Istorie Locala

Joi, 13 Septembrie 2012 20:37

Biserici ortodoxe brăilene vechi (1831 - 1945) (II)

Scris de 
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

Biserica „Bunavestire”

Cunoscută de localnici sub numele de „Biserica greacă”, este una dintre cele mai impresionante monumente arhitectonice ale Brăilei. Hramul său este Buna Vestire.

Se află situată în plin centrul oraşului pe strada Călăraşilor nr. 3, fosta stradă Nicolae Filipescu. Istoria sa începe pe la mijlocul secolului al XIX-lea, fiind strâns legată de istoria comunităţii greceşti din Brăila. Iniţial pe locul bisericii se afla un paraclis mic de lemn unde se oficia slujba în limba greacă şi unde brăileni de origine etnică greacă cât şi unii corăbieri de aceiaşi origine aprindeau lumânări. [1] Numărul acestora era destul de mare, 4238 de oameni fiind a treia comunitate ca număr după români şi evrei. Conform unui recensământ din anul 1891[2]. Un comitet format din 311 greci, s-a întrunit în luna februarie 1863 la Clubul lui Ioan Ralis şi au hotărât să constituie Comunitatea elenă, ce avea drept obiectiv principal ridicarea unei biserici în care să se oficieze slujba în limba greacă[3]. Biserica urma să fie folosită şi de marinari greci care soseau în număr mare în porturile Brăila sau Galaţi.

A fost adresată o cerere în acest sens domnitorului Alexandru Ioan Cuza, care a aprobat-o şi la data de 8 septembrie 1 863 s-a pus piatra de temelie a clădirii bisericii. Planul bisericii a fost realizat de către arhitectul Avram Ioanidis din oraşul Brusa ( Turcia). Tot acesta supraveghea lucrările care au durat nouă ani, ele fiind executate de către meşteri de origine italiană.

Biserica este realizată în stil bizantin, având cupola rotundă şi planul în formă de cruce cu două turle. Se mai constată şi unele influenţe antice greceşti şi renascentiste. De menţionat că în cursul anilor, biserica nu a a suferit modificări esenţiale, cu excepţia clopotniţei care a fost deteriorată la cutremurul care a avut loc în 1940.[4]

Cutremurul din 1977 a afectat din nou clopotniţa care a fost consolidată prin grija părintelui paroh de atunci Dorin Bănuţ, cu sprijinul unui institut de construcţii din Iaşi. De menţionat că arhitectul şef al Brăilei de atunci, Popescu Crişan i-a propus demolarea clădirii şi doar rezistenţa preotului Bănuţ Dorin a făcut ca aceasta să se păstreze în continuare.

Dimensiunile clădirii sunt impresionante, ea măsurând la bază 43,40 m în lungime şi 21,55m în lăţime.

Intrarea în biserică se realizează printr-un pridvor care are deasupra un balcon, ambele având câte patru stâlpi de marmoră albă, iar deasupra lor se găseşte clopotniţa, dotată cu un ceas elveţian şi cu un clopot de oţel.

În interior, cupola centrală este în stil bizantin ea sprijinindu-se pe patru coloane din marmură albă, la care se adaugă încă opt coloane ce susţin biserica propriu zisă. În interior există şi un balcon foarte mare, în care cântă corul bisericii.

Biserica are trei altare. Altarul principal este dotat cu un baldachin renascentist. Pictura interioară a fost realizată în mai multe etape. Primii au fost pictaţi cei patru evanghelişti, din cupola centrală de către pictorul Nicolae Grigorescu prin anii 1880. Intre anii 1900 - 1902 s-a pictat altarul cu o parte din naos şi arcadele doar până la balcon, de către pictorul Kioreys Liochis. Restul naosului a fost pictat de către pictorul Belizarie în 1946.

Catapeteasma bisericii este realizată din foiţă de aur de către specialiştii aduşi din Constantinopol de către comunitatea greacă. Picturile de pe catapeteasmă au fost realizate succesiv de mai mulţi pictori. Au pictat Matache Orăşeanu între 1876 şi 1884 un număr de 26 picturi, apoi Ioan Abescu, o pictură în 1913 şi ultimul Vasile Robea 3 picturi tot în 1913.

La intrarea în biserică exista un candelabru mare de cristal adus de corăbierii greci de la Murano, şi alte cinci candelabre mai mici realizate din cristal de Bohemia.

Biserica a fost sfinţită de către episcopul Melchisedec al Episcopiei Dunării de Jos, în data de 19 octombrie 1872 în prezenţa oficialităţilor locale în frunte cu primarul Constantin Petrescu.

Chiar dacă a fost construită de comunitatea greacă, biserica a aparţinut întotdeauna statului român fiind sub jurisdicţia acestuia. În 6 mai 1974 conform unei decizii a Episcopiei Buzăului, Biserica Greacă devine biserică parohială, cu denumirea de Parohia „Buna Vestire” slujba efectuându-se în limba română.

În curtea bisericii sub sfântul altar, la 12 metri adâncime există un izvor captat într-o fântână cu ocazia realizării fundaţiei bisericii, din care se oferă apă tămăduitoare de boli credincioşilor cu ocazia sărbătorii „Izvorului Tămăduirii” şi la care participă nu numai localnici, ci şi cetăţeni din alte judeţe ale ţării.

În secolul trecut biserica era dotată şi cu o şcoală de băieţi construită în anul 1902[5].

Astăzi ea este dotată cu o cantină socială ce se află în curtea bisericii.

Fiind monument istoric, biserica se află într-un program de restaurare şi consolidare aflat în curs de derulare.

Preot paroh este Filip Nicolescu, ajutat de preotul Dumitru Creţu.

Cu toate că beneficiază de cea mai impresionantă construcţie dintre bisericile Brăilei, biserica „Bunavestire” datorită statutului său neoficial (aparţinea unei comunităţi minoritare) nu a avut niciodată rangul de catedrală al oraşului, chiar dacă îl merita!

Biserica se găseşte pe Calea Călăraşilor, nr. 3



[1] Nae A. Vasilescu, op. cit., p. 65.

[2] Constantin G. Giurescu, op cit., p. 232.

[3]Adriana Gheorghiu, „Istoricul Bisericii Bunavestire”, Brăila, în „Obiectiv - Vocea Brăilei”, anul II, nr. 130, din 18.01.2003.

[4] C. G. Marinescu, I. Brezeanu, „Galaţi, ghid turistic al regiunii”, Bucureşti, Editura Meridiane, 1967, p. 70.

[5] Nae A. Vasilescu, op. cit., p. 65.

Informații adiționale

  • Autor:
  • Data aparitiei: Luni, 14 Septembrie 2009
  • Localitate: Braila
  • Creator: Biblioteca Judeţeană "Panait Istrati" Brăila
  • Subiect:
  • Descriere: <p><span style="color: #4f4f4f; font-family: Helvetica, Arial, sans-serif; font-size: 12px; line-height: 19px;">Fragment din lucrarea "Bisericile Brăilei", Editura Dunărea, Brăila, 2009, autori Lavinia-Paraschiva Alexandru şi Ionel Ştefan Alexandru</span></p>
  • Editor: Biblioteca Judeţeană "Panait Istrati" Brăila
  • Contributor: Alexandru, Ionel Ştefan
  • Tip: text
  • Format: ---
  • Identificator: ---
  • Sursa: ---
  • Limba: romana
  • Suport: Hartie
  • Tip articol: Articole si studii
Citit 5831 ori
Ești aici: Home Braila Braila Biserici ortodoxe brăilene vechi (1831 - 1945) (II)