Istorie Locala

Cronologia biobibliografică - autor: Monica Rozvita Cosac, Biblioteca Judeţeană „Antim Ivireanul” Vâlcea, 15 februarie 2019 - poate fi vizualizată/ descărcată (de) la: 

 

https://docs.google.com/document/d/12rRk5_Rzvj_k7iYv_YHtnYui7Ae60MmoTU9ASwYuI04/edit?usp=sharing

Miercuri, 06 Februarie 2019 08:47

Horezu - Perioada postbelică

Instaurarea regimului comunist în România, începând cu 1945, a determinat schimbări specifice acestui tip de regim, şi la nivelul localităţii Horezu. Principala preocupare a noilor deţinători ai puterii politice, a fost realizarea exproprierilor marilor suprafeţe de pământ şi naţionalizarea mijloacelor de producţie.

Miercuri, 06 Februarie 2019 08:41

Horezu după Marea Unire

În perioada interbelică, Horezu îşi caută evoluţia pe făgaşul normal în condiţiile favorabile create după formarea statului naţional unitar, după prefacerile politice, sociale şi economice determinate de noul statut al României, consfinţit de Constituţia din anul 1923. Târgul Horezu se dezvoltă ca un centru comercial aşezat pe o arteră importantă de circulaţie, Râmnicu-Vâlcea – Târgu-Jiu, devenind tot mai vizibil în viaţa economică, politică şi socială. Cu o populaţie în continuă creştere, ca urmare a introducerii votului universal, Horezu devine scena de afirmare şi confruntare a importantelor partide politice care întemeiază oragnizaţii locale în această localitate. Pe lângă partidele mari ale vremii - PNL, PNŢ, Partidul Naţional Democrat (Nicolae Iorga), încă din anul 1920, era semnalată activitatea Partidului Socialist54.

Miercuri, 06 Februarie 2019 08:36

Horezu - Pe drumul Reîntregirii

Cucerirea independenţei oferea României posibilităţi sporite de a acţiona în vederea eliberării teritoriilor româneşti aflate sub stăpânire străină şi unirii lor cu trupul Ţării. Primul Război Mondial (1914-1918) a reprezentat pentru români şansa desăvârsirii unităţii statale, acesta fiind considerat Războiul Reîntregirii Neamului.

Concomitent cu organizarea internă în spiritul unei societăţi moderne, românii au acţionat cu consec-venţă pentru obţinerea independenţei statului naţional. Contextul internaţional a oferit condiţii favorabile organizării şi declanşării luptei pentru îndepărtarea dominaţiei otomane în anul 1877. Oltenia, unde se găsea şi judeţul Vâlcea, a cunoscut greul războiului pentru independenţă. „În această regiune, au fost masate importante efective ale armatei române, aici au fost făcute cele mai mari rechiziţii în oameni, cât şi animale pentru transport…”34. Vom exemplifica în continuare câteva dintre contribuţiile horezenilor la susţinerea războiului pentru independenţă.

Mijlocul secolului al XIX-lea a adus evenimente şi transformări de importanţă deosebită pentru societatea românească, pentru poporul român. Dacă la 1848 s-a evidenţiat cu o forţă deosebită spiritul revoluţionar românesc, dovada înţelegerii corecte a realităţilor momentului precum şi a modului cum trebuie rezolvate problemele cu care se confrunta populaţia românească, perioada următoare va aduce împlinirea idealurilor afirmate în „primăvara popoarelor”. Prezenţi în mijlocul evenimentelor la 1848-1849, vâlcenii se vor evidenţia şi în momentele istorice următoare care vor duce la formarea statului naţional român modern si la cucerirea independenţei acestuia. Locuitorii din zona Horezului se vor găsi în pregătirea şi desfăşurarea acestor evenimente. Dupa înfrângerea revoluţiei de la 1848-1849, spiritul de înnoire a lumii în general, a societăţii româneşti în special, se va păstra puternic în spaţiul vâlcean. Necesitatea formării statului naţional român prin unirea principatelor Moldova şi Ţara Românească a fost repede înţeleasă şi de locuitorii plaiurilor horezene aşa cum au înţeles-o toţi vâlcenii. Se constată dorinţa de implicare în orice eveniment şi acţiune care ar fi putut aduce împlinirea unui deziderat naţional. Boieri, mari proprietari ai plaiului Horezu, implicit ai Târgului Horezu şi ai satelor din jurul acestuia, se găsesc pe lista alegătorilor şi a posibililor delegaţi în Adunarea ad-hoc a Ţării Româneşti. Este cazul boierilor Stănică Bătănescu, Băloiu Stanciu Covrea şi Gligore Ogrezeanu din Târgul Horezu, precum şi al boierilor Dumitru Sărdărescu şi Nicolae Ion Sărdărescu din Urşani26. Clăcaşii horezeni şi-au desemnat, de asemenea, reprezentanţii din rândul cărora să fie aleşi deputaţii pentru Divanul ad-hoc al ţării27. În urma proceselor electorale care urmăreau desemnarea reprezentanţilor judeţului în Adunarea Ad-hoc de la Bucureşti, Nicolae Iancovescu din Horezu a fost desemnat deputat al proprietarilor mici şi mijlocii28.

Vineri, 01 Februarie 2019 11:26

1848 la Horezu

 

„Primăvara popoarelor”, cum a fost denumită revoluţia de la 1848, a fost bine simţită în Vâlcea. Mai mult, revoluţia română de la 1848-1849 a avut momente pregătitoare în acest judeţ desemnat a fi unul dintre locurile unde evenimentele revoluţionare urmau să fie declanşate. Cu siguranţă, efervescenţa revoluţionară nu a fost estompată după 1821, această amplificându-se20. Horezu se înscrie în această stare de spirit, păstrându-şi rolul unui centru de legătură între localităţile din jur, de concentrare a forţelor revoluţionare, precum şi de punct de rezistenţă, bazat pe Mănastirea Horezu, aşa cum fusese şi în timpul revoluţiei lui Tudor din anul 1821. În plaiul Horezu, s-a răspândit repede vestea declanşării revoluţiei şi a lansării Constituţiei-Proclamaţie de la Izlaz, din 9 iunie 1848. Comisarii de propagandă ai Guvernului revoluţionar paşoptist, precum neobositul dascăl Ion Râureanu care a acţionat în această zonă, n-au avut o misiune dificilă în privinţa explicaţiilor ce trebuiau date oamenilor locului despre rostul revoluţiei21. Adeziunea locuitorilor din Horezu la cauza revoluţiei este evidenţiată si cu ocazia vizitei facute de generalul Gheorghe Magheru în Târgul Horezu la 30 iulie 1848, prilej cu care 30 de locuitori au jurat pe Constituţia adoptată de revoluţie22.

Ești aici: Home Valcea Articole filtrate după dată: Februarie 2019