Istorie Locala

Obiceiurile practicate în zonă, păstrate cu sfinţenie odată, şi-au pierdut din menirea arhaică, constituind astăzi elemente ale identităţii noastre regionale: Caloianul, Paparudele, Căluşul de iarnă, Pluguşorul, Anul Nou. Se încearcă păstrarea acestor tradiţii în comună, un rol important în acest demers îl are şcoala, biblioteca, căminul cultural.

Publicat în Braila
Luni, 25 Noiembrie 2013 21:14

Portul popular din zona Brăilei

Folclorul brăilean reprezintă o sinteză a specificului local, imaginea vieţii şi a sensibilităţii colective, o antologie a gândirii populare din zona Dunării de Jos. Numeroasele aspecte ale vieţii spirituale (obiceiuri, moduri de viaţă) împreună cu pitorescul etnografic al ţinutului brăilean constituie un complex de forme manifestate în arhitectura ţărănească, ţesături, cusături. Din categoria textilelor ţărănesti au avut o mare răspândire pe teritoriul judeţului Brăila ştergarele, foiţele de perete, de pat, scoarţele, maramele şi costumele populare, în ele regăsindu-se o gamă variată de motive ornamentale şi o cromatică ce denotă rafinamentul şi bunul gust.

Publicat în Braila
Miercuri, 19 Septembrie 2012 12:29

Tradiții clujene în imagini

Cântecul şi dansul au ocupat şi ocupă un rol major în viața oamenilor însoțindu-i în fiecare manifestare unei stări afective: zilele de sărbătoare, distracţiile, târgurile, nedeile, sărbătorile legate de muncile agricole sau de păstorit, ceremoniile legate de muncă și de fertilitatea pământului și, bineințeles, evenimentele importante ale vieții: nașterea, logodna, căsătoria și chiar moartea. Dansul folcloric românesc este una dintre cele mai preţioase bogăţii artistice şi dezvăluie aspiraţiile şi sentimentele oamenilor, caracterul, temperamentul, înţelepciunea şi umorul poporului.

Urmăreşte câteva materiale despre dansuri populare din zona Clujului:

Tradiții clujene în imagini 

Publicat în Cluj
Miercuri, 19 Septembrie 2012 12:09

Tradiții clujene în fotografii

Vrei să știi cum arată o casă țărănească tradițională din zona Clujului? Sau care sunt elementele portului popular din satele din vecinătatea orașului tău? Știai că în județul Cluj sunt multe biserici de lemn, vechi de câteva secole? 

Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj te invită să descoperi și să admiri comorile tradiționale din județul Cluj într-o călătorie virtuală: 

Tradiții clujene în fotografii

Publicat în Cluj
Luni, 17 Septembrie 2012 20:38

Jocul Lioarelor

Popor cu o bogată istorie, românii din cele mai vechi timpuri au ştiut să păstreze cu sfinţenie datinile şi obiceiurile strămoşeşti.

            Trecând peste perioadele de dominaţie străină, românii au conştientizat că identitatea naţinală este cel mai de preţ lucru la care nu pot renunţa, orice s-ar întâmpla.

            Religia creştină, alături de alte elemente istorice, a devenit elementul forte prin care românii şi-au demonstrat continuitatea, latinitatea şi dăinuirea în vatra firească a fostului neam dacic.jocul lioarelor

            De aceea, tinerii din zilele noastre au datoria morală de a păstra şi duce mai departe tradiţiile specifice naţiei române, integrarea acestora în tradiţiile europene.

             Lucrarea de faţă este un studiu de caz, un început de drum în ceea ce priveşte conservarea, transmiterea şi însuşirea unor frumoase obiceiuri de primăvară care există de sute de ani, îndeosebi în zonele rurale ale României. Şi aceasta, deoarece satul a păstat cel mai bine obiceiurile şi tradiţiile care au făcut parte integrantă din existenţa sa.

            Unul dintre obiceiurile răspândite în toate zonele arealului românesc a fost acela al „Surăţitului”, numit şi „Prinsul văruţelor” care avea loc în preajma echinocţiului de primăvară, când începea „drumul sfânt al pâinii” şi aratul ogoarelor.

            Postul Paştelui este urmat de unele dintre cele mai frumoase, trainice, expresive şi bogate datini, aducând aminte nu atât de trecerea timpului cât, mai ales, de perioada de purificare, de bunăstare, de armonie şi pace pe care o trăiesc locuitorii satelor şi nu numai.

            Doamne, Ţie mă rog, ţine pe fraţii mei (fratele meu) şi surorile mele (sora mea), dându-le lor sănătate, viaţă lungă şi darul Tău cel sfânt, ca să umble în căile Tale şi să facă cele ce sunt după voia Ta cea sfântă. Dă-ne, Doamne, de acum până la capătul vieţii, să ne iubim şi să ne cinstim unii pe alţii, - căci ce este mai bun şi mai frumos decât a vieţui fraţii împreună!

            Aşa, Doamne, ascultă rugăciunea noastră şi milostiv fii nouă, că bun şi iubitor de oameni eşti şi Ţie mărire înălţăm: Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.jocul lioarelor2


 

 

CAP. I.  ISTORICUL OBICEIULUI

 

Cântecul poate exprima toate sentimentele,

                                                                           în  toate gamele, mergând  până  la cea mai delicată înălţare ideală a sufletului omenesc.

 

Având o existenţă milenară, obiceiurile au avut un rol important în organizarea vieţii sociale din satul tradiţional. Reglementând relaţiile omului cu natura înconjurătoare şi colectivitatea din care face parte, ele marchează atât trecerea de la un anotimp la altul, de la un an sau altul, cât şi momentele importante din viaţa omului, naşterea căsătoria şi moartea, contribuind la modelarea comportamentului uman.

Publicat în Bihor

În scopul prezervării tradiţiilor şi obiceiurilor locale şi pentru promovarea turismului în judeţul Brăila, Primăria municipiului Brăila a implementat un proiect prin Programul Operaţional Regional 2007-2013. În cadrul acestui proiect s-a realizat site-ul www.brailaturistica.ro, unde se pot gasi informaţii valoroase despre bisericile, reperele culturale, tradiţiile şi legendele Brailei. O simplă navigare prin informaţia de pe acest site te introduce în mozaicul interetnic al portului Brăila, în lumea legendarului Terente sau pe plaiurile mereu în schimbare ale rezervaţiei Insulei Mici a Brăilei.

Publicat în Braila
Viitorii miri se cunoșteau la șezătoare , târg, clacă, higheghe și mai târziu la locul de muncă.
În trecutul indepărtat, în localitate au fost realizate unele căsătorii fără ca tinerii sa se cunoască înainte de nuntă părinții făceau aanjamentele pentru  viitorii soti.
 
Pețitul
Atat pețitul, cât și nuntile au loc numai in chișlegi (nu în posturi). De obicei în petit se merge in zilele de luni, joi ori duminică. Înainte de pețit , părinții viitorului mire trimit un om de încredere la părinții fetei să-i întrebe dacă îi primesc. Acasta mergea de obicei dimineața devreme ori seara târziu, să nu-l știe lumea, pentru a putea păstra secretul în caz de refuz.
Chemarea la nunta
   La nunțile fără cinste (daruri) chemarea se face în ziua evenimentului, fără”țovuri”. La nunțile cu cinste, la fiecare nuntă sunt doi chemători-feciori , neamuri ori prieteni cu mirii. Pentru fiecare chemător se pregătește câte un țov (un băt de 1m lungime și 3 cm diametru), impodobit cu „carpe”(baticuri) albe, rosii, negre, batiste toate inflorate, tricolor, busuioc. Chemătorii, îmbrăcau portul popular local, potrivit anotimpului.
Pregătirea pentru nuntă.
Publicat în Bihor
Ești aici: Home Bihor Afişez elemetele după tag: obiceiuri