Istorie Locala

Atestările documentare ale satelor componente şi explicaţiile denumirilor. Despre existenţa oamenilor şi a aşezărilor pe teritoriul localităţii Drăgăşani şi în jur, mărturisesc vestigiile arheologice din neolitic, descoperite în zonă. Informaţii de ordin demografic, au fost consemnate  în documente, abia  în secolul al XVI lea şi, odată cu ele, date despre apartenenţa acestor aşezări  la diferite unităţi administrative.

a) Perioada interbelică

Partidele politice. Din iniţiativa primarilor liberali, în perioada interbelică, s-au înfăptuit în Drăgăşani numeroase şi semnificative obiective social-culturale: în 1919, se înfiinţează prima şcoală gimnazială ce purta numele „Gimnaziul Brătianu”, clădirea fiind amplasată pe un teren donat de Dinu Brătianu şi construit pe cheltuiala familiei; în 1925-1926, se construieşte un nou local de şcoală, pe cheltuiala fruntaşului liberal Gheorghe Luculescu, în amintirea fiicei sale decedate, localul fiind situat pe str. Carol, cunoscut sub denumirea de „Şcoala Geta”, astăzi Şcoala „Tudor Vladimirescu”. Din iniţiativa fruntaşilor liberali, în perioada interbelică s-au înfiinţat mai multe bănci pentru sprijinirea ţărănimii şi negustorilor din oraş: Banca Comerţului, Banca Viticolă, Banca Ţăranilor. Tot sub guvernări liberale, s-au construit localuri de şcoli primare la Momoteşti, Capul Dealului şi în oraşul propriu-zis - Şcoala „Nicolae Bălcescu”, demolată în urma cutremurului din 1977 şi reconstruită pe str. Sanda Nicoliţă. În 1921, se înfiinţează la Drăgăşani, din iniţiativă liberală, „Sfatul Negustorilor”, al cărui prim preşedinte a fost Iancu Râmniceanu. În 1928, ia fiinţă Unitatea Militară de Jandarmi, în actualul local.

Vineri, 10 Martie 2017 09:40

Drăgăşani - aspecte politice

Subfiliala din Drăgăşani a Partidului Naţional Liberal (PNL) a luat fiinţă la scurt timp după întemeierea partidului pe plan naţional, din iniţiativa lui Dimitrie Simulescu, care se afla în relaţii de strânsă prietenie cu Ion Brătianu şi care în toate guvernările, a fost prefect de Vâlcea. Înainte de Primul Război Mondial, şef al organizaţiei drăgăşănene a fost Ştefan Filipescu, iar primar al oraşului - fratele acestuia, liberalul Gogu Filipescu. Printre fruntaşii liberali din plasa Oltul (Drăgăşani), în perioada antebelică, se numără personalităţi precum Ghiţă Teodorini, Iancu Mateescu, Costică Predescu, proprietarul Nae Petcu, angrosistul şi depozitarul de vinuri - Iancu Râmniceanu, avocatul Mişu Mihalescu ş.a. În timpul Primului Război Mondial, primar al oraşului a fost Gogu Filipescu. După decesul fraţilor Gogu şi Ştefan Filipescu, preşedinţia partidului a fost preluată de Mişu Mihalescu, iar ca primar interimar, a fost numit Marin Şerbănescu.

In noaptea de 15-16 august 1916, armata română a trecut la ofensivă de-a lungul Carpaţilor şi în numai câteva zile, trupele române au pătruns adânc în Transilvania  şi au eliberat oraşele Braşov, Sfântu Gheorghe, Gheorghieni, Miercurea-Ciuc şi Orşova. Evenimentele desfăşurate pe frontul dobrogean, neonorarea angajamentelor de către trupele aliate, au obligat comandamentul român să întrerupă ofensiva din Transilvania; presate de contraofensiva armatelor germane şi austro-ungare, mult superioare, au fost nevoite să se retragă. Lupte violente s-au desfăşurat în regiunea muntoasă, dar superioritatea numerică şi dotarea tehnică, au dat posibilitaea armatelor inamice să înainteze şi să ocupe, până la sfârşitul anului 1916, două treimi din suprafaţa ţarii, inclusiv capitala; şi, desigur, judeţul Vâlcea.

 

În judeţul Vâlcea, răscoala din 1907 nu a luat forme deosebit de grave, iar la Drăgăşani nu s-au înregistrat mişcări de amploare, chiar dacă zona se afla în imediata apropiere a unor focare de revoltă din judeţele Olt şi Romanaţi şi, desigur, nu departe de Laloşu – comuna vâlceană în care flacăra răscoalei a fost mai puternică.

Conform relatării prefectului de judeţ, la 14 martie 1907, în piaţa oraşului Drăgăşani a fost adunată multă lume, dar nu s-au înregistrat acte specifice răscoalei. Printre arestaţi, îl vom găsi, totuşi, pe Ilie Vătafu, originar din Drăgăşani, căruia i s-au dresat acte de trimitere în judecată la 25 martie, fiind înaintat de comandantul detaşamentului, la arestul preventiv. Nu se cunoaşte ce învinuiri i s-au adus. Agitaţie s-a înregistrat şi la Momoteşti (cartier al oraşului), deşi a fost mai mult o alarmă din partea arendaşului moşiei lui Ionel Brătianu, anume Ville,care s-a speriat de cele auzite; cerând măsuri preventive, el telegrafia insistent la Bucureşti: „Ţăranii ameninţă proprietatea şi viaţa mea; daţi-mi sprijin” (1907 în Vâlcea, 1974, 69). Într-o altă telegramă, cerea urgent armată, deoarece „am numai 10 soldaţi” (Ibidem).

Populaţia oraşului Drăgăşani şi-a adus contribuţia la cucerirea independenţei naţionale, atât direct - prin prezenţa militarilor în rândurile armatei, cât şi prin susţinerea materială a războiului, cu importante sume de bani donate armatei, produse agroalimentare, animale, îmbrăcăminte, atelaje de transport etc. O parte însemnată a contribuţiilor a fost destinată pentru întreţinerea soldaţilor răniţi şi a bolnavilor sosiţi în spitalul de la Drăgăşani. O primă formă de sprijin a războiului de către populaţia oraşului Drăgăşani, a fost aceea a achiziţionării de animale. Aşa cum reiese din documente, au fost rechiziţionate mai multe animale: 2 cai şi 40 de vite mari, mai ales bivoli, bivoliţe şi mânzaţi. Nevoia de arme în timpul confruntărilor, s-a făcut simţită mai ales după luptele de la Griviţa. Cu ocazia acestor lupte, s-a constatat că puştile armatei noastre se defectau uşor şi permiteau inamicului, care avea armament modern,  să se apropie foarte mult de poziţiile soldaţilor români.

Ești aici: Home Personalitati.Genealogii Articole filtrate după dată: Martie 2017