Istorie Locala

Valcea (381)

Joi, 08 Februarie 2018 09:15

Centrul vechi Râmnicu Vâlcea

Scris de

Fotografie postată de către Costel Crăciun în 7.02.2018, la adresa https://www.facebook.com/anticariatcentral/posts/1169920999804797 cu explicaţia „Amplasamentul Coziei”.

 

Resursă electronică accesată/ accesibilă în data de 8 februarie 2018.

Miercuri, 07 Februarie 2018 11:16

Demolare Centrul vechi Râmnicu Vâlcea 1978

Scris de

Fotografie postată de către Costel Crăciun la adresa https://www.facebook.com/anticariatcentral/posts/1169340106529553 în data de 6 februarie 2018.

Explicaţia imaginii, dată de către autor la momentul postării, este: Demolarea centrului vechi - 1978

Resursă electronică accesată/ accesibilă în data de 7 februarie 2018.

Miercuri, 07 Februarie 2018 10:57

Demolare Centrul vechi Râmnicu Vâlcea 1978

Scris de

Fotografie postată de către Costel Crăciun la adresa https://www.facebook.com/photo.php?fbid=1169339606529603&set=a.137109183085989.27451.100003607252859&type=3 în data de 6 februarie 2018.

Explicaţia imaginii, dată de către autor la momentul postării, este: „Demolarea centrului vechi-1978. Pe amplasamentul din fotografie s-a construit magazinul Cozia.”

 

Potrivit altui utilizator/ contributor/ comentator/ FacebookMache Lache - "Este locul in care au fost - intr-o ordine aleatorie - proprietatile (casele) familiilor Baescu, Ogrezeanu, Gruia, Murarescu, Almaseanu, Curca, Inatescu si intre ele Iazul Morilor ..."

 

Resursă electronică accesată/ accesibilă în data de 7 februarie 2018.

Regulamentele Organice ale Valahiei (1831) şi Moldovei (1832), prevedeau catagrafii periodice, organizate şi îndrumate de către Departamentul Trebilor din Lăuntru. În anul 1831 s-a organizat catagrafierea satelor din Ţara Românească şi Moldova, scopul fiind cel fiscal, în vederea aşezării impozitelor. În catagrafie satele sunt stabilite după categorii: moşneneşti/moşteneşti şi mixte (moşneneşti-boiereşti, moşneneşti-mânăstireşti şi moşneneşti-boiereşti-mânăstireşti). Mânăstirea Govora, din plasa Râmnic, judeţul Vâlcea stăpânea satele: Govora, Buleta, şi Gătejeşti (cu moşiile Prajilile şi Hinţa) (Donat şi colab., 1999, 29-39; „A.O.”, 1997). Catagrafia consfinţeşte apariţia în zonă a satului Gătejeşti (denumire nouă) cu moşiile Prajilile (denumire nouă) şi Hinţa, toate pe teritoriul actual al Oraşului Băile Govora. Denumirea de Prajilile = Prajila va purta satul de reşedinţă al staţiunii Băile Govora, iar moşia şi satul Hinţa împreună cu Glodul vor dispărea ca denominaţii din nomenclatorul judeţului Vâlcea.

Luni, 11 Decembrie 2017 10:21

Băile Govora - Istoria medievală

Scris de

Alături de alte numeroase toponime din judeţul Vâlcea (Bistriţa, Luncavăţ etc), numele Govora este considerat de origine slavă, reprezentând dovezi lingvistice ale convieţuirii românilor (timp de circa patru secole) cu populaţia slavă migratoare, stabilită la sud şi la nord de Dunăre, inclusiv pe teritoriul Olteniei – Vlahia Mică  de azi (Drăgan, 1993, 74). Denumirea are sensul de „Zgomotoasa”. (Iordan, 1963, 188; Epure, 2010, 116-119), sunt numai câteva dintre „denumirile” ce confirmă cele susţinute anterior.

De la sfârşitul sec. al IX-lea până la începutul sec. al XIII-lea locuitorii spaţiului dintre Carpaţi şi Dunăre au intrat în contact cu ultimul val de migratori nomazi pătruns dinspre Asia Centrală şi Europa Răsăriteană, reprezentat de către unguri, pecenegi, uzi, cumani şi tătari. Apariţia acestor popoare turco-mongole şi formarea Statului Ungar în Panonia şi a Hoardei de Aur în stepele nord-pontice a jucat un rol foarte important pentru soarta romanităţii nord-dunărene.

Istoricul oraşului staţiune Băile Govora nu este milenar, precum cel al oraşelor staţiuni Băile Herculane, Călimăneşti-Căciulata-Cozia, Băile Felix, Ocna Sibiului, Ocnele Mari, ajungând până la romani. El se leagă de cel al Mânăstirii Govora şi al moşiilor cu satele ce le aparţineau, din apropiere, care au fost închinate sub formă de danii de către Domnitorii Ţării Româneşti de la începutul zidirii acesteia („de la începutul Ţării Româneşti”) până la secularizarea averilor mânăstireşti în timpul lui Alexandru Ioan Cuza (la 1864).

Condiţiile unui cadru natural propice (dealuri joase cu pante domoale ce mărginesc văi şi depresiuni destul de largi), cu resurse naturale din abundenţă (vânat, lemn, piatră, păşuni, apă, sare, ape sărate şi minerale), au constituit elemente de atracţie pentru apariţia primelor manifestări de locuire pe cursul inferior al pârâului Govora şi a afluenţilor săi, din vatra localităţii Govora şi împrejurimi.

Dovezile arheologice aflate în colecţiile muzeelor vâlcene, Muzeul Judeţean Vâlcea şi Muzeul de Arheologie şi Carte Veche din oraşul Băile Govora, atestă existenţa omului în arealul vâlcean încă din Paleolitic, însă pe raza oraşului Băile Govora şi a satelor din jurul Mânăstirii Govora (Govora-sat, Gurişoara, Scărişoara, Vulpueşti, Bârseşti, Buleta, Buneşti, Căzăneşti, Mihăeşti, Valea Răii, etc.) din Neoliticul timpuriu, Eneolitic, epoca Bronzului, perioada traco-geto-dacică, a convieţuirii daco-romane şi ulterior după această perioadă.

Luni, 11 Decembrie 2017 09:08

Băile Govora - toponimia

Scris de

Toponimia oraşului Băile Govora se remarcă, asemănător întregului judeţ Vâlcea, printr-o mare bogăţie şi varietate de nume topice, neexistând loc, ridicătură de teren, curs de apă, suprafaţă acoperită cu pădure sau lipsită de aceasta, care să nu aibă un nume. Situarea oraşului Băile Govora într-o zonă de dealuri, a făcut ca numele geografice populare şi toponimice să fie foarte numeroase, alături de care aşezăm şi fantezia inegalabilă a locuitorilor în designarea acestora. Dacă toponimia majoră a mai suferit schimbări impuse de cauze mai mult sau mai puţin obiective, toponimia minoră, aşa cum ştim că este ea credincioasă realităţilor vii, a fost păstrată nealterat din generaţie în generaţie. Din raţiuni de spaţiu şi pentru a păstra echilibrul necesar în ceea ce priveşte proporţionalitatea secvenţelor tematice, ne vom opri, în prinicipal, atenţia – fără să intrăm în amănunte de specialitate – asupra toponimelor majore de pe raza oraşului; în ceea ce priveşte toponimele minore (cea mai numeroasă şi mai diversă categorie) ale locului, le vom menţiona doar pe acelea care prezintă un interes deosebit din punct de vedere istoric, lingvistic sau de altă natură.

1488 (6996) februarie 4. Hrisov prin care Vlad Călugărul vv. dăruieşte M-rii Govora, egumenului Dorotei de acolo şi celorlalţi slujitori, moşia Hinţa, pe care domnul o cumpărase de la Stanciul de la Ocne şi de la Dan Vâlcul din Glod. 

Luni, 27 Noiembrie 2017 11:26

Oraşul Băile Govora - Studiu introductiv

Scris de

Cu o istorie destul de tânără, de 125 ani, fondat datorită apelor minerale tămăduitoare descoperite pe valea pârâului Hinţa, într-un loc liniştit şi odihnitor din apropierea siturilor cu mare încărcătură istorică (Buridava-dacică, Buridava-romană, Drumul roman – Limes Alutanus şi Drumul Sării), oraşul Băile Govora s-a bucurat, la început, de atenţia unor cercetători în domeniul hidrogeologiei (ing. de mine Papon de Larneigné şi Iranlic Bochet, francezi de origine, care fac primele captări ale izvoarelor, în 1880-1881, respectiv - 1889), chimiei (A. Bernath - 1882, A.O. Saligny, R. Pascu - 1889), apoi în domeniul medical (medici balneologi), care au studiat şi analizat compoziţia şi efectul curativ al apelor minerale de aici.

Cuvânt înainte

 

De la 4 iunie 1567, când Şuşanii sunt menţionaţi pentru prima dată într-un document oficial, la 4 iunie 2017, s-au scurs 450 de ani.

Cum a arătat, înainte de acest reper temporal şi până spre sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, este greu de imaginat.

Ești aici: Home Valcea Valcea