Istorie Locala

Valcea (381)

Legea pentru unificarea administrativă promulgată prin înaltul decret regal nr. 1972 /13 iunie 1925, cu modificările din 21 decembrie 1925, produce noi schimbări la nivel administrativ. Comunele urbane sunt reşedinţe de judeţ şi nereşedinţe. Comunele urbane reşedinţe sunt cele în care se află prefectura judeţului. Comunele urbane reşedinţe de judeţ care prin numărul locuitorilor şi prin importanţa lor economică sau culturală au o mai mare înrâurire asupra dezvoltării generale a statului, se vor declara prin lege municipii, luîndu-se în prealabil avizul consiliului administrativ superior.

Catagrafia obştească a Ţării Româneşti din 1831, efectuată în vederea aşezării impozitelor, stabileşte categoriile de sate cu moşiile acestora, stăpânii moşiilor, numărul familiilor şi al feciorilor de muncă. În judeţul Vâlcea existau 75 sate moşneşeşti şi 55 sate stăpânite de moşneni, boieri sau mânăstiri. Între acestea, se află - în plasa Râmnic - Stolniceni (23 fam., 7 feciori) cu moşia Sevestreni, stăpânită de pitar Dinică Borănescu, Ostroveni (47 fam., 10 feciori) cu moşia Ostrovul („ce-i zice Răstoaca”) a stolnicului Lahovari şi Râureni (34 fam., 12 feciori) cu moşia cu acelaşi nume, stăpânită de Episcopia Râmnic şi schitul Slătioara. Oraşele şi târgurile nu sunt menţionate în catagrafie (Donat şi colab., 1999, 38).

Foto: Cele două diademe de aur, descoperite la Goranu, Râmnicu-Vâlcea (sec. XIII-XIV)

După părăsirea Daciei de către romani, în mileniul năvălirilor barbare, viaţa în Oltenia a continuat; în condiţii grele, desigur, teritoriul acesta niciodată n-a rămas nelocuit. Din perioada romană, avem menţionat tribul buridavensilor (cu centrul la Buridava, pe Olt, la doar câţiva kilometri de Râmnicu-Vâlcea), ce ocupa nord-estul Olteniei (în zona de deal şi de munte) şi staţiile (cu castre) de-a lungul „limesului Alutan” (…Rusidava, Pons Aluti, “Buridava”, Castra Traiana, Arutela, Praetorium, Pons Vetus) (Iordan, 2003, 9-10). În Oltenia de nord-est şi Muntenia de nord-vest, se aflau Ţara Loviştei şi Cnezatul lui Farcaş - precursoare, se pare, ale viitorului judeţ Vâlcea. Acest al doilea cnezat, va fi avut şi o reşedinţă – „capitală” – , care ar fi putut să fie chiar pe locul actualei reşedinţe a judeţului!

Luni, 09 Februarie 2015 11:09

Râmnicul comercial (1989 – prezent)

Scris de

Râmnicul, oraş comercial? Desigur. Dar ... nu numai. În ceea ce priveşte comerţul, acesta a fost foarte dezvoltat, încă din perioada medievală, întrucât localitatea era (şi este şi acum) punct de întâlnire a diferitelor drumuri comerciale. S-a ajuns însă ca în prezent, oraşul să dispună de mari magazine alimentare şi industriale de tip supermarket, hypermarket şi mall, ale unor mari companii cum ar fi Kaufland, Carrefour, Express, Plus, Domo, Interex, Billa, Flanco, Ambient, Flamingo şi altele. Există, de asemenea, depozite de materiale „en gros” şi „en detail” cu materiale de construcţii, instalaţii, mobilier etc.

Din dosarul pe care urmaşii familiei Nicolae I. PĂTRU îl deţin, extragem câteva documente:                             sursa foto: Timpul de Vâlcea

***

Ministerul Industriei şi Comerţului

Direcţia minelor, carierelor şi apelor minerale

Nr. 1724

1914, Ianuarie 10

Regiunea VI Minieră Craiova

                        Domnului Nicolae I. Pătru, comuna Căzăneşti Vâlcea,

Luând cunoştinţă de cererea de a vi se autoriza exploatarea apelor minerale ce s-a înregistrat la această regiune, sub Nr. 1300 din 22 august 1912, am înaintat-o onor minister de industrie, spre a dispune.

Vederea orașului Râmnicu Vâlcea spre dealul Cetățuie

Donație Măldărescu, Ion

 

Luni, 02 Februarie 2015 10:52

Stradă din Horezu în anul 1900

Scris de

Târgoveţi din Horezu într-o imagine din anul 1900.

Pagina electronică oficială a oraşului Horezu accesată în 2015-01.28 - http://www.orasul-horezu.ro/istoric2

 

 

 

 

Carte poştală din secolul XX, Băile Călimăneşti - vedere spre Valea Oltului-Păuşa.

Donaţie Ion Măldărescu

 

Luni, 02 Februarie 2015 10:14

"Uzina Băilor" din Băile Govora

Scris de

Uzina electrică a Băilor Govora producea curent continuu de 110 volţi, cu care era alimentat Pavilionul de Băi, Hotelul Palace şi iluminatul public. Funcţionau două generatoare AEG acţionate de două motoare diesel monocilindru orizontal tip Deuz, fabricate în 1910. Uzina a funcţionat între anii 1910-1953.

Donaţie Ion Măldărescu.

Carte poştală de la începutul secolului XX.

Parcul central din staţiunea Băile Govora, într-o imagine din secolul XX.

Donaţie Ion Măldărescu.

Carte poştală de la începutul secolului XX.

Spatial Coveragehttp://www.geonames.org/8334965/oras-baile-govora.html

Ești aici: Home Valcea Valcea