Istorie Locala

Joi, 13 Iunie 2013 10:31

Stâna de Vale - Perla Muntilor Apuseni Recomandat

Scris de  Octavian si Miron Blaga
Evaluaţi acest articol
(6 voturi)
Un Paradis turistic Că Ardizvorul minunilorealul, şi în special Apusenii, sunt un adevărat paradis al turiştilor a devenit un loc comun. Cum tot un loc comun a devenit şi convingerea că, în acest unic colţ de Rai al pământului, Bihorul deţine un spaţiu privilegiat, un cotlon în care şi-au dat mâna mai toate minunăţiile naturii şi ale Creatorului Suprem. Mai ales munţii, aceste arteziene de pământ şi piatră, de ape şi păduri, care, dincolo de o anume "temperanţă" a lor, uimesc şi încântă ochiul, ademenesc pasul, invită la odihă, fiind, poate, cel mai sublim izvor de sănătate, contemplaţie şi gândire. Deşi la limita de jos a mediei ca altitudine, şi aparent "paşnici", Munţii Bihorului sunt de-o sălbăticie originară ieşită din comun. Omul n-a reuşit să-i "îmblânzească", decât parţial. Născuţi din marile frământări ale scoarţei terestre, ei, Munţii Bihorului, sunt alcătuiri întortocheate, prăpăstioase, făurite din prăvăliri şi încălecări de blocuri de piatră, din umbroase păduri de fag şi verzi întinderi de conifere, sub ale căror bolţi de catedrală te simţi cuprins de evlavie şi înaltă trăire sufletească.
guralive, cristaline şi reci dansează peste grohotişuri şi bolovani, dispărând în albii subterane, pentru a se ivi din nou unde nu te aştepţi, parcă venind din alt tărâm - al tăcerilor şi singurătăţilor universale, croind frumuseţi nepereche. Poate, de aceea, au primit aceste profiluri vulcanice, aceste prăpăstii înfiorătoare şi culmi semeţe, aceste peşteri şi ponoare, torenţi şi cascade, aceste praguri şi punţi, izbucuri şi văgăuni, nume ele însele grăitoare, pline de sens şi puternic ecou lăuntric: Valea Iadului, Piatra Tâlharului, Peştera Zmeilor, Piatra Grăitoare, Izvorul Minunilor, Vălurile Miresei, Cârligate, Moara Dracului, Aria Vulturului, Muncei, Izvoarele Cerbului, Fântâna Galbenă, Izbucul Alunului, Tăul Fără Fund etc. etc. Recurs la istorie În acest paradis al devălmăşiei primare, în amontele Văii Iadului, la obârşiile acesteia, în nord-vestul Munţilor Bihorului, la 1.102 m. altitudine, ea însăşi un sublim ungher de Rai, se află staţiunea Stâna de Vale, loc vestit încă din vechime pentru apa tămăduitoare şi rece (4-5?) a Izvorului Minunilor, datorită căruia s-a şi înjghebat staţiunea. În acele vremi, înafară de pelerinajele la apa tămăduitoare, doar o stână de oi văra aici, avându-şi acareturile şi adăpostul necesare. În anul 1882, cu ocazia unei inspecţii pe domeniul episcopal, venind dinspre Padiş, episcopul Mihail Pavel a poposit în această vale liniştită, ferită de vânturi, găsindu-şi adăpost la stâna ciobanilor. Plăcându-i locul şi simţindu-se întremat după scurta adăstare, Mihail Pavel a construit aici întâia locuinţă, modestă, formată doar dintr-o camară, o bucătărie şi un târnaţ, din care se mai putea vedea, prin anii 1930, o grindă. Anul următor (1883), a fost construit primul hotel - "Siberia"- cu 9 camere, coridor şi balcon, iar în 1884 a fost edificat şi primul restaurant - "Elisabeta". În 1886, s-a clădit capela şi patru vile ("Arcadia", "Dori", "Zona" şi "Aurora"), apoi s-au început lucrările la reşedinţa episcopală. Anul 1884 este, indiscutabil, anul de naştere al staţiunii, nu numai prin apariţia primelor clădiri de gen, cât, mai ales, prin începerea construcţiei drumului de acces de la (Beiuş-) Budureasa, sub conducerea inginerului Francisc Csap?, lucrare care a însumat circa 40.000 de zile/muncă, şi prin configurarea primelor clădiri într-adevăr moderne - "Academia", destinată dascălimii bihorene, clădirea poştei, vila "Terezia", baia, locuinţa medicului, vilele "Pavel" şi "Ţăran" etc. Momentul Iuliu Czaran Un moment apare în dezvoltarea Stânei de Vale îl constituie sosirea, aici, în 1892, a celui care a fost supranumit "apostolul turismului în Bihor", avocatul Iuliu Czaran (Ţăran, Ţăranu - n.n.), originar din Sepreuşul Aradului, un hoinar celest, autor a numeroase fapte şi opere cultural-turistice. Impresionat de frumuseţile extraordinare ale locului, Iuliu Czaran şi-a stabilti aici sediul lucrărilor sale din Bihor, de aici pornind toate drumeţiile şi excursiile în împrejurimi, descrise minuţios, punctate cu legende culese de la poporeni, într-o admirabilă pemă a regiunii. "Promenadele" sale, în număr de 33, creionate "pas cu pas", au fost adunate în volumul Călăuza excursiunilor la Stâna de Vale. Cu o scurtă orientare asupra altor frumuseţi naturale ale Munţilor Bihorului, publicat în 1903, şi în Legendele Stânei de Vale, sau risipite prin diferite reviste cu profil turistic. Tot Czaran a construit, pe aceste locuri, o serie de drumuri şi trasee model, cu poduri, bariere, scări, locuri de odihnă şi puncte de orientare, unele utilizabile şi utilizate şi astăzi, parte prin mijloace proprii, parte cu ajutorul Societăţii Carpatine Ardelene. Iată 20 dintre aceste "trasee" în categorisirea autorului lor: plimbări prin împrejurimi - Izvorul Minunilor, Izvorul Eremitului, Ferestrăul - Uzina Electrică (azi, demolate), Cârligate, Custuri; excursii uşoare: Aria Vulturului, Muncei, Vârful Poienii, Cascada Iadolina, Vârful Custurii, Cascada Serenada (Săritoarea, Săritura Ieduţului - n.n.); excursii mai grele: Moara Dracului, Muntele Mare, Bazarul Someşului, Peştera Onceasa, Golgota; excursii foarte grele: Dealul Crucii, excursia "Concert", excursia "Examenului" etc. etc. Cum în 2006 se va împlini un veac de la trecerea în Universul Umbrelor a acestui apostol al turismului bihorean, poate se va găsi cineva să-i imortalizeze truda în slujba turismului şi a omului, dezvelindu-i un bust şi o placă comemorativă în această perlă a Apusenilor!... Prima înflorire Până în 1932, vizitarea Stânei de Vale era o adevărată problemă, făcându-se în condiţii extrem de grele şi cu mare osteneală. Nici edificiile existente nu satisfăceau cerinţele unui turism modern. Dar, începând cu acest an, prin eforturile susţinute ale episcopului dr. Valeriu Traian Frenţiu, mai vechile proiecte de modernizare îşi găsesc împlinirea. Cu cheltuieli enorme s-a construit calea ferată industrială (în parte existentă) Gura Iadului (actuala haltă Stâna de Vale, pe Ruta CFR Oradea-Cluj) - Stâna de Vale, deschizându-se al doilea drum de acces, de circa 42 de km lungime, de-a lungul mirificei Văi a Iadului, tot atunci crescând ca din pământ şi câteva hotele de lux, ca şi alte instalaţii necesare unei astfel de staţiuni moderne, în plină expansiune, cu pretenţii de încadrare în circuit european: lumină electrică, "apaduct", terenuri de sport (tenis, popice, patinaj, schi), alei şi parcuri, astfel că, în numai câţiva ani, în afară de reşedinţa episcopală (edificiu masiv, de piatră, cu o capelă şi 20 de paturi), locuinţa directorului staţiunii şi a brigadierului silvic, se mai găsesc: Casa de adăpost a Clubului Turistic Bihor (lucrată în stil ardelenesc, după planul arhitectului orădean Anton Szallerbek), cu 30 de paturi, Hotel "Excelsior" - o adevărată bijuterie - cu 56 de camere, restaurant, încălzire centrală, lumină electrică,
Stana de Vale
băi etc., Hotel "Belvedere" - cu 13 camere, Hotel "Pavel" - cu 47 de camere şi mansardă, 12 vile turistice, o cochetă bisericuţă de lemn, gara căii ferate forestiere, marea vilă a ofiţerilor, bazar, frizerie, atelier fotografic, post de jandarmi, poştă, telefon şi telegraf, cabinet medical, cu medic din iunie până în septembrie, un pavilion al funcţionarilor PTT etc. Remarcabilă a fost şi iniţiativa Universităţii din Cluj, care şi-a instalat aici "o staţiune de observaţie meteorologică şi o secţiune de experimentare biologică şi climatologică a Grădinii Botanice". Izvor de linişte şi sănătate Împrejmuită de munţi înalţi de 1.400-1.600 m, de păduri seculare de brazi, Stâna de Vale este renumită pentru aerul ei puternic ozonat, pentru bogăţia şi intensitatea razelor ultraviolete, pentru emanaţia de radiu a izvoarelor ei numeroase şi îmbelşugate în apă răcoritoare, în special Izvorul Minunilor, pentru liniştea şi armonia naturii, care, combinate cu baia de cetină - specialitatea staţiunii, vindecă cu succes "anemia, catarul de plămâni, nervozitatea, neurastenia, scrofuloza, asthmul bronchial şi mai ales boala atât de răspândită a lui Basedow". Chiar şi o simplă şi scurtă escală "aici face să dispară oboseala şi surmenajul". Clima Stânei de Vale favorizează nu numai drumeţiile şi tratarea unor afecţiuni, ci şi practicarea sporturilor de iarnă (de la jumătatea lui decembrie până la sfârşitul lui martie), când zăpada este propice practicării schi-ului, în perioada interbelică aici existând atât pârtii naturale, cât şi amenajate, ba chiar şi câteva trambuline pentru sărituri. În general, turiştii care afluiau spre Stâna de V ale, sau bolnavii care o căutau pentru un puternic şi sigur tratament naturistic şi natural, erau orădeni, dar şi din Arad, Timişoara şi Cluj, ca şi străini, mai ales din Ungaria şi Austria, "tradiţia" păstrându-se până în zilele noastre, când, fără a forţa nota, dar şi fără modestie, se poate spune că staţiunea din Munţii Bihorului îşi trăieşte a doua tinereţe, poate mai frumoasă şi mai plină de împliniri ca oricând. Mai ales că şi drumurile de acces s-au modernizat, chiar dacă întreţienrea lor lasă de dorit. Dar, e una să călătoreşti cu trenul de la Oradea la Beiuş, şi în continuare cu "autobuzul, taximetrul sau trăsura", prin Budureasa, până la Stâna de Vale, ori cu "şin-autobuzul" sau mocăniţa de la Gura Iadului, prin Remeţi, până la Stână, şi cu totul altăceva să ai drumuri forestiere sau şosele asfaltate şi hoteluri sau vile ultramoderne (şi ultramodern dotate) care să te aştepte, oferindu-ţi maximum de confort!

Informații adiționale

  • Autor:
      ---
  • Data aparitiei: Sâmbătă, 25 Noiembrie 2017
  • Localitate: Bihor
  • Creator: ---
  • Subiect:
      ---
  • Descriere: <p>Sursa- <a href="http://www.crisana.ro/stiri/reportaj-24/perla-apusenilor-st-acirc-na-de-vale-i-1670.html"></a><a href="http://www.crisana.ro/stiri/reportaj-24/perla-apusenilor-st-acirc-na-de-vale-i-1670.html">http://www.crisana.ro/stiri/reportaj-24/perla-apusenilor-st-acirc-na-de-vale-i-1670.html</a></p>
  • Editor: ---
  • Contributor: ---
  • Tip: text
  • Format: text
  • Identificator: ---
  • Sursa: ---
  • Limba: romana
  • Suport: Hartie
  • Tip articol: Articole si studii
Citit 13912 ori Ultima modificare Luni, 17 Iunie 2013 14:44
Ești aici: Home Bihor Bihor Stâna de Vale - Perla Muntilor Apuseni