Istorie Locala

În anul 1946, în urma unor adrese către Ministerul Afacerilor Interne, ale Prefecturii Judeţului Vâlcea, privind reînfiinţarea a două plăşi (respectiv Băbeni-Bistriţa şi Brezoiu), configuraţia Judeţului este urmă-toarea: plăşi – 8, com. urb. reşedinţă – 1, com. urb. nereşedinţă – 4, com. rur. – 128, sate – 455. Oraşul Băile Govora şi com. rurală Govora, în componenţa din anii anteriori, rămân în plasa Râmnicu Vâlcea (DJVAN, PJV, Tablou …, dos. nr. 23/1946).

Publicat în Valcea

Legea pentru unificarea administrativă şi pentru organizarea administraţiunii comunale a oraşului Bucureşti din 13 iunie 1925, cu modificările din 21 dec. 1925, teritoriul României Mari este împărţit în 71 judeţe, iar judeţele cuprind 498 plăşi şi 8.879 comune. Judeţul Vâlcea este împărţit în 9 plăşi, 3 comune urbane şi 128 comune rurale. Plasa Govora cu reşedinţa în comuna rurală Băile Govora, cuprindea 14 comune rurale, între care se afla Băile Govora cu satele: Curăturile, Gâtejeşti şi Prajila* şi Govora cu satele: Gurişoara*, Mahalaua – Mare, Ţigănia şi Vulpueşti (Alexandrescu, Legea …, 1925, 101-129). 

Publicat în Valcea

La 31 martie 1864, prin decret nr. 394, se promulgă Legea pentru comunele urbane şi comunele rurale, în care se stipulează „…toate satele, oraşele şi orăşelele (târgurile) României vor forma pe viitor comune independente supuse legii de faţă”. Comuna va îngriji singură interesele sale şi se va administra singură la marginea legilor. Ea formează persoana juridică. Primarul comunei rurale se alege direct de către alegători şi se confirmă de prefect. Comunele au de acum înainte un buget de venituri şi cheltuieli. Satele şi oraşele României vor forma în viitor comune independente. Pentru constituirea unei comune este nevoie de cel puţin 100 familii sau 500 locuitori (Indicele …, 1865, 1-7, 62, 91-104).

Publicat în Valcea

În decursul istoriei, populaţia s-a aşezat şi a creat localităţi (habitate) în funcţie de o serie de factori sociali, economici, naturali, istorico-politici etc. S-a ajuns astfel la crearea de sate şi oraşe, de localităţi de diferite mărimi, cu diverse caracteristici geografice şi economice. În acest context se înscrie şi oraşul Băile Govora, o aşezare mică, atât ca suprafaţă, cât şi ca număr de locuitori, ale cărei funcţii predominante sunt balneo-climaterică şi turistică.

Publicat în Valcea

Istoricul oraşului staţiune Băile Govora nu este milenar, precum cel al oraşelor staţiuni Băile Herculane, Călimăneşti-Căciulata-Cozia, Băile Felix, Ocna Sibiului, Ocnele Mari, ajungând până la romani. El se leagă de cel al Mânăstirii Govora şi al moşiilor cu satele ce le aparţineau, din apropiere, care au fost închinate sub formă de danii de către Domnitorii Ţării Româneşti de la începutul zidirii acesteia („de la începutul Ţării Româneşti”) până la secularizarea averilor mânăstireşti în timpul lui Alexandru Ioan Cuza (la 1864).

Condiţiile unui cadru natural propice (dealuri joase cu pante domoale ce mărginesc văi şi depresiuni destul de largi), cu resurse naturale din abundenţă (vânat, lemn, piatră, păşuni, apă, sare, ape sărate şi minerale), au constituit elemente de atracţie pentru apariţia primelor manifestări de locuire pe cursul inferior al pârâului Govora şi a afluenţilor săi, din vatra localităţii Govora şi împrejurimi.

Dovezile arheologice aflate în colecţiile muzeelor vâlcene, Muzeul Judeţean Vâlcea şi Muzeul de Arheologie şi Carte Veche din oraşul Băile Govora, atestă existenţa omului în arealul vâlcean încă din Paleolitic, însă pe raza oraşului Băile Govora şi a satelor din jurul Mânăstirii Govora (Govora-sat, Gurişoara, Scărişoara, Vulpueşti, Bârseşti, Buleta, Buneşti, Căzăneşti, Mihăeşti, Valea Răii, etc.) din Neoliticul timpuriu, Eneolitic, epoca Bronzului, perioada traco-geto-dacică, a convieţuirii daco-romane şi ulterior după această perioadă.

Publicat în Valcea
Luni, 11 Decembrie 2017 09:08

Băile Govora - toponimia

Toponimia oraşului Băile Govora se remarcă, asemănător întregului judeţ Vâlcea, printr-o mare bogăţie şi varietate de nume topice, neexistând loc, ridicătură de teren, curs de apă, suprafaţă acoperită cu pădure sau lipsită de aceasta, care să nu aibă un nume. Situarea oraşului Băile Govora într-o zonă de dealuri, a făcut ca numele geografice populare şi toponimice să fie foarte numeroase, alături de care aşezăm şi fantezia inegalabilă a locuitorilor în designarea acestora. Dacă toponimia majoră a mai suferit schimbări impuse de cauze mai mult sau mai puţin obiective, toponimia minoră, aşa cum ştim că este ea credincioasă realităţilor vii, a fost păstrată nealterat din generaţie în generaţie. Din raţiuni de spaţiu şi pentru a păstra echilibrul necesar în ceea ce priveşte proporţionalitatea secvenţelor tematice, ne vom opri, în prinicipal, atenţia – fără să intrăm în amănunte de specialitate – asupra toponimelor majore de pe raza oraşului; în ceea ce priveşte toponimele minore (cea mai numeroasă şi mai diversă categorie) ale locului, le vom menţiona doar pe acelea care prezintă un interes deosebit din punct de vedere istoric, lingvistic sau de altă natură.

Publicat în Valcea

1.  AŞEZAREA GEOGRAFICĂ ŞI CĂILE DE ACCES

Oraşul Băile Govora se află situat în partea central-estică a judeţului, în Subcarpaţii Getici (Subcarpaţii Vâlcii), la intersecţia paralelei de 450 549’’ latitudine nordică, cu meridianul de 240 9 20’’ longitudine estică, având ca vecini comunele Buneşti (N şi NE), Mihăeşti (E, SE), Frânceşti (S), Păuşeşti-Otăsău (SV) şi Stoeneşti (NV).

Publicat în Valcea

1488 (6996) februarie 4. Hrisov prin care Vlad Călugărul vv. dăruieşte M-rii Govora, egumenului Dorotei de acolo şi celorlalţi slujitori, moşia Hinţa, pe care domnul o cumpărase de la Stanciul de la Ocne şi de la Dan Vâlcul din Glod. 

Publicat în Valcea
Ești aici: Home Afişez elemetele după tag: Nicolae Daneş, colaboratori Procopie Ghiţă, Ion Soare