stepele nord-pontice a jucat un rol foarte important pentru soarta romanităţii nord-dunărene.

Istoricul oraşului staţiune Băile Govora nu este milenar, precum cel al oraşelor staţiuni Băile Herculane, Călimăneşti-Căciulata-Cozia, Băile Felix, Ocna Sibiului, Ocnele Mari, ajungând până la romani. El se leagă de cel al Mânăstirii Govora şi al moşiilor cu satele ce le aparţineau, din apropiere, care au fost închinate sub formă de danii de către Domnitorii Ţării Româneşti de la începutul zidirii acesteia („de la începutul Ţării Româneşti”) până la secularizarea averilor mânăstireşti în timpul lui Alexandru Ioan Cuza (la 1864).

Condiţiile unui cadru natural propice (dealuri joase cu pante domoale ce mărginesc văi şi depresiuni destul de largi), cu resurse naturale din abundenţă (vânat, lemn, piatră, păşuni, apă, sare, ape sărate şi minerale), au constituit elemente de atracţie pentru apariţia primelor manifestări de locuire pe cursul inferior al pârâului Govora şi a afluenţilor săi, din vatra localităţii Govora şi împrejurimi.

Dovezile arheologice aflate în colecţiile muzeelor vâlcene, Muzeul Judeţean Vâlcea şi Muzeul de Arheologie şi Carte Veche din oraşul Băile Govora, atestă existenţa omului în arealul vâlcean încă din Paleolitic, însă pe raza oraşului Băile Govora şi a satelor din jurul Mânăstirii Govora (Govora-sat, Gurişoara, Scărişoara, Vulpueşti, Bârseşti, Buleta, Buneşti, Căzăneşti, Mihăeşti, Valea Răii, etc.) din Neoliticul timpuriu, Eneolitic, epoca Bronzului, perioada traco-geto-dacică, a convieţuirii daco-romane şi ulterior după această perioadă.

Luni, 11 Decembrie 2017 09:08

Băile Govora - toponimia

Scris de

Toponimia oraşului Băile Govora se remarcă, asemănător întregului judeţ Vâlcea, printr-o mare bogăţie şi varietate de nume topice, neexistând loc, ridicătură de teren, curs de apă, suprafaţă acoperită cu pădure sau lipsită de aceasta, care să nu aibă un nume. Situarea oraşului Băile Govora într-o zonă de dealuri, a făcut ca numele geografice populare şi toponimice să fie foarte numeroase, alături de care aşezăm şi fantezia inegalabilă a locuitorilor în designarea acestora. Dacă toponimia majoră a mai suferit schimbări impuse de cauze mai mult sau mai puţin obiective, toponimia minoră, aşa cum ştim că este ea credincioasă realităţilor vii, a fost păstrată nealterat din generaţie în generaţie. Din raţiuni de spaţiu şi pentru a păstra echilibrul necesar în ceea ce priveşte proporţionalitatea secvenţelor tematice, ne vom opri, în prinicipal, atenţia – fără să intrăm în amănunte de specialitate – asupra toponimelor majore de pe raza oraşului; în ceea ce priveşte toponimele minore (cea mai numeroasă şi mai diversă categorie) ale locului, le vom menţiona doar pe acelea care prezintă un interes deosebit din punct de vedere istoric, lingvistic sau de altă natură.

1488 (6996) februarie 4. Hrisov prin care Vlad Călugărul vv. dăruieşte M-rii Govora, egumenului Dorotei de acolo şi celorlalţi slujitori, moşia Hinţa, pe care domnul o cumpărase de la Stanciul de la Ocne şi de la Dan Vâlcul din Glod. 

Luni, 27 Noiembrie 2017 11:26

Oraşul Băile Govora - Studiu introductiv

Scris de

Cu o istorie destul de tânără, de 125 ani, fondat datorită apelor minerale tămăduitoare descoperite pe valea pârâului Hinţa, într-un loc liniştit şi odihnitor din apropierea siturilor cu mare încărcătură istorică (Buridava-dacică, Buridava-romană, Drumul roman – Limes Alutanus şi Drumul Sării), oraşul Băile Govora s-a bucurat, la început, de atenţia unor cercetători în domeniul hidrogeologiei (ing. de mine Papon de Larneigné şi Iranlic Bochet, francezi de origine, care fac primele captări ale izvoarelor, în 1880-1881, respectiv - 1889), chimiei (A. Bernath - 1882, A.O. Saligny, R. Pascu - 1889), apoi în domeniul medical (medici balneologi), care au studiat şi analizat compoziţia şi efectul curativ al apelor minerale de aici.

Cuvânt înainte

 

De la 4 iunie 1567, când Şuşanii sunt menţionaţi pentru prima dată într-un document oficial, la 4 iunie 2017, s-au scurs 450 de ani.

Cum a arătat, înainte de acest reper temporal şi până spre sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, este greu de imaginat.

Argument

Cititorule, mă bucur că te-ai oprit asupra acestor pagini în care au fost relatate crâmpeie din istoria acestor meleaguri, din viaţa unor oameni care au fost, sunt şi vor fi.

Vei afla despre faptele şi realizările unora, despre bucuriile ori regretele altora, despre evoluţia şi dezvoltarea acestei localităţi, greu sesizabilă numai de-a lungul unei generaţii.

Vei întâlni oameni care au plecat din Şuşani, ne fac cinste acolo unde sunt, şi care se întorc nostalgici la locurile natale, oameni care au venit în Şuşani, s-au îndrăgostit de aceste meleaguri, de oamenii de aici, şi n-au mai plecat, dar şi oameni care s-au dedicat Şuşanilor, renunţând la mai bine.

Tuturor le mulţumim, celor care sunt şi celor care au devenit amintiri.

Vei cunoaşte adevăruri şi legende, bucurii şi tristeţi, dorinţe şi împliniri, faceri şi desfaceri, dar, mai presus de toate, vei cunoaşte sufletul acestor oameni care şi-au permis să spună adevărul, chiar dacă, pe unii nu-i va bucura.

Lectură plăcută!

Pentru cei care n-au aflat de acest proiect ori au aflat prea târziu, le stau la dispoziţie, cu un al doilea volum, la tel.: 0722850677 şi la e-mail: This email address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.

***

Volumul Şuşani, istorii familiale locale” vol I poate fi citit/descărcat (de) la legătura

https://drive.google.com/file/d/1O2hajPIfkMof6JIcyxMGgaG_NxdZWKgn/view?usp=sharing

 

 

Marți, 21 Noiembrie 2017 11:52

Drăgășani - Sportul

Scris de

Din documentele de arhivă, atâtea câte s-au păstrat, din studierea lucrărilor cu profil sportiv, dar mai ales din mărturiile contemporanilor - în special ale celor care au condus destinele sportului şi din cele ale sportivilor înşişi - , rezultă că şi în acest domeniu, drăgăşănenii au obţinut rezultate de care pot să fie mulţumiţi. Printre alte surse bibliografice, informaţii interesante despre activitatea sportivă din Drăgăşani, le-am aflat din monumentala lucrare Enciclopedia educaţiei fizice şi sportului din România, vol. I-IV (Bucureşti, Ed. Aramis, 2002), coordonată de drăgăşăneanul Alexie Nicu.

Page 1 of 26
Ești aici: Home Valcea Valcea