Istorie Locala

Valcea (387)

Marți, 25 Octombrie 2016 12:13

Personalități râmnicene - IV (nume T-Z)

Scris de

- urmare - 

T

Tamaş, Corneliu (n. 14 febr. 1933,Câmpulung-Muscel, jud. Argeş – m. mart. 2008, Râmnicu-Vâlcea) – arhivist, istoric, scriitor pentru copii. Membru USR. Dr. în istorie. Coautor la colecţia „Documentele Vâlcii”: Îndrumător în Arhivele Statului, Judeţul Vâlcea (1972), Răscoala ţărănească din 1907 în judeţul Vâlcea (1974), Judeţul Vâlcea în anii primului război mondial, I-II (1979) etc. Cărţi: Istoria Râmnicului – 1994, Istoria Ocnelor Mari – 1995, Istoria Horezului – 1995 etc.

Tamaş, Veronica Mioara (n. 1 iulie 1935, Fântâna Banului, jud. Dolj) – istoric; cercetător, scriitor, publicist. Dr. în istorie. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, din anul 2003. Volume publicate: Constantin Mavrocordat - monografie istorică (1980), Mesaje nocturne - mic dicţionar al viselor (1993), Inimi rănite. Saga Mavrocordaţilor (1995) etc.

Târcă, Mariana (n. Oacă, la  9 oct. 1962 în Şercaia, jud. Braşov) – ing. constructor de maşini; handbalistă de performanţă. Între 1989-1993, a jucat la CS Oltchim Râmnicu-Vâlcea); din 2000, antrenoare a „Oltchim” şi a lotului naţional feminin. „Maestru Emerit al Sportului”. „Cetăţean de Onoare al oraşului Koprivniča” şi „Ordinul - Franje Bučara” (Croaţia).

Marți, 25 Octombrie 2016 12:07

Personalități râmnicene - III (nume N-Ș)

Scris de

- urmare - 

N

Naum Râmniceanu (n. 27 mai 1764, satul Corbi din jud. Argeş – m. 1838, la Cernica, jud. Ilfov) - cronicar, autor de versuri, traducător. În 1776 este luat în grijă de către Filaret, pe atunci – arhimandrit la Mitropolia Ţării Româneşti, cu care vine, la 1780, în Oltenia. Ne-au rămas de la el trad. de cronici, notiţe gramaticale, însemnări personale, discursuri etc.

Naumescu, Valentin (n. la 13 oct. 1970 în Râmnicu-Vâlcea) – medic endocrinolog, istoric şi europenist, cu licenţe în fiecare dintre aceste domenii; politolog, cercetător. Din 2008, consul general al României, în Toronto. Cărţi: Politici sociale în Europa postbelică (2000), Despre liberalism în România. Realităţi, dileme, perspective (2001) etc.

Neacşu, Constantin (n. 27 iulie 1952, Bran – jud. Braşov) – artist plastic. Membru al UAP din România. Membru al Clubului Rotary din Râmnicu-Vâlcea-Cozia. Expoziţii personale şi de grup, în ţară şi străinătate (Franţa, Germania, Cehia etc.). Participant la mai multe simpozioane de creaţie. Lucrări în colecţii particulare şi de stat, din ţară şi străinătate.

Marți, 25 Octombrie 2016 11:35

Personalități râmnicene - II (nume E-M)

Scris de

- urmare - 

E

Enache (“de la Olt”), Nicolae (n. 17 aug. 1875, în Tanislavi - Dozeşti/ azi, Fârtăţeşti,  jud. Vâlcea – m. 30 sept. 1938, Râmnicu-Vâlcea) – matematician, astronom, cercetător. Doctorat la Paris, în 1908, cu două teze - din hidrodinamică şi din mecanica cerească. Cărţi: Chestiunea agrară în România (1907), Sur la théorie des planètes (1908) etc. 

Enache, Răzvan (n. 4 mai 1974, Râmnicu-Vâlcea) – ziarist;  cercetător. Carieră universitară la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu. Cofondator al revistei « Alkemie ». Cărţi: Introducere în sociologia comunicării (2002, curs tipărit), Structura ficţiunilor comunitare (2007), Relaţiile publice din perspectivă sociologică (2009).

Enăceanu, Ghenadie (n. 6 nob. 1837, Iaşi – m. 14 ian 1898, Neapole) - cărturar. Studii la Constantinopol şi Kiev (1861-1865). Episcop de Râmnic (1886). Lucrări publicate: Meşterul Manole şi Petru Movilă (1882), Principele Antioh Cantemir ca scriitor (1889), O vizită canonică în anul mântuirii una mie opt sute optzeci şi nouă . . .  (1889) etc. 

Marți, 25 Octombrie 2016 11:28

Personalități râmnicene - I (nume A-D)

Scris de

Dintre cele aproape o mie de personalităţi vâlcene incluse în vol. I al Enciclopediei judeţului Vâlcea (Râmnicu-Vâlcea, Ed. Fortuna, 2010)‚ circa 600 sunt râmnicene, ceea ce dovedeşte păstrarea bogatei tradiţii a oraşului, de „capitală” culturală, în sensul cel mai larg al cuvântului. Pentru a nu opera o – întotdeauna – riscantă selecţie, am preferat să concentrăm la maximum conţinutul tuturor fişelor existente, încercând să cuprindem multum in parvo, adică esenţa; totodată, am renunţat la includerea în acest „catalog”, a acelor persoane care au avut doar o „legătură trecătoare” şi firavă cu oraşul, efectuându-şi, de pildă, studiile liceale (sau altă şcoală) aici. În rest, am păstrat ca valabile criteriile stabilite în lucrarea amintită, adică apartenenţa celor prezenţi la Râmnicu-Vâlcea (născuţi şi trăitori aici, născuţi în Râmnic, dar stabiliţi în alte localităţi din ţară şi străinătate, pro-veniţi din alte judeţe sau din alte localităţi vâlcene‚ şi desfăşurându-şi activitatea aici - în anumite perioade sau până la sfârşitul vieţii); al doilea criteriu important luat în consideraţie, a fost acela al obţinerii unor performanţe (cu toată relativitatea acestei noţiuni!) într-un domeniu sau altul, cu accent pe perioadele „râmnicene”.

O televiziune locală – Nova TV Mediaş – relatează despre o  ceremonie prilejuită de aniversarea a 40 de ani de la inaugurarea Transfăgărășanului.

Festivitățile au fost organizate de veteranii constructori geniști din garnizoanele Râmnicu Vâlcea și Alba Iulia, cei care acum patru decenii au lucrat la realizarea celui mai spectaculos drum transmontan din lume.

 

Transfăgărășanul, deosebit de important pentru dezvoltarea turistică a versanților sudic și nordic ai Munților Făgăraș, a fost construit în 4 ani și jumătate și are o lungime de aproape 92 de kilometri. Tunelul care străbate muntele Paltinul de la sud la nord are o lungime de 887 m și se află la altitudinea de 2.042m. Pentru realizarea acestei grandioase lucrări au fost executate 4 milioane de metri cubi de terasamente, 290 de mii de metri cubi de fundații, 600 de mii de metri cubi de suprastructură de macadam, 290 de mii de metri cubi de zidărie, 830 lucrări transversale, 27 viaducte și poduri și s-au folosit peste 6 milioane de kilograme de explozibil.” (citat din ştirea TV)

 

În ştire este inserat şi documentarul video „Enigma Transfăgărăşanului” (2008), în care este intervievat generalul de brigadă Nicolae Mazilu, personalitate vâlceană plecată dintre noi în 2012, „comandantul trupelor care au participat la construirea unui dintre cele mai spectaculoase drumuri montane europene: Transfagarasan! Dupa trecerea in rezerva a scris mai multe carti de beletristica si de specialitate, fiind una dintre legendele vii ale genistilor. Studioul de televiziune al armatei a realizat documentarul Enigma Transfagarasanului, refacand traseul construirii partii dinspre Sibiu catre Balea Lac, impreuna cu Nicolae Mazilu.” (citat din descrierea documentarului, care poate fi urmărit în josul acestei pagini)

 

în foto: Grupul statuar “Descătuşarea României”, din Parcul Zăvoi; operă a sculptorului C. Mihăilescu

 

 Vom avea în vedere, la această secvenţă, cele două sensuri (neglijându-l pe acela de 2. „autoturism”!) ale noţiunii şi vocabulei: activitate cu caracter recreativ sau sportiv şi latură a sectorului economiei, unde activitatea prestată are ca scop organizarea şi desfăşurarea călătoriilor de agrement, de recreere sau a deplasărilor de persoane în diferite scopuri (vezi DEXI, 2007, 2086). Desigur, aceste două laturi ale turismului recreativ-sportivă şi economică - nu pot fi separate, ele influenţându-se şi întrepătrunzându-se permanent. Dovezi în acest sens, sunt numeroasele şi interesantele mărturii rămase de la persoanele care au vizitat, din vechime, Ţările Române, în diverse scopuri practice, dar s-au şi recreat totodată, văzând şi admirând particularităţile geografice (naturale) şi antropice ale zonei Vâlcii, în speţă – ale Râmnicului.

„Lăsaţi fără pământ, ţăranii (vâlceni - n.n.) au depus eforturi considerabile timp de secole pentru a supravieţuit abuzurilor Bisericii şi a avea ce pune pe masă. Transformaţi rând pe rând în rumâni, obligaţi să plătească dijmă şi să muncească pământul mănăstirilor, ţăranii au sfârşit prin a se răzbuna pe egumeni, dând foc unui sfânt lăcaş. Cele mai multe mărturii despre lupta de rezistenţă a ţăranilor împotriva exploatării clericale datează din secolul al XVIII-lea, când clăcaşii s-au împotrivit cu toate mijloacele să plătească dijma ori să muncească pământul mânăstirilor din Vâlcea. Printre cei care au organizat majoritatea răzmeriţelor împotriva reprezentanţilor Bisericii s-au numărat ţăranii din Costeşti, localitate în care se ridicaseră până la începutul secolului al XVIII-lea două mânăstiri: Bistriţa şi Arnota”.

integral la: http://adevarul.ro/locale/ramnicu-valcea/sangeroasa-rezistenta-taranilor-romani-exploatarii-clericale-momentul-crucial-sclavii-bisericii-dat-foc-manastirii-bistrita-1_560bfd3cf5eaafab2c2bba1d/index.html

Marți, 14 Iulie 2015 12:00

Povestea a două cărţi, de George Mirea

Scris de

Notiţe selective...

 

Gheorghe Mirea, 24.04.1929, Măgura/Constanţa.

1949: 5 decembrie, Şcoala de tractorişti de pe lângă SMT (Staţiune de maşini şi Tractoare – n.V.S.) Valul lui Traian, între Murfatlar şi Constanţa, în conacul/ castelul unui moşier expropriat, urmaş al unui prim-ministru al regelui Carol I (descendentul se numea Hortopan sau Ortopan).

Fusesem exmatriculat  de la liceu, lucrasem un timp la tipografia „Albina”, unde se tipărea ziarul partidului, Dobrogea nouă.

În SMT (conac) aveam şase dormitoare mari pentru elevii-tractorişti. Făceam focul cu rândul în sobe şi pentru aceasta primeam dimineaţa de la „gospodar”, din bibliotecă, pentru fiecare sobă un volum, o carte, să aprindem focul. Într-o zi, eu am primit între cărţi, un volum care mi-a atras atenţia şi nu l-am pus pe foc, ci l-am ascuns. Strălucea de „aurită” ce era. Nu l-am „furat”, ci l-am...

Joi, 25 Iunie 2015 11:46

Turismul vâlcean

Scris de

Vom avea în vedere, la această secvenţă, cele două sensuri (neglijându-l pe acela de 2. „autoturism”!) ale noţiunii şi vocabulei: activitate cu caracter recreativ sau sportiv şi latură a sectorului economiei, unde activitatea prestată are ca scop organizarea şi desfăşurarea călătoriilor de agrement, de recreere sau a deplasărilor de persoane în diferite scopuri (vezi DEXI, 2007, 2086). Desigur, aceste două laturi ale turismului recreativ-sportivă şi economică - nu pot fi separate, ele influenţându-se şi întrepătrunzându-se permanent. Dovezi în acest sens, sunt numeroasele şi interesantele mărturii rămase de la persoanele care au vizitat, din vechime, Ţările Române, în diverse scopuri practice, dar s-au şi recreat totodată, văzând şi admirând particularităţile geografice (naturale) şi antropice ale zonei Vâlcii, în speţă – ale Râmnicului.

Bibliografia sportului râmnicean este puţină; calificativul este valabil şi pentru arhivele instituţiilor cu profil sportiv. Lipsa este suplinită, în bună parte, de publicaţiile editate în Râmnicu-Vâlcea, care au acordat spaţii corespunzătoare sportului, iar după 1989, au apărut şi reviste profilate pe teme sportive: „Arena vâlceană”, „Sport Express” etc.). Ca şi la volumul I al Enciclopediei …, domnul Eduard Dulăcioiu – directorul publicaţiei „Arena vâlceană”, ne-a pus la dispoziţie întreaga bază de date (online) a revistei, pe ultimii ani (din iunie 2010 până la data definitivării acestei secvenţe).

Ești aici: Home Valcea Valcea