Istorie Locala

Vineri, 23 Martie 2018 10:56

Băile Govora - Învăţământul

1. ŞCOALA ÎN EVUL MEDIU. Pe meleagurile vâlcene, vatră cu bogate tradiţii istorice şi culturale, documentele atestă existenţa şcolii încă din secolele XIV-XV. La mânăstirile Cozia, Bistriţa, Govora, Hurezi, Râmnic a ars flacăra sacră a culturii. Meşteri, copişti şi tipografi, miniaturişti, traducători, zugravi ai timpului (pictori de biserici), pasionaţi oameni de cultură, îndemnaţi şi susţinuţi de către curţile domneşti sau din proprie iniţiativă au durat opere trainice, înscriind în paginile acestora limba vie românească.   

Publicat în Valcea
Vineri, 23 Martie 2018 09:23

Băile Govora - Turismul balenear

Componenta economică a turismului este puternic reprezentată, atunci când vorbim despre staţiunea Băile Govora. Turismul balnear constituie ramura de bază a economiei oraşului, cea mai mare parte dintre veniturile acestuia, provenind din exploatarea potenţialului său balnear – băile curative practicate de persoanele venite aici din toată ţara, pentru a-şi trata diferite afecţiuni.

Publicat în Valcea

Oraşul Băile Govora, staţiune balneo-climaterică de interes naţional şi european, are ca ramură importantă a economiei locale turismul, asociat cu valorificarea proprietăţilor terapeutice ale apelor minerale şi aerului puternic ionizat şi de cruţare din orizontul local. Pentru localităţile componente (Gătejeşti şi Curături) activităţile de bază sunt agricultura de subzistenţă (cultura plantelor, creşterea animalelor, pomicultura) şi exploatările forestiere (ocazional). Paralel cu acestea parte din locuitorii oraşului desfăşoară activităţi în cadrul societăţilor comerciale cu profil balnear-turistic, sau a celor specializate în comerţul cu amănuntul, practicat permanent sau sezonier pentru susţinerea activităţilor de bază din staţiune.

Printre resursele naturale locale care fac obiectul activităţilor economice din zonă menţionăm: apele minerale (iodurate, bromurate, clorurate, sulfuroase), sarea (neexploatată), tufuri vulcanice, argile şi balast (în albia pârâului Govora) şi lemnul.

Publicat în Valcea

În anul 1946, în urma unor adrese către Ministerul Afacerilor Interne, ale Prefecturii Judeţului Vâlcea, privind reînfiinţarea a două plăşi (respectiv Băbeni-Bistriţa şi Brezoiu), configuraţia Judeţului este urmă-toarea: plăşi – 8, com. urb. reşedinţă – 1, com. urb. nereşedinţă – 4, com. rur. – 128, sate – 455. Oraşul Băile Govora şi com. rurală Govora, în componenţa din anii anteriori, rămân în plasa Râmnicu Vâlcea (DJVAN, PJV, Tablou …, dos. nr. 23/1946).

Publicat în Valcea

Legea pentru unificarea administrativă şi pentru organizarea administraţiunii comunale a oraşului Bucureşti din 13 iunie 1925, cu modificările din 21 dec. 1925, teritoriul României Mari este împărţit în 71 judeţe, iar judeţele cuprind 498 plăşi şi 8.879 comune. Judeţul Vâlcea este împărţit în 9 plăşi, 3 comune urbane şi 128 comune rurale. Plasa Govora cu reşedinţa în comuna rurală Băile Govora, cuprindea 14 comune rurale, între care se afla Băile Govora cu satele: Curăturile, Gâtejeşti şi Prajila* şi Govora cu satele: Gurişoara*, Mahalaua – Mare, Ţigănia şi Vulpueşti (Alexandrescu, Legea …, 1925, 101-129). 

Publicat în Valcea

La 31 martie 1864, prin decret nr. 394, se promulgă Legea pentru comunele urbane şi comunele rurale, în care se stipulează „…toate satele, oraşele şi orăşelele (târgurile) României vor forma pe viitor comune independente supuse legii de faţă”. Comuna va îngriji singură interesele sale şi se va administra singură la marginea legilor. Ea formează persoana juridică. Primarul comunei rurale se alege direct de către alegători şi se confirmă de prefect. Comunele au de acum înainte un buget de venituri şi cheltuieli. Satele şi oraşele României vor forma în viitor comune independente. Pentru constituirea unei comune este nevoie de cel puţin 100 familii sau 500 locuitori (Indicele …, 1865, 1-7, 62, 91-104).

Publicat în Valcea

În decursul istoriei, populaţia s-a aşezat şi a creat localităţi (habitate) în funcţie de o serie de factori sociali, economici, naturali, istorico-politici etc. S-a ajuns astfel la crearea de sate şi oraşe, de localităţi de diferite mărimi, cu diverse caracteristici geografice şi economice. În acest context se înscrie şi oraşul Băile Govora, o aşezare mică, atât ca suprafaţă, cât şi ca număr de locuitori, ale cărei funcţii predominante sunt balneo-climaterică şi turistică.

Publicat în Valcea
Marți, 12 Decembrie 2017 11:07

Staţiunea Băile Govora - istoric, evoluţie

a) Perioada de pionierat

Vechile hrisoave aduc primele menţiuni despre izvoarele cu ape minerale de pe Valea Hinţei. Într-un document datat 21 septembrie 1494, emis de către Radu cel Mare în care era scris că „hotarele ocinei Hinţa, întărită lăcaşului monahal Govora sunt fixate până în Vârful care fierbe, situat pe coama dealului dintre Prăjila şi Gâtejeşti”.Astăzi acest loc poartă numele de Fierbea, situat pe teritoriul satului Gătejeşti, unde există o sondă care extrage iod (Otovescu-coord., 2002, 31).

Publicat în Valcea

Regulamentele Organice ale Valahiei (1831) şi Moldovei (1832), prevedeau catagrafii periodice, organizate şi îndrumate de către Departamentul Trebilor din Lăuntru. În anul 1831 s-a organizat catagrafierea satelor din Ţara Românească şi Moldova, scopul fiind cel fiscal, în vederea aşezării impozitelor. În catagrafie satele sunt stabilite după categorii: moşneneşti/moşteneşti şi mixte (moşneneşti-boiereşti, moşneneşti-mânăstireşti şi moşneneşti-boiereşti-mânăstireşti). Mânăstirea Govora, din plasa Râmnic, judeţul Vâlcea stăpânea satele: Govora, Buleta, şi Gătejeşti (cu moşiile Prajilile şi Hinţa) (Donat şi colab., 1999, 29-39; „A.O.”, 1997). Catagrafia consfinţeşte apariţia în zonă a satului Gătejeşti (denumire nouă) cu moşiile Prajilile (denumire nouă) şi Hinţa, toate pe teritoriul actual al Oraşului Băile Govora. Denumirea de Prajilile = Prajila va purta satul de reşedinţă al staţiunii Băile Govora, iar moşia şi satul Hinţa împreună cu Glodul vor dispărea ca denominaţii din nomenclatorul judeţului Vâlcea.

Publicat în Valcea
Luni, 11 Decembrie 2017 10:21

Băile Govora - Istoria medievală

Alături de alte numeroase toponime din judeţul Vâlcea (Bistriţa, Luncavăţ etc), numele Govora este considerat de origine slavă, reprezentând dovezi lingvistice ale convieţuirii românilor (timp de circa patru secole) cu populaţia slavă migratoare, stabilită la sud şi la nord de Dunăre, inclusiv pe teritoriul Olteniei – Vlahia Mică  de azi (Drăgan, 1993, 74). Denumirea are sensul de „Zgomotoasa”. (Iordan, 1963, 188; Epure, 2010, 116-119), sunt numai câteva dintre „denumirile” ce confirmă cele susţinute anterior.

De la sfârşitul sec. al IX-lea până la începutul sec. al XIII-lea locuitorii spaţiului dintre Carpaţi şi Dunăre au intrat în contact cu ultimul val de migratori nomazi pătruns dinspre Asia Centrală şi Europa Răsăriteană, reprezentat de către unguri, pecenegi, uzi, cumani şi tătari. Apariţia acestor popoare turco-mongole şi formarea Statului Ungar în Panonia şi a Hoardei de Aur în stepele nord-pontice a jucat un rol foarte important pentru soarta romanităţii nord-dunărene.

Publicat în Valcea
Ești aici: Home Afişez elemetele după tag: Enciclopedia judeţului Vâlcea, vol II Localităţile urbane; Editura Fortuna, Râmnicu Vâlcea, 2012