Istorie Locala

Miercuri, 03 Octombrie 2012 19:25

Peşteri din judeţul Bihor

Scris de  Erika Posmoşanu
Evaluaţi acest articol
(5 voturi)

pstera 

Judeţul Bihor este un paradis carstic superb, vizitat de alpinişti şi speologi, de turişti montani sau de iubitorii de aventură, recunoscut încă de la sfârşitul secolului XIX – începutul secolului XX pentru potenţialul turistic dat de fenomenele carstice excepţionale.

Bihorul cuprinde importante arii protejate cu elemente ale peisajului carstic de o valoare deosebită, cum ar fi: Parcul Natural Apuseni, situl Natura 2000 Defileul Crişului Repede – Pădurea craiului sau situl Natura 2000 Tăşad.

Cea mai importantă arie protejată este Parcul Natural Apuseni are suprafaţa totală de peste 76.000 ha, din care aproximativ 32%, respectiv 24.280 ha se află pe teritoriul judeţului Bihor. Relieful carstic din Munţii Bihorului este un patrimoniu speologic de o rară frumuseţe, ce cuprinde renumitul Platou Carstic Padiş – inima Apusenilor.

Cele mai importante peşteri din Parcul Natural Apuseni se află în judeţul Bihor, unele încadrându-se în lista superlativelor carstice din România. Peştera Cetăţile Ponorului,  are cea mai înaltă intrare de peşteră din România, cu o înălţime de 76 m, portalul devenind imaginea emblematică pentru platoul carstic Padiş.  Avenul V5 este cea mai adâncă cavitate de pe teritoriul României cu o denivelare de – 642 m, explorarea avenului nu este încă terminată, având o dezvoltare de peste 10 km. Conţine mănunchiuri de cristale aciculare din aragonit, unele având lungimea de peste 25 cm.. Peştera din Valea Rea este din punct de vedere mineralogic printre primele 10 peşteri de pe Terra şi cuprinde 35 de minerale descrise în componenţa speleotemelor,

este peştera cu cea mai mare cascadă subterană perfect verticală din ţară măsurând 82 m (Cascada Ventilatorului) cu diametrul de 10 m, fiind şi cea mai mare peşteră din România dezvoltată integral în dolomite, cu un paleocarst hidrotermal mineralizat, ce include şi aur nativ. Peştera Micula, este rezervaţie ştiinţifică, peşteră de clasa A  bogat concreţionată, cu spaţii largi, ce alternează cu galerii înguste, lacuri şi cascade. Valea Sighiştelului cu aproximativ 200 de peşteri inventariate pe o suprafaţă de 10 km2 are cea mai mare densitate de cavităţi naturale din România. Pe versantul drept al Văii Sighiştelului este localizată Peştera Coliboaia în care s-au descoperit recent desene rupestre ce datează din Paleoliticul superior, reprezentând animale: rinocer,  bizon, urs, etc. Datarea acestora cu Carbon 14 a arătat o vechime de aproximativ 32.000 de ani, ceea ce face ca arta rupestră din Galeria Desenelor din Coliboaia să fie cea mai veche din Europa Centrală, comparabilă ca vârstă cu cele din renumita peşteră Chauvet din Franţa. Peştera Coliboaia a fost declarată sit arheologic de categoria A şi vizitarea ei este permisă numai cercetătorilor după obţinerea unor avize speciale.

Vizitarea, explorarea sau cercetarea peşterilor sus-amintite se poate face doar de către speologi experimentaţi, cu echipament special şi doar cu avizul în prealabil din partea Administraţiei Parcului Natural Apuseni.

Gheţarul Focul Viu – al doilea gheţar ca mărime din ţară cu un volum estimat la 25.000 m3, după Gheţarul Scărişoara – judeţul Alba, cu un volum estimat de peste 100.000 m3. Peştera Onceasa cuprinde una din cele mai importante situri paleontologice cu sedimente bogate în resturi scheletice de Ursus spelaeus. Peştera Urşilor este cea mai vizitată peşteră din România (peste 100.000 turişti /an). Peştera a fost descoperită în 1976,  măsoară 1500 m, din care Galeria superioară este electrificată şi amenajată turistic cu cele trei sectoare: Galeria Oaselor, cea prin care s-a pătruns iniţial în peşteră, Galeria "Emil Racoviţă", în lungul căreia calea de circulaţie se desfăşoară pe două nivele şi Galeria Lumânărilor, care încheie circuitul turistic. Galeria inferioară este rezervaţie ştiinţifică, accesul fiind permis numai de către cercetători, declarată rezervaţie ştiinţifică nu numai pentru multitudinea de oase ale ursului de peşteră, incluzând şi un schelet în conexiune anatomică, dar şi pentru varietatea de grifade şi numărul gropilor de hibernare sau de gestaţie lăsate de Ursus spelaeus.

Situl Natura 2000 Defileul Crişului Repede – Pădurea Craiului are o suprafaţă de 38.813 ha, situat integral pe teritoriul judeţului Bihor şi se află în administrarea Centrului pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă - CAPDD.

Cea mai importantă peşteră situată pe teritoriul sitului Natura 2000 este Peştera Vântului, Şuncuiuş, fiind cea mai lungă reţea subterană din carstul românesc, cu cele peste 50 km de galerii dispuse pe patru nivele carstificabile, cel inferior fiind activ. Peştera Vântului şi-a câştigat renumele mondial, nu numai datorită lungimii galeriilor sale, dar şi pentru aspectele sale geomorfologice inedite, cu meandre ce uneori ating 25-30 m înălţime, cu forme paleocarstice deosebite şi  nu în ultimul rând pentru bogăţia în minerale identificate în interiorul ei. Pe lângă cristalele de ghips impresionante ca mărime şi formă, cercetătorii au identificat numeroase minerale în compoziţia speoleotemelor: carbonaţi, oxizi şi hidroxizi şi silicaţi, dintre care cel mai important este Alofanul, Peştera Vântului fiind a doua ocurenţă mondială a acestei specii minerale. Peştera poate fi parcursă doar de speologi experimentaţi, însă  primii 2 km de la intrare se pot vizita de către orice turist, însoţit de un membru al Clubului Speologilor Amatori din Cluj-Napoca, care are în custodie peştera. Tot la Şuncuiuş se poate vizita Peştera Unguru Mare, amenajată, accesibilă turiştilor, în care au fost descoperite importante vestigii arheologice din Epoca Bronzului. În Defileul Crişului Repede între localităţile Şuncuiuş şi Vadu Crişului, pe o lungime de 3 km, de-o parte şi de alta a Crişului Repede există numeroase cavităţi carstice dintre care cea mai importantă este Peştera Vadu Crişului, amenajată turistic şi electrificată, este punctul de atracţie al defileului. Zona de rezervaţie, închisă publicului din Peştera Vadu Crişului este una dintre cele mai bogate peşteri din ţară în faună cavernicolă, cu numeroase endemisme. Alături de Peştera Vadu Crişului alte 15 peşteri sunt incluse în circuitele turistice din defileu (Peştera Devenţului, Peştera Caprei, Peştera de la Casa Zmeului, Peştera Roşie, Peştera Fugarilor, Peştera Baia Cocoşului etc.).

Peştera Meziad, cunoscută cu secole în urmă pentru bogăţia concreţiunilor şi formelor endocarstice pe care le adăposteşte - incluzând şi cel mai mare pod natural subteran din România -, a fost integrată în circuitul turistic încă de la începutul secolului XX. În perioada postbelică a fost amenajată o potecă turistică, dotată cu scări şi balustrade, realizându-se două circuite de vizitare. În urmă cu câţiva ani, accesul turiştilor a fost restricţionat pe un singur circuit, ce ocoleşte Sala Liliecilor, unde se află una din cele mai importante colonii de hibernare şi maternitate de chiroptere din Munţii Apuseni. Azi, peştera se află în curs de reamenajare conform standardelor europene ce include şi electrificarea ei, printr-un proiect al CAPDD de reamenajare turistică, utilizând iluminat cu leduri şi materiale prietenoase mediului.

Bazinul Roşia, judeţul Bihor oferă un potenţial speologic şi speoturistic deosebit. Sistemul carstic Ciur Ponor – Topliţa de Roşia de pe platoul carstic Runcuri, a fost intens cercetat de speologi. Peştera Ciur-Ponor, cu o dezvoltare de peste 20 km, este un paradis pentru speologii amatori, cu sistemul de galerii active şi fosile, sifoane şi cascade. Peştera Ciur Izbuc este renumită pentru prezenţa urmelor de paşi ale omului preistoric, au fost inventariate aproximativ 190 de urme aparţinând unei familii – o femeie, un bărbat şi un copil, întretăiate pe alocuri de urme ale ursului de peşteră. A fost descoperită şi o figurină gravată pe un canin de Ursus spelaeus (aflat în colecţia Muzeului Ţării Crişurilor)

Peştera cu Cristale din Mina Farcu (comuna Roşia), descoperită printr-o galerie minieră este o peşteră remarcabilă datorită abundenţei, mărimii şi formelor de speleoteme de calcit. Peştera, devastată după descoperire, a fost recent ecologizată, electrificată şi amenajată turistic, devenind o nouă atracţie turistică în judeţul Bihor.

Peştera Gălăşeni (Peştera de la Gălăşeni, Peşteroaia), comuna Măgeşti, este o peşteră activă, formată din trei sisteme de galerii: galeria activului principal, nivelul galeriei fosile si un al treilea nivel al activului secundar. Peştera, renumită pentru bogăţia speleotemelor, poate fi vizitată pe tot parcursul anului, în prezenţa unui ghid din partea custodelui.

            Peştera Igriţa (satul Peştera, comuna Aştileu) prezintă importanţă paleontologică, biospeologică şi arheologică, adăpostind un depozit fosilifer Pleistocen, abundent în resturi scheletice de urs de peşteră (Ursus spelaeus), hienă de peşteră (Hyaena spelaea), leu de peşteră (Panthera leo spelaea) şi alte mamifere contemporane acestora. Cele mai importante muzee de Ştiinţele Naturii din Europa au în expoziţiile şi colecţiile lor schelete reconstituite de Ursus spelaeus provenite din această peşteră. Peştera a fost intens cercetată din punct de vedere arheologic, descoperindu-se vestigii aparţinând culturii Coţofeni – Bronz Timpuriu şi grupului cultural Igriţa - sfârşitul Epocii Bronzului.

            Situl Natura 2000 Tăşad, cu o suprafaţă de 833 ha, se află în custodia Muzeului Ţării Crişurilor. Situl cuprinde, pe lângă depozitele fosilifere de vârstă badeniană (13-15 mil. ani) şi sarmaţiană (11-13 mil. ani) (miocen mediu) şi  situl arheologic Cetăţuia, două peşteri: Peştera Tăşad şi Peştera Stracoş, formate în calcare de vârstă sarmaţiană, fapt care reprezintă o raritate pe teritoriul ţării noastre. Peştera Tăşad adăposteşte una din cele mai rare specii de lilieci, o colonie de liliac mediteranean cu potcoavă (Rhinolophus euryale),  motiv pentru care peştera a fost recent închisă limitând accesul vizitatorilor, însă situl beneficiază de poteci tematice şi un centru de vizitare cu un mic muzeu.

            Din punct de vedere turistic Judeţul Bihor este un exemplu demn de urmat având 5 peşteri amenajate turistic: Peştera Urşilor, Peştera Vadu Crişului, Peştera Unguru Mare, Peştera Meziad şi Peştera cu Cristale din Mina Farcu, trasee turistice marcate din ariile protejate carstice şi atracţii turistice, atât pentru turismul în masă, cât şi pentru turismul speologic specializat, reuşind astfel să pună în valoare un patrimoniul natural de excepţie.

Informații adiționale

  • Autor:
      ---
  • Data aparitiei: Joi, 29 Octombrie 2020
  • Localitate: Bihor
  • Creator: ---
  • Subiect:
      ---
  • Descriere: <p align="center" style="text-align: center;"> </p><p align="center" style="text-align: center;"> </p>
  • Editor: Biblioteca Județeană Gheorghe Șincai Oradea
  • Contributor: Erika Posmoşanu
  • Tip: text
  • Format: text si imagine
  • Identificator: ---
  • Sursa: Muzeul Tării Crișurilor
  • Limba: română
  • Suport: Hartie
  • Tip articol: Resurse utile
Citit 9770 ori Ultima modificare Miercuri, 03 Octombrie 2012 19:38
Ești aici: Home Bihor Bihor Peşteri din judeţul Bihor