Istorie Locala

Marți, 04 Noiembrie 2014 12:09

Zamolxes şi Pitagora

Publicat în Valcea

Moto: ,,Cei viteji nu-și pierd curajul nici chiar când soarta se arată înfricoșătoare.”

( Panciatantra, 1, 104)

Repede trecătoare ne este suflarea de viață ce ni s-a dat!...

Oricât de instruit ar fi un om(că e rege, oștean ori filosof), el nu poate fi înțelept, atâta timp cât e înfierbântat de patima slavei deșarte și de lăcomia de averi, din care se naște mândria – rădăcina tuturor relelor acestui pământ - , mai cu seamă când mâna ta se întinde peste multe neamuri!

Ce, însă,-au uitat (și încă mai uită!) ,,puternicii lumii”, de când atâta vreme tot cursă, e că înțelepții trebuie să-și facă prieteni, chiar și atunci când nu le lipsește nimic.

Pornind de aici, prin prisma aceasta privind, am găsit de cuviință să pun, ca-n oglindă, tulburarea adâncă de inimi, ce-a fost, când la noi, în Carpați, s-au dus primele războaie dacice, ce-au vânzolit această parte a lumii de-atunci, cuprinsă în ,,triunghiul de foc” : Roma- Parthia- Dacia.

Ce bogăție de pace în suflete-ar fi, de-n clocot n-ar da mândria nebună!...

Căci cele trei imperii nicio lipsă măcar nu aveau, cu două milenii în urmă!...

 

Publicat în Valcea
Vineri, 09 August 2013 11:53

Noi dovezi despre Cornelius Fuscus

Împ. Traian şi gen. Cornelius Fuscus 

            Despre Împ. Traian şi despre generalul roman Cornelius Fuscus, cea mai bună sursă de informaţii o găsim la istoricul grec Dio Cassius (c. 155-c.236 d.Hr.), capodopera sa, „Istoria romană” (în 80 de cărţi) fiind o adevărată fântână, mai ales  pentru noi, românii. De la el aflăm că generalul Cornelius Fuscus, prefectul cohortelor pretoriene, locţiitorul împăratului Domiţian, pornise înspre Sarmizetusa, spre a-l înfrunta şi a-l pedepsi  pe regele Decebal, pentru că acesta, fiindu-i refuzată oferta de pace, îl jignise adânc, spunându-i că va veni vremea în care el, regele Daciei, va cere câte ,,doi oboli” (doi bani, n.n.) pentru fiecare cetăţean roman. Atât!

         Fire extrem de orgolioasă, Cornelius Fuscus n-a suportat usturătoarea şi îndrăzneaţa replică, iar acesta a fost, în primul rând, unul dintre motivele pentru care a trecut Dunărea şi a urmat traseul: Drobeta-Oltenia (traversând-o de-a curmezişul), valea Oltului, Masivul Cozia, unde, în acel nenorocit an al vieţii sale (87 d.Hr.), avea să fie ucis(mai precis, să se sinucidă!) în „ pasul Câinenilor”,   azi,   com. Racoviţa, jud. Vâlcea.

         Fala oştirii sale, a renumitei Legiuni a V-a ALAUDAE (a Ciocârliilor, pentru că legionarii purtau o pană de ciocârlie, aşa cum la 1877, purtau o pană de curcan şi „curcanii” moldoveni) pierise, parcă, dintr-o dată, după cum credea şi V. Pârvan.

       

Publicat în Valcea
Ești aici: Home Valcea Afişez elemetele după tag: George Voica