Istorie Locala

Joi, 07 Iunie 2018 14:01

Brezoi - Toponimia

Toponomastica Văii Lotrului este deosebit de bogată, atât cantitativ, cât şi din punct de vedere al încărcăturilor istorico-geografice şi semantice pe care le conţin. Vom analiza pe rând principalele toponime, oprindu-ne mai insistent asupra celor existente pe raza oraşului Brezoi.

Brezoi. Denumirea acestui oraş a fost (şi continuă să fie!) printre cele mai discutate. După cum spune o legendă locală, cele patru sate mari de pe Valea Lotrului - Brezoiu, Malaia,Voineasa şi Ciunget - ar fi fost întemeiate de patru haiduci: Breazu, Mălai, Voinea şi Ciungu. Legenda a fost preluată şi invocată încă din secolul trecut: „Se crede că şi-a luat numele de la Breazu, fondatorul său, care era frate cu Mălai şi Voinea, întemeietorii satelor Malaia şi Voineasa, ce sunt limitrofe cu Brezoiu” – citim în Dicţionarul geografic al judeţului Vâlcea (Alessandrescu, 1893, 52). Tot Alessandrescu preia şi explicaţia latinistă, reluată mai târziu de Philippide, conform căreia toponimul ar fi o continuare a denumirii vechii cetăţi romane Berzobia           (< Berzobis) (vezi comentariul şi trimiterea bibl., la Iordan, 1963, 81). Singura deosebire dintre cele două afirmaţii de mai înainte, este că autorul Dicţionarului . . . nu le conferă celor patru întemeitori, calitatea de haiduci! După aproape cinci decenii, asupra legendei se va opri şi marele geograf Ion Conea: „Pentru primele trei – scrie el – explicaţia s-ar putea să exprime adevărul, pentru ultimul însă… nu” (Conea, 1935, 112). Iorgu Iordan oscilează între două etimoane: <”slavul brěza – „mesteacăn” şi < ”n. pers. Brezoiu (augmentativ de la Breazu)” (Iordan, 1963, 80-81). Încă Ion Conea respinsese etimologia slavă, dintr-un motiv foarte bine întemeiat: fitonimul respectiv nefiind specifice zonei (Ion Conea, 1935, 112). Costea Marinoiu pune toponimul în legătură cu adjectivul „breaz” (Marinoiu, 2001, 67), ceea ce e discutabil, sau insuficient, întrucât el explică de unde ar putea proveni antroponimul Breazu, nu toponimul Brezoi!

Publicat în Valcea

    1. EVOLUŢIA DEMOGRAFICĂ

         La începutul secolului al-XIX-lea, potrivit informaţiilor cuprinse în Harta rusească din anul 1835 (cu date luate pe teren în anul 1831), oraşul Brezoi avea 62 de familii. Statisticile, în special Catagrafia din anul 1838, oferă date complete asupra Brezoiului (Arh. St. Bucureşti, Catagrafia 1838, fila 68-74). La acea dată, existau în Brezoi 91 familii, cu 308 locuitoriNumărul de locuitori ai Brezoiului sporeşte simţitor în primele decenii ale secolului al-XIX-lea, odată cu dezvoltarea economică a ţării noastre după Tratatul de la Adrianopole, dar mai ales datorită refacerii şoselei pe Valea Lotrului, pe urmele vechii “Via Carolina“, care fusese distrusă de austrieci în 1739, din motive strategice. Pentru această perioadă, creşterea numerică a populaţiei s-a realizat în exclusivitate pe seama sporului natural.

Publicat în Valcea

1. AŞEZAREA GEOGRAFICĂ ŞI LIMITELE

Oraşul Brezoi are o poziţie geografică complexă, făcând parte din compartimentul estic al Depresiunii Loviştei, cunoscută şi sub numele de  Depresiunea Brezoi-Titeşti. Este situat la confluenţa Lotrului cu Oltul, în plină zonă montană, la contactul unor importante unităţi montane aparţinând Carpaţilor Meridionali, respectiv Munţii Lotrului şi Munţii Căpăţânii (Grupa Parâng) la vest, Munţii Făgăraşului, respectiv  Munţii Cozia şi Ţara Loviştei la est. Matematic, Brezoiul se află la întretăierea paralelei de 450 21' latitudine nordică  cu meridianul de 240 15' longitudine estică, ceea ce-i conferă din acest punct de vedere o poziţie relativ centrală. În cadrul judeţului Vâlcea, oraşul Brezoi se află situat în partea central-nordică, fiind cea mai nordică  localitate urbană  a judeţului, la 35 km nord de Municipiul Râmnicu-Vâlcea.

Publicat în Valcea
Marți, 05 Iunie 2018 11:55

Brezoi/ Vâlcea - Studiu istoriografic

Situat la confluenţa Lotrului cu Oltul, Brezoiul este cea mai mare aşezare urbană din nordul judeţului, nu numai ca număr de locuitori, ci şi ca importanţă economică şi social-culturală. Cu un trecut bogat în evenimente şi un spaţiu geografic extrem de generos care îmbină în mod armonios istoria şi legendele, oamenii şi destinele acestora, tradiţiile şi obiceiurile uitate în alte părţi, Brezoiul se impune între localităţile vâlcene (şi nu numai!) prin originalitate şi farmec inegalabil. După Bistriţa, Argeş şi Dunăre, în anul 1966 a venit rândul Lotrului, iar după 1970 - şi al Oltului, să contribuie la dezvoltarea sistemului energetic al ţării, prin construcţia de hidrocentrale. Lucrările hidroener-getice care au fost efectuate pe Lotru şi Olt, au marcat o creştere spectaculoasă a numărului de locuitori (6995 în 1975), dar şi a aspectului edilitar al oraşului.

Publicat în Valcea

I. „Într-o diplomă din 1233, regele Bela IV (. . .) dăruieşte contelui Corlard (Conrad) pământul numit Lovişte, de la râul Lotru până unde se varsă în Olt (terram convenientem Loystha vocatam, ab aqua Lothur vocata) ( . . .). Conrad n-a întârziat de se fortifica prin artă (. . .) înălţând la gura Lotrului o cetate cunoscută după aceea sub numele de Lothorvar, Cetatea de lângă Lotru. Ruinele mai existau încă, pe la 1720. (. . .) în actul din 1247, despre Ţara Lotrului, acest act vorbeşte lămurit: terra Lytira; ne spune, însă, mărturisind-o tot aşa de lămurit, că ea aparţine românilor (. . .) Castelul contelui Conrad se afla în apropiere de actualul sat Golotreni, al cărui însuşi numele (. . .) nu este altceva decât Göu-Lothor (sat de lângă Lotru)”.

(B. Petriceicu Hasdeu, Negru-Vodă. Un secol şi jumătate din începuturile statului Ţărei Româneşti (1230-1380, în: B. Petriceicu Hasdeu, Etymologicum Magnum Romaniae, vol. 3, Bucureşti, Editura Minerva, 1976, pag. 705-718).

*

Publicat în Valcea
Miercuri, 04 Aprilie 2018 10:58

Băile Govora – Personalităţi locale

Personalităţile care şi-au legat numele de cel al Govorei sunt numeroase, de la domnitorii Matei Basarab, Constantin Brâncoveanu, la I.C.Brătianu sau de la Meletie Macedoneanul la general dr. N. Popescu Zorileanu (1848 – 1921). În timpurile ce au urmat, numeroşi oameni, specialişti în diferite domenii (medical, arhitectonic, peisagistic, ştiinţific, cultural – artistic, religios, muzical etc.) s-au născut sau au trăit pe aceste meleaguri, contribuind substanţial la crearea şi afirmarea spiritualităţii româneşti pe toate planurile, cu implicaţii directe deopotrivă şi în dezvoltarea localităţii.

Publicat în Valcea
Miercuri, 04 Aprilie 2018 10:47

Băile Govora – Sportul

Pentru perioadele mai vechi, despre sport şi activităţi sportive la nivel de performanţă în oraşul Băile Govora, nu se poate vorbi. Cele mai cunoscute sporturi erau „plimbarea” şi probabil „alergatul”, prin Parcul staţiunii, sau pe cărarea prin pădure, ce lega staţiunea de dealul Baba Floarea.

Publicat în Valcea
Miercuri, 04 Aprilie 2018 09:39

Băile Govora – Ocrotirea sănătăţii

 foto: Izvorul Ferdinand

La nivelul localităţii Băile Govora de la începuturi şi până în perioada interbelică, serviciul de asistenţa medicală de sine stătător nu a existat. Naşterile se făceau acasă şi erau asistate de moaşe comunale, fără o pregătire specială în domeniu, cunoscătoare doar din experienţa transmisă de la o generaţie la alta.

Judeţul Vâlcea era împărţit în Cercuri sanitare (circumscripţii), iar comuna Băile Govora făcea parte din Cercul sanitar Govora, cu sediul la dispensarul medical Căzăneşti, sub conducerea unui medic de plasă.

Publicat în Valcea
Luni, 02 Aprilie 2018 14:17

Băile Govora – Viața religioasă

Lăcaşurile de cult (mânăstirile şi bisericile)

Mânăstirile atrag nu numai prin pitorescul lor, dar şi prin arta păstrată între zidurile lor, mai toate fiind aşezate într-un loc frumos, cu împrejurimi când aspre, de apărare, când blânde ca pentru contemplare.

Mânăstirea Govora (foto) se află situată în satul Scărişoara, com. Mihăeşti, aproape de confluenţa pârâului Hinţa cu pârâul Govora, pe malul drept al acestora, la umbra codrilor de stejar ce acoperă Dealul Mare.

Publicat în Valcea
Luni, 02 Aprilie 2018 14:17

Băile Govora – Viața religioasă

LĂCAŞURILE DE CULT (MÂNĂSTIRILE ŞI BISERICILE)

Mânăstirile atrag nu numai prin pitorescul lor, dar şi prin arta păstrată între zidurile lor, mai toate fiind aşezate într-un loc frumos, cu împrejurimi când aspre, de apărare, când blânde ca pentru contemplare.

Mânăstirea Govora se află situată în satul Scărişoara, com. Mihăeşti, aproape de confluenţa pârâului Hinţa cu pârâul Govora, pe malul drept al acestora, la umbra codrilor de stejar ce acoperă Dealul Mare.

Publicat în Valcea
Ești aici: Home Afişez elemetele după tag: Enciclopedia judeţului Vâlcea, vol II Localităţile urbane; Editura Fortuna, Râmnicu Vâlcea, 2012