Istorie Locala

Marți, 11 Decembrie 2012 10:41

Memoria caselor

resurse 2

 

resurse 3

Publicat în Bihor
Marți, 11 Decembrie 2012 10:24

Istoria orașului Oradea

resurse 1

 

 

Publicat în Bihor

 

Cultura română s-a caracterizat dintotdeauna printr-o deosebită capacitate de ardere a etapelor. A fost întotdeauna nevoită să lucreze în salturi, să recupereze perioadele lungi de rămânere în urmă şi a dovedit că o poate face (George Călinescu).

         În perioada interbelică, în judeţul Bihor, şi-au desfăşurat activitatea personalităţi importante ale vieţii politice şi culturale. Una dintre acestea a fost şi prof. univ. Lazăr Iacob de la Academia Regele Carol al II-lea, cunoscută din anul 1788 şi cu numele de Facultatea de Drept.

Profesorul Lazăr Iacob a făcut parte din elita intelectualităţii orădene şi a celei naţionale devenind un model pentru colegii şi studenţii săi.

Prin lucrarea de faţă am încercat să redau o mică parte din activitatea orădeană a acestui profesor, o activitate care face cinste şi astăzi domeniului religios prin lucrările sale de referinţă dar şi învăţământului superior.Educaţia are nevoie de credinţă, căci credinţa este o etapă necesară pe calea cunoaşterii şi desăvârşirii. Fericitul Augustin afirma, în acest sens, că dacă nu veţi crede nu veţi înţelege, accentuând principiul eclesiocentric specific religiei.

Fiind strâns legat de religie prin profesie, prof. Lazăr Iacob fost o personalitate de o moralitate ireproşabilă, permanent implicat în rezolvarea problemelor colegilor săi şi a studenţilor în perioada în care a fost decan. S-a implicat, de asemenea,  în viaţa culturală şi socială a urbei fiind prezent la toate manifestaţiile organizate de Primăria din Oradea sau de Prefectura Judeţului Bihor.

În perioada în care a deţinut preşedinţia Casei Naţionale a judeţului Bihor a  dat dovadă de multă responsabilitate, seriozitate, empatie şi sociabilitate. Plecarea sa de la Oradea în anul 1934 a fost regretată de capetele luminate ale judeţului. P.S.S. Andrei Crişanul spunea despre Lazăr Iacob următoarele: „Întors acum 13 ani din Arad după un vrednic apostolat la Institutul teologic, dl. Lazăr Iacob a devenit un factor determinant în viaţa românească a Bihorului (...). Român adevărat, caracter neprihănit care ne face cinste tuturor, dl. Lazăr Iacob poate fi pus oriunde la locul de cinste căci pretutindeni este vrednic” (în articolul intitulat Manifestaţia de duminică, „Gazeta de Vest”, nr.1330/17 octombrie 1934, p. 3)


 

I. Activitatea orădeană a prof. univ. dr. Iacob Lazăr

Publicat în Bihor

casa nationala

I.CASA NAŢIONALĂ – centru cultural orădean şi european

-  Istoricul Casei Naţionale 
II. ORGANISME ŞI MODALITĂŢI  DE FUNCŢIONARE ALE  CASEI NAŢIONALE A JUDEŢULUI BIHOR
-         Secţiunile Casei Naţionale  


I. CASA NAŢIONALĂ – centru cultural orădean şi european

1.1.    Istoricul Casei Naţionale

            Una dintre cele mai importante realizări ale societăţii româneşti din municipiul Oradea şi judeţul Bihor din perioada interbelică a constituit-o înfiinţarea Casei Naţionale. Chiar dacă actul de naştere al acestei instituţii datează din 23 iunie 1929, ideea creării unei astfel de instituţii la graniţa de vest a României Mari datează din anul 1926[1].

În viziunea creatorilor săi, Casa Naţională din judeţul Bihor era considerată o urgenţă, după cum spunea Î.P.S.S. Arhiereul Andrei Crişanul, viitor preşedinte de onoare al acestui lăcaş, deoarece în urma noastră se ridică o generaţie care aşteaptă realizări de la  noi, generaţie care vrea să se inspire din pilda vieţii noastre[2].

            În scrisoarea adresată preşedintelui Comisiei Interimare de atunci, dr. Aurel Lazăr, de către Episcopul Roman Ciorogariu, Episcopul dr. Valeriu Traian Frenţiu şi Arhiereul Andrei Crişanul, la data de 11 iunie 1929, se preciza intenţia de a înfiinţa Casa Naţională din Bihor „pentru ocrotirea intereselor româneşti din toate domeniile vieţii sociale”[3]. De asemenea, se solicita ca şi sediu al acesteia, Hotelul Regina Maria (fostul imobil Szechenyi)care reprezintă proprietatea oraşului în contextul în care expiră contractul de închiriere a vechiului chiriaş, la 1 noiembrie 1929.

Publicat în Bihor
Vineri, 17 August 2012 11:55

Sinagoga neologă / Neológ zsinagóga

Piatra de temelie  a Sinagogii  fost aşezată la 29 martie 1885. A fost construită de meşterul local Borbély János pe baza 

Sinagogaproiectului lui Székely Mihály și a  fost sfinţită la 23 septembrie 1886. Numărul enoriaşilor era în jur de trei sute.

În 1923 în școlile confesionale se puteau înscrie numai cei cu religia respectivă. Copiii evrei învațau în limba română și în idiș.

După recensământul din 1930 în Salonta trăiesc 505 evrei.

În 7 iunie 1944 comunitatea evreiască numărând acum 600 de persoane , este deportată și dusă în lagăre de muncă sau de exterminare. 

La recensământul din 1948 în  Salonta mai există 15 evrei ,iar în 1956 , 85 , iar în 1966 ,45.

La 25 august 1989 se începe demolarea clădirii. Comunitatea evreiască aflată în scădere, nu o mai poate întreţine sau renova. 


Sinagoga 2

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Az alapkövet 1885 március 29-én tették le. Borbély János helybeli mester kivitelezte Székely Mihály terve alapján. 1886 szeptember 23-án szentelték fel. Az izraelita vallásúak száma háromszáz körüli volt. 1989 augusztus 25-én megkezdik a zsinagóga lebontását. A hitközösség, apadó száma miatt, már nem képes fenntartani, renoválni.

 

Publicat în Bihor
Ești aici: Home Bihor Afişez elemetele după tag: instituții