Istorie Locala

Luni, 11 Iunie 2018 13:48

Brezoi - Învățământul

V - ÎNVĂŢĂMÂNTUL

Poziţia geografică a oraşului Brezoi în nordul judeţului Vâlcea a determinat ca şi în domeniul învăţământului să atragă în sfera sa de influenţă localităţile situate în jurul acestuia. Marea majoritate a elevilor de pe valea Lotrului sau din Ţara Loviştei urmează cursurile liceale la Brezoi.

În perioada 1830-1838, apare şi prima şcoală în Brezoi, avându-l ca dascăl pe Achim Popescu, de 22 ani,”flăcău, fiu de birnic”(Pârnuţă, 1976, 260). În anul 1838, se înfiinţează la Brezoi prima şcoală, construită de către săteni şi realizată ,,din lemn, şindrilit cu şiţă de brad cu cuie de fier, lipită cu var, podită”, având doar două încăperi.Învăţământul a continuat să se dezvolte în funcţie de activitatea economică a localităţii; lui Achim P., i-au urmat învăţătorii Pătru C. Bardaşu şi Dumitru Monescu, până în 1848, când şcolile au fost închise (Efrim, 2008, 106).În anul şcolar 1866/1867, este menţionat ca învăţător tot Pătru Bardaşu (Ibidem).În 1868, frecventau şcoala din Brezoi, 15 elevi (numai băieţi) (DJVAN, PJV, dos. 28/1868, 46); în 1887, erau învăţători Gheorghe Prunescu, cu 10 elevi (cl. I şi a II-a) şi Valeria Bratovoiescu, cu 3 elevi (cl. I) (Idem, dos. 2/1867, 15). În 1890, cu 14 băieţi şi 7 fete, funcţiona ca învăţătoare Valeria Bratovoiescu, la şcoala din satul Brezoi, se pare – în vechiul local al primăriei (Efrim, loc. cit.).

1. CARACTERIZAREA GENERALĂ A ECONOMIEI

Despre începuturile industriale ale brezoienilor, ne vorbeşte în chip expresiv scriitorul Ilie Purcaru, în Cartea Loviştei: „Cea mai veche industrie, în floare încă din veacul al XIV-lea, a fost captarea fluturilor de aur care curgeau pe Lotru, cu scânduri de lemn căptuşite cu postav. Aur se aduna şi din nisipul apelor, prin spălare, brezoienii ajungând atât de bogaţi, încât în 1549, plăteau unui negustor din Braşov, pentru o partidă de mărfuri adusă într-o singură cărăuşie, nu mai puţin de 1000 de aspri de metal scump” (Purcaru, 2007, 182); există o parte de adevăr în ceea ce spune ilustrul scriitor român, cu amendamentul că asprii nu erau din aur, ci din argint! Este vorba, desigur, despre acea menţionare a Brezoiului, într-un registru vamal al Braşovului, la 1549, pe care am dat-o în extras la începutul acestei monografii (v. supra, pag. 746). Primele informaţii privesc activităţile de exploatare a aurului în Munţii Lotrului, datând din secolul al XVI-lea, iniţial acesta fiind adunat din apa Lotrului, ulterior deschizându-se exploatări miniere la Valea lui Stan.

Joi, 07 Iunie 2018 14:01

Brezoi - Toponimia

Toponomastica Văii Lotrului este deosebit de bogată, atât cantitativ, cât şi din punct de vedere al încărcăturilor istorico-geografice şi semantice pe care le conţin. Vom analiza pe rând principalele toponime, oprindu-ne mai insistent asupra celor existente pe raza oraşului Brezoi.

Brezoi. Denumirea acestui oraş a fost (şi continuă să fie!) printre cele mai discutate. După cum spune o legendă locală, cele patru sate mari de pe Valea Lotrului - Brezoiu, Malaia,Voineasa şi Ciunget - ar fi fost întemeiate de patru haiduci: Breazu, Mălai, Voinea şi Ciungu. Legenda a fost preluată şi invocată încă din secolul trecut: „Se crede că şi-a luat numele de la Breazu, fondatorul său, care era frate cu Mălai şi Voinea, întemeietorii satelor Malaia şi Voineasa, ce sunt limitrofe cu Brezoiu” – citim în Dicţionarul geografic al judeţului Vâlcea (Alessandrescu, 1893, 52). Tot Alessandrescu preia şi explicaţia latinistă, reluată mai târziu de Philippide, conform căreia toponimul ar fi o continuare a denumirii vechii cetăţi romane Berzobia           (< Berzobis) (vezi comentariul şi trimiterea bibl., la Iordan, 1963, 81). Singura deosebire dintre cele două afirmaţii de mai înainte, este că autorul Dicţionarului . . . nu le conferă celor patru întemeitori, calitatea de haiduci! După aproape cinci decenii, asupra legendei se va opri şi marele geograf Ion Conea: „Pentru primele trei – scrie el – explicaţia s-ar putea să exprime adevărul, pentru ultimul însă… nu” (Conea, 1935, 112). Iorgu Iordan oscilează între două etimoane: <”slavul brěza – „mesteacăn” şi < ”n. pers. Brezoiu (augmentativ de la Breazu)” (Iordan, 1963, 80-81). Încă Ion Conea respinsese etimologia slavă, dintr-un motiv foarte bine întemeiat: fitonimul respectiv nefiind specifice zonei (Ion Conea, 1935, 112). Costea Marinoiu pune toponimul în legătură cu adjectivul „breaz” (Marinoiu, 2001, 67), ceea ce e discutabil, sau insuficient, întrucât el explică de unde ar putea proveni antroponimul Breazu, nu toponimul Brezoi!

    1. EVOLUŢIA DEMOGRAFICĂ

         La începutul secolului al-XIX-lea, potrivit informaţiilor cuprinse în Harta rusească din anul 1835 (cu date luate pe teren în anul 1831), oraşul Brezoi avea 62 de familii. Statisticile, în special Catagrafia din anul 1838, oferă date complete asupra Brezoiului (Arh. St. Bucureşti, Catagrafia 1838, fila 68-74). La acea dată, existau în Brezoi 91 familii, cu 308 locuitoriNumărul de locuitori ai Brezoiului sporeşte simţitor în primele decenii ale secolului al-XIX-lea, odată cu dezvoltarea economică a ţării noastre după Tratatul de la Adrianopole, dar mai ales datorită refacerii şoselei pe Valea Lotrului, pe urmele vechii “Via Carolina“, care fusese distrusă de austrieci în 1739, din motive strategice. Pentru această perioadă, creşterea numerică a populaţiei s-a realizat în exclusivitate pe seama sporului natural.

1. Consideraţii privind PREISTORIA, ISTORIA ANTICĂ ŞI PREMEDIEVALĂ

La Brezoi, cele mai vechi urme de viaţă umană descoperite până-n prezent nu datează decât din partea mai veche a primei epoci a fierului. În punctul Valea lui Stan, s-a descoperit o necropolă cu morminte de incineraţie în ciste (cutii), considerate de profesorul D. Berciu unice în felul lor. Mormintele descoperite,11 la număr, din care numai 3 au fost salvate de la distrugere şi studiate sunt morminte de incineraţie în cutii de piatră. Conţinutul lor, în general, este format din urne de ceramică de culoare castanie pline cu cenuşă şi oase calcinate (Berciu, 1972, 15). La poalele muntelui Basarab, au fost descoperite urme de viaţă ale făuritorilor culturii Glina III, precum şi urmele unei aşezări dacice (Petre-Govora, 1976, 14-15). Au mai fost făcute şi alte descoperiri care dovedesc faptul că teritoriul de astăzi al Brezoiului a continuat să fie locuit de daci. O dovada o constituie şi moneda de aur cu legenda „Kwson”(coson) descoperită aici, datată din anul 43 î. Chr., care se păstrează la Cabinetul numismatic al Bibliotecii Academiei Române, sub numărul de inventar A/367 (Wincler, 1972, 195).

1. AŞEZAREA GEOGRAFICĂ ŞI LIMITELE

Oraşul Brezoi are o poziţie geografică complexă, făcând parte din compartimentul estic al Depresiunii Loviştei, cunoscută şi sub numele de  Depresiunea Brezoi-Titeşti. Este situat la confluenţa Lotrului cu Oltul, în plină zonă montană, la contactul unor importante unităţi montane aparţinând Carpaţilor Meridionali, respectiv Munţii Lotrului şi Munţii Căpăţânii (Grupa Parâng) la vest, Munţii Făgăraşului, respectiv  Munţii Cozia şi Ţara Loviştei la est. Matematic, Brezoiul se află la întretăierea paralelei de 450 21' latitudine nordică  cu meridianul de 240 15' longitudine estică, ceea ce-i conferă din acest punct de vedere o poziţie relativ centrală. În cadrul judeţului Vâlcea, oraşul Brezoi se află situat în partea central-nordică, fiind cea mai nordică  localitate urbană  a judeţului, la 35 km nord de Municipiul Râmnicu-Vâlcea.

Marți, 05 Iunie 2018 11:55

Brezoi/ Vâlcea - Studiu istoriografic

Situat la confluenţa Lotrului cu Oltul, Brezoiul este cea mai mare aşezare urbană din nordul judeţului, nu numai ca număr de locuitori, ci şi ca importanţă economică şi social-culturală. Cu un trecut bogat în evenimente şi un spaţiu geografic extrem de generos care îmbină în mod armonios istoria şi legendele, oamenii şi destinele acestora, tradiţiile şi obiceiurile uitate în alte părţi, Brezoiul se impune între localităţile vâlcene (şi nu numai!) prin originalitate şi farmec inegalabil. După Bistriţa, Argeş şi Dunăre, în anul 1966 a venit rândul Lotrului, iar după 1970 - şi al Oltului, să contribuie la dezvoltarea sistemului energetic al ţării, prin construcţia de hidrocentrale. Lucrările hidroener-getice care au fost efectuate pe Lotru şi Olt, au marcat o creştere spectaculoasă a numărului de locuitori (6995 în 1975), dar şi a aspectului edilitar al oraşului.

Page 2 of 2
Ești aici: Home Articole filtrate după dată: Iunie 2018