Istorie Locala

Valcea (58)

Luni, 11 Decembrie 2017 08:57

Băile Govora - solurile

Scris de

În funcţie de diversitatea factorilor care au contribuit la formarea solurilor, materialul parental, formele de relief, clima şi activitatea biologică, solurile din arealul oraşului Băile Govora se înscriu în varietatea solurilor existente pe teritoriul judeţului Vâlcea.

Vineri, 08 Decembrie 2017 11:10

Băile Govora - toponimia

Scris de

Toponimia oraşului Băile Govora se remarcă, asemănător întregului judeţ Vâlcea, printr-o mare bogăţie şi varietate de nume topice, neexistând loc, ridicătură de teren, curs de apă, suprafaţă acoperită cu pădure sau lipsită de aceasta, care să nu aibă un nume. Situarea oraşului Băile Govora într-o zonă de dealuri, a făcut ca numele geografice populare şi toponimice să fie foarte numeroase, alături de care aşezăm şi fantezia inegalabilă a locuitorilor în designarea acestora. Dacă toponimia majoră a mai suferit schimbări impuse de cauze mai mult sau mai puţin obiective, toponimia minoră, aşa cum ştim că este ea credincioasă realităţilor vii, a fost păstrată nealterat din generaţie în generaţie. Din raţiuni de spaţiu şi pentru a păstra echilibrul necesar în ceea ce priveşte proporţionalitatea secvenţelor tematice, ne vom opri, în prinicipal, atenţia – fără să intrăm în amănunte de specialitate – asupra toponimelor majore de pe raza oraşului; în ceea ce priveşte toponimele minore (cea mai numeroasă şi mai diversă categorie) ale locului, le vom menţiona doar pe acelea care prezintă un interes deosebit din punct de vedere istoric, lingvistic sau de altă natură.

Vineri, 08 Decembrie 2017 11:07

Băile Govora - solurile

Scris de

În funcţie de diversitatea factorilor care au contribuit la formarea solurilor, materialul parental, formele de relief, clima şi activitatea biologică, solurile din arealul oraşului Băile Govora se înscriu în varietatea solurilor existente pe teritoriul judeţului Vâlcea.

Potenţialul fitogeografic

Teritoriul Oraşului Băile Govora, din punct de vedere al caracteristicilor vegetale, aparţine provinciei dacice, diviziune a subregiunii euro-siberiene. Din acest motiv se disting diverse elemente de vegetaţie.

Marți, 05 Decembrie 2017 08:54

Băile Govora - Apele

Scris de

Apele din arealul oraşului Băile Govora sunt ape subterane şi ape de suprafaţă, primele dintre acestea fiind deosebit de importante pentru profilul şi importanţa staţiunii cu acelaşi nume.

a) Apele subterane

Complexitatea tectonică şi cea genetică a formaţiunilor geologice, condiţiile climatice, determină diversitatea apelor subterane. În spaţiul subcarpatic dintre Olt şi Olteţ, se cunosc cca 20 localităţi cu peste 100 izvoare naturale şi sonde, iar din cele 11 categorii de izvoare cunoscute în România, 5 categorii de ape (cloruro-sodice, iodurate, bromurate, sulfuroase şi sulfatate) se regăsesc şi la Băile Govora.

Marți, 05 Decembrie 2017 08:49

Oraşul Băile Govora - Clima

Scris de

Arealul geografic govorean beneficiază de un climat blând, temperat continental moderat, de trecere de la cel mediteraneean la cel continental, fără schimbări bruşte de temperatură şi umiditate, caracterizat prin ierni puţin aspre şi veri ceva mai răcoroase. Aerul, datorită variabilităţii reduse în tensiuni electrice şi covorului vegetal, este ozonat, uscat, curat şi răcoritor.  Localitatea este ferită de curenţi, nu are bălţi şi ape stătătoare, prin urmare este scutită de miasme (Popescu, 1983, 235-241).

 

Marți, 21 Noiembrie 2017 12:21

Drăgăşani - Turismul

Scris de

In comparaţie cu zona de nord a judeţului Vâlcea, care este deosebit de atractivă pentru frumuseţile naturale, dar mai ales pentru monumentele religioase şi pentru multe alte obiective turistice, în sudul  judeţului, aparent, nu se găsesc puncte de atracţie turistică. Cu toate acestea, la Drăgăşani se poate vorbi de trei variante de turism  şi anume: viticol, cultural şi religios.

Dezvoltarea turismului viticol în zona Drăgăşani este de perspectivă, datorită  fermelor particulare cu acest profil, care s-au creat după 1989: Ferma Ştirbei (din Dealul Oltului), Ferma „Măr” a lui Mugur Isărescu (din Dealul Oltului), Ferma „Iordache” (din Dealul Oltului) şi - Ferma „Valeriu Stoica” (din Dealul Dobruşei). Toţi  aceşti fermieri s-au asociat pentru a putea dezvolta culturile viticole, accesând fonduri europene în valoare de 4 milioane euro şi investind 9 milioane euro pentru modernizare şi performanţe calitative nemaiîntâlnite până acum în acest domeniu. S-au creat astfel premize pentru vizite de afaceri, comercializarea produselor, simpozioane etc. Toate căile de acces spre  aceste ferme, precum şi cărările  dintre parcelele de vii sunt asfaltate, iar sediile şi cramele sunt înzestrate cu cele mai moderne şi performante utilaje şi instalaţii de preparare şi conservare a vinurilor.

În vederea dezvoltării turismului viticol, a fost alcătuit şi se află în derulare, un „Proiect de reabilitare a Muzeului Viei şi Vinului, monument istoric în municipiul Drăgăşani”, proiect finanţat în cadrul programului Operaţional Regional 2007-2013. Obiectivele specifice sunt următoarele:

- transformarea   Muzeului Viei şi Vinului Drăgăşani (foto), într-un motor pentru turism;

- creşterea contribuţiei la promovarea vinurilor de Drăgăşani ca brand de ţară;

- creşterea locurilor de muncă în municipiul Drăgăşani, în zonă şi regiune;

- angrenarea Muzeului în circuitul regional;

- transformarea turismului viticol la Drăgăşani, într-o componentă a dezvoltării regionale.

Un alt proiect lansat de edilii drăgăşăneni şi aflat în derulare, este „Promovarea potenţialului turistic al Municipiului Drăgăşani, prin organizarea festivalului Anual al Vinului – FESTIVIN NOBILIAR”, proiect alcătuit tot în cadrul Programului Operaţional Regional 2007-2013. Obiectivul principal al acestui proiect constă în organizarea Festivalului Anual al Vinului la Drăgăşani - Festivin Nobiliar Drăgăşani”, care presupune promovarea produselor locale, prin activităţi specifice de marketing, rezultatul fiind o valorificare optimă a produselor şi o imagine bine definită şi atractivă a municipiului Drăgăşani, ca o zonă viticolă principală a României, avănd drept ţintă dezvoltarea şi consolidarea turismului intern. (Master plan Drăgăşani, 3). Obiectivele specifice ale proiectului, sunt următoarele:

$1§  Crearea premiselor la nivel local, pentru o promovare adecvată a specificului viticol al municipiului Drăgăşani (prin asigurarea conlucrării tuturor factorilor locali, atât din spaţiul public, cât şi din mediul de afaceri, producători localietc.).

$1§  Identificarea tuturor canalelor de promovare, în vederea asigurării derulării unor acţiuni eficiente de promovare turistică a municipiului Drăgăşani.

$1§  Identificarea unui târg relevant la nivel naţional, pentru a asigura reprezentativitatea specificului viticol al Drăgăşaniului într-un astfel de eveniment.

$1§  Planificarea, coordonarea şi derularea unui eveniment anual la nivelul municipiului Drăgăşani dedicat promovării şi marketingului acestei zone, ca principal punct de referinţă viticol la nivelul României (evenimentul Festivalul Anual al Vinului la Drăgăşani « Festivin Nobiliar Drăgăşani”) (Ibidem, 4).

A doua perspectivă de dezvoltare turistică, este cea culturală. În Drăgăşani, se află Casa Memorială  a scriitorului Gib. I. Mihăescu, precum şi un bust (inaugurat în primăvara anului 1997) al acestui mare prozator de valoare naţională, drăgăşănean de origine.  De asemenea, în Drăgăşani se află Muzeul Viei şi Vinului, în care există şi o importantă colecţie etnografică cu specific local.

Parcul din mijlocul oraşului are şi o valoare sentimentală, din două motive: în el se află un arbore plantat în anul 1918, odată cu actul Marii Uniri, iar momentul amenajării lui după primul război mondial, a fost imortalizat de Gib. Mihăescu în nuvela Scuarul, care l-a entuziasmat – printre alţii – pe  criticul Perpessicius.

Clădiri şi edificii de patrimoniu, precum casa Petcu, localul parchetului, clădirea vechiului sediu al Staţiunii de Cercetări Vini-viticole, localul Liceului agricol (inaugurarea căruia  s-a făcut pe un teren donat de familia Brătienilor, în 1926, eveniment consemnat de Gib. Mihăescu într-un articol păstrat în manuscris în arhiva casei memoriale) – sunt tot atâtea motive de atracţie turistică.

Varianta turismului religios este asigurată de muzeul bisericii Sf. Ilie şi a schitului Dobruşa. De mare interes este Catedrala „Adormirea Maicii Domnului” – o construcţie monumentală care tronează în centrul localităţii, constituind un motiv de mândrie pentru drăgăşăneni şi de admiraţie - pentru vizitatori.

În perspectiva de viitor (apropiat!), oraşul va beneficia de un edificiu modern, destinat activităţilor culturale: palatul de cultură şi artă. Un punct de atracţie pentru turişti, îl constituie şi  noul sediu al Primăriei, inaugurat în 2001, în care se află şi Biblioteca Municipală Drăgăşani.

Actualii fermieri şi patroni au luat în calcul şi nevoia asigurării unor sejururi turistice, amenajând hoteluri şi pensiuni moderne: Hotelul de trei stele MAX, din centrul oraşului, hotelul Sofianu, pe strada Traian, hotelul Diaconescu, pe strada Carol - la km zero, hotelul Rusidava – toate acestea dispunând şi de restaurante.

Valea Oltului Inferior cuprinde teritorii din judeţele Vâlcea, Olt şi Teleorman, la care municipiul Drăgăşani participă cu 11% din suprafaţa sa la acest coridor ecologic. Acest sit găzduieşte efective însemnate ale unor specii de păsări, dintre care 14 specii migratoare şi 81 specii periclitate. Situl este important în perioada de migraţiune, când găzduieşte mai mult de 20000 exemplare de păsări de baltă pentru speciile: aytia nyroca, ciconia ciconia, ixobriciaus minutus, burhinus oedicnemus, coracia  garrvius, mergus albellus, cygnus cygnus, phalocrocorax pygmeus, philomachus pugnax, iar pentru iernat, următoarele specii: pelecanus crispus, cygnus cygnus, phalacrocorax pigmeus, anser albifrons şi toate speciile de raţe.

Situat în partea central-sudică a României, în sud-estul judeţului Vâlcea, pe malul drept al cursului inferior al bătrânului Alutus, în pragul judeţului, cum vii dinspre Slatina, din sud, municipiul Drăgăşani este al doilea oraş ca mărime, ca număr de locuitori şi ca dezvoltare economico-socială şi edilitar-gospodărească, al unităţii administrative din care face parte. Localitate cu o existenţă milenară, ridicată şi dezvoltată în apropierea castrului roman Rusidava, aşezarea se desfăşoară pe terasele din Lunca Oltului, la nord-vest de confluenţa râului Olt cu pârâul Pesceana  şi la nord de linia de contact dintre Podişul Getic şi Câmpia Română.

Din punct de vedere matematic, oraşul  se află situat între paralelele de 44˚ 37′ şi  44˚ 41′ latitudine nordică; deci, foarte aproape de jumătatea distanţei dintre Polul Nord şi Ecuator şi între meridianele de 24˚ 14′ şi  24˚ 18′ longitudine estică, iar în cadrul reţelei de drumuri din România,  este situat la întretăierea  DN 64 cu DN 67 B, la 53 km sud de Râmnicu-Vâlcea  reşedinţa judeţului Vâlcea; la 75 km sud-vest de Piteşti  reşedinţa judeţului Argeş, la 38 km nord de Slatina  reşedinţa judeţului Olt, la 130 km sud-est de Târgu-Jiu  reşedinţa judeţului Gorj, la 73 km nord-est de Craiova  reşedinţa judeţului Dolj şi la 220 km vest de capitala ţării, Bucureşti.

Natura ne vorbește cu glas de piatră – Formațiuni de piatră (trovanți) descoperite de profesorul Nae Ionescu

Natura deține una dintre cele mai importante forțe ale creației. Atunci când vorbim sau scriem despre creație, trebuie să ne eliberăm mintea și să fim deschiși spre orice posibilitate. Cu milioane de ani în urmă, natura, din dorința de a-și arăta forța a creat niște pietre care parcă au viață. Acestea au fost denumite generic trovanți și se regăsesc și în zona văii Cernișoarei.

Page 1 of 5
Ești aici: Home Valcea Valcea