Istorie Locala

Valcea (389)

Discurs col. (r) Nicolae Mazilu, cu ocazia lansarii volumului propriu „Sclipiri in amurg”. Decembrie 2001, vechiul sediu al Bibliotecii Judetene "Antim Ivireanul" Valcea. Filmare: Valentin Schiopu.

Vide-ul se poate urmări în fereastra din josul prezentei pagini sau la adresa de găzduire - https://www.youtube.com/watch?v=if-DLZVM4eE&feature=youtu.be

 

Cuvânt înainte

 

HARETISMUL –

 

STRATEGIE  DE  EDUCAŢIE  NAŢIONALĂ

 

            Prefaţând volumul precedent al prezentei lucrări – Haretismul în cultura românească (judeţul Vâlcea), Editura “Fântâna lui Manole”, Râmnicu-Vâlcea, 2008 –, afirmam că Spiru Haret a reuşit, la cumpăna secolelor XIX-XX – perioada de debut a modernizării societăţii româneşti –, să construiască un program complex de acţiune pentru susţinerea acestui proces pe calea instrucţiei şi educaţiei, dar nu atât prin doctrina elaborată în cabinete academice şi prin reforma impusă de sus în jos, şi nici prin admirabila retorică a discursului său, cât printr-o îndelungată, sistematică şi răbdătoare operă de pedagogie culturală – aceasta fiind esenţa haretismului ca mişcare înnoitoare a şcolii şi culturii româneşti.

Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Vâlcea a scos de sub tipar Repertoriul monumentelor istorice din județul Vâlcea, o istorie în imagini și descrieri ale monumentelor istorice a acestui județ, îndelung așteptat de deținătorii de patrimoniu din județul nostru, de administrația publică locală, de cercetători și de iubitorii de istorie, la care consilierii acestei instituții au lucrat timp de 7 ani tipărit în condiții grafice excelente la Tipografia Conphys Râmnicu Vâlcea

Grădiniţele. O astfel de unitate şcolară, a fost înfiinţată, mai întâi, la mânăstirea Bistriţa, în nordul judeţului Vâlcea, începând cu anul şcolar 1925-1926; în anul 1926, aceasta  a fost transferată la Drăgăşani, funcţionând în localul Şcolii Primare „Geta” şi mai apoi  în localul Şcolii de Băieţi „Fraţii Niculescu”, aflată în piaţa oraşului. Inspecţiile din 1936 şi 1937, efectuate la această grădiniţă, constată o activitate pozitivă, educatoarea Maria Rădulescu fiind lăudată. În 1959, ea se va pensiona, fiind urmată  de Ioana Bulacu.

„Cafeneaua Culturală «Monitorul» - expresie a societăţii civile râmnicene” şi „O cafenea cum alta-n UE”, Casa Cărţii vâlcene, nr. 6, iulie-decembrie 2005, paginile 59 si 72 (coperta 4).

Link vizualizare/descărcare document *.PDF - Cafeneaua_culturala_Monitorul_-_expresie_a_societatii_civile_ramnicene.pdf

Descărcarea se poate face şi de la legătura din josul acestei pagini.

 

Vineri, 09 Iunie 2017 10:04

Cartea de blestem

Scris de

Lupta sătenilor pe cale judiciară pentru eliberarea lor şi a moşiilor lor din starea de aservire apare ca un fenomen permanent în istoria justiţiei româneşti. În epoca feudală se avea o mare încredere în valoarea jurământului şi exista, în ansamblu, o înaltă concepţie morală despre rolul jurătorilor în justiţie. Judecăţile cu jurători reflectă lupta dârză dusă de ţărani pentru a se apăra împotriva deposedării şi aservirilor, iar valoarea probei cu jurători a rămas, în mare, statornică. Când câştigau ocinile şi libertatea prin dovada cu 6 jurători şi apoi când pierdeau procesul prin contraprobă a feudalilor cu 12 jurători, ţăranii cereau proba finală, cu 24 de jurători, sau chiar proba excepţională, cu 48.

Ca o particularitate interesantă a învăţământului drăgăşănean, se remarcă faptul că cele mai multe (şi mai importante) instituţii de învăţământ din epoca modernă şi-au continuat activitatea (chiar dacă uneori schimbându-şi numele) şi în perioada contemporană. Vom păstra, în prezentarea cronologică a înfiinţării lor, periodizarea generală pe care am aplicat-o şi până acum.

Joi, 08 Iunie 2017 14:51

Drăgășani - Școala în Evul mediu

Scris de

Pregătirea şcolară laică a fost precedată şi la Drăgăşani, ca peste tot în Ţara Românească, de instruire pe lângă instituţiile bisericeşti, măsură dictată de nevoia acestora de a-şi crea slujitori pregătiţi. De alfabetizare, beneficiau la început 2-3 copii, dintre care unul avea să devină preot („popă”, în limbajul popular) iar altul - dascăl sau cântăreţ Acest gen de şcoli nu aveau caracter permanent decât în cazuri excepţionale şi, de cele mai multe ori, se înfiinţau când îmbătrânea preotul sau dascălul şi se punea problema înlocuirii lor cu cadre noi.

d) Aspecte industriale

Înainte de a vorbi despre marile întreprinderi ale anilor ’70, se cuvine să scoatem în evidenţă meritele lui Moldovan Ionel (1925-1984) - reprezentant notabil al Industriei chimice locale drăgăşănene. Pornind de la o fabrică de lumânări, înfiinţată în 1915 de tatăl său - Achim Moldovan, venit  aici din Sebeşul de Jos, el a continuat şi dezvoltat o secţie chimică meşteşugărească (pentru diluanţi, lacuri şi vopsele) cu peste 200  de angajaţi. Recunoscându-i-se meritele, în anul 1974 a fost decorat cu „Ordinul Muncii” cl. a III-a (Informaţii furnizate de fiul său – Moldovan Ion).

Ești aici: Home Valcea Valcea