Biserica ,,Sfântul Dumitru” Câmpulung Moldovenesc
Scris de SVBiblioteca
Biserica ,,Sfântul Dumitru”Câmpulung Moldovenesc
Este situată pe str. Ion Ştefureac, nr.7, pe drumul care face legătura între Gara Câmpulung şi centrul civic al oraşului.
Greco-catolicismul s-a răspândit la Câmpulung Moldovenesc la sfârşitul sec. XVIII și începutul sec. XIX prin venirea populaţiei de etnie ucraineană în Bucovina (jud. Suceava) pentru a găsi un loc de muncă, mai ales că în Bucovina trăiau diferite etnii: evrei, germani, poloni şi ucraineni. După ce s-au stabilit în (judeţul) Câmpulung, neavând biserică au frecventat liturghiile în biserica romano-catolică care s-a construit în anul 1815.
Biserica romano-catolică din Câmpulung Moldovenesc
Scris de SVBibliotecaBiserica romano-catolică din Câmpulung Moldovenesc
Biserica "Înălţarea Domnului" din Câmpulung Moldovenesc este o biserică romano-catolică construită în anul 1815. Ea se află pe Calea Transilvaniei nr. 31A, în centrul oraşului.
În prezent, Biserica romano-catolică din Câmpulung Moldovenesc este a doua biserică catolică ca vechime, în funcţiune, după cea din Gura Humorului (construită în 1811). Hramul bisericii este Înălţarea Domnului şi se sărbătoreşte la 40 de zile după Paşti.
Parohia romano-catolică din Câmpulung Moldovenesc a fost înfiinţată în anul 1785, după evidenţele Episcopiei de Iaşi.
Biserica din lemn de la Capu Satului
Primele aşezări în Câmpulung Moldovenesc au fost construite pe Valea Caselor.
După cum consemna preotul Vasile Mândrilă, parohal Bisericii ,,Naşterea Maicii Domnului” (1793-1816), această zonă era vatra Câmpulungului Moldovenesc, ea fiind cunoscută astăzi sub denumirea de Capu Satului.
Prima biserică din lemn în această zonă, cu hramul ,,Naşterea Maicii Domnului”, a fost ridicată în anul 1751, din iniţiativa preotului Petru Şandru împreună cu vornicul Nicolae Cogălniceanu şi Grigore Piticari. Populaţia zonei înmulţindu-se, biserica a devenit neîncăpătoare şi atunci obştea a hotărât s-o desfacă şi s-o dăruiască parohiei Bucşoaia (mai1855).
Biserica ,,Sf. Nicolae” Câmpulung Moldovenesc
Scris de SVBibliotecaBiserica ,,Sf. Nicolae” Câmpulung Moldovenesc
Localizare: Calea Bucovinei, nr.24, lângă Parcul central al Municipiului.
În centrul vechiului Câmpulung a fost ridicată în anul 1698 o biserică din lemn cu hramul "Sf. Nicolae", numită şi ,,Biserică Domnească” de către Toader Calmăşul, vornic al Câmpulungului, tatăl lui Ioan Calimahi, Domn al Moldovei (1758-1761), întemeitor al dinastiei Calimahilor. Fiind legat de locul unde probabil a copilărit, domnitorul Ioan Teodor Calimachi a acordat privilegii şi scutiri de dări câmpulungenilor.
Prin decizia 1802/10/22 martie 1887 a Consistoriului Arhiepiscopesc s-a aprobat desfacerea bisericii vechi, care împreună cu iconostasul s-au cedat parohiei satului Ciumârna.
Piatra Buhei
Încă înainte de intrarea în Câmpulung Moldovenesc dinspre Suceava pe frumosul drum naţional şi european, călătorului i se dezvăluie, în stânga sa, priveliştea marelui Rarău din al cărui creştet veghează Pietrele Doamnei. Pentru potolirea setei ajungerii acolo sus, unde vârfurile stâncilor par prinse în chiotorile cerului, drumeţul o ia spre stânga prin spatele gării din Capu Satului intrând în defileul Izvorului Alb. După circa 2 km de mers se ajunge în cheile Izvorului Alb. Acestea sunt flancate, pe partea stângă în sensul urcuşului, de o impresionantă stâncă numită Piatra Buhei, iar pe partea dreaptă, de alte stânci de dimensiuni mai mici, dar la fel de impresionante. Legenda spune că aceste stânci au fost cândva împreunate, fiind zăgaz apelor ce se scurgeau de pe povârnişurile din deal.
Giumalău
Munţii Giumalău sunt o grupă muntoasă a Carpaţilor Moldo-Transilvani (Bucovinei) fiind delimitaţi la nord de depresiunea Câmpulung Moldovenesc, Obcina Mestecanisului şi Obcină Feredeului spre est Obcină Voroneţului iar spre sud-est de munţii Stânişoarei. Spre sud se pot observa munţii Bistriţei, în sud-vest depresiunea Ţara Dornelor , iar spre vest Obcină Suhardului.
Cea mai mare altitudine se înregistrează pe vârful Giumalău având 1858 m.
Herghelia Lucina
Herghelia Lucina se află în cătunul Lucina din comuna Moldova-Suliţa, nord-vest faţă de Obcina Mestecăniş, între apele Moldova şi Cârlibaba, spre sud de Cheia Lucavei, la o distanţă de 45 de kilometrii de Câmpulung Moldovenesc. Aceasta este specializată pe rasa de cai huţuli, fiind şi o importantă rezervaţie floristică.
Despre această herghelie se poate spune că are o vechime destul de mare fiind înfiinţată din anul 1856 sub comanda cavalerului colonel Martin von Hermman. De la înfiinţarea ei şi până în anul 1914, herghelia a aparţinut imperiului Austro-Ungar, împreună cu herghelia Rădăuţi.
ŞCOALA „BOGDAN-VODĂ” CÂMPULUNG MOLDOVENESC
În mai 1875, prin Decret Imperial şi prin Ordinul 533 al Ducatului Bucovina, se aprobă funcţionarea unei şcoli primare de băieţi şi fete în oraşul Câmpulung, cu regim bugetar de stat şi cu predare în limba germană.
Primul director al şcolii a fost învăţătorul Teodor Vasilovici.
Pe parcursul anilor, şcoala a funcţionat în diferite clădiri, precum clădirea de peste drum al actualului Muzeu al Lemnului, sau în Casa Gehl, aflată pe strada Liceului, sau în clădirea RAUCL, amplasată pe strada T. Ştefanelli.
Sub primariatul lui M.Juster s-a aşezat piatra de temelie pentru cel mai frumos edificiu şcolar din zonă. Arhitectul acestei clădiri monumentale a fost austriacul Finkelstein.
Muzeul lingurilor de lemn
În Ţara de Sus a Moldovei, unde se împleteşte legenda cu istoria, în Câmpulung Moldovenesc, oraşul de la picioarele Pietrelor Doamnei, de sub piscurile Rarăului şi Giumalăului, unde trilurile fluierului ciobănesc, cântecul cimpoiului şi sunetul buciumului se îngână cu freamătul codrilor de brazi, în anul 1945, s-a înfiripat o colecţie de linguri de lemn, adunate din ţară şi din alte părţi ale lumii de regretatul profesor Ion Ţugui chiar în casa sa.
Lingurile, după mărimea lor sunt mici şi mari (polonice şi linguroaie) iar după întrebuinţare sunt linguri casnice (de gospodărie) şi de stână (ciobăneşti).
Casa etnografică ,,Ioan Grămadă”- Câmpulung Moldovenesc
Scris de SVBibliotecaCasa etnografică ,,Ioan Grămadă”- Câmpulung Moldovenesc
Casa etnografică Ioan Grămadă este o construcţie tipică începutului de secol XIX, ce a fost declarată recent un muzeu al satului.
Casa a fost construită de Maestrul Grigore Rusu, din lemn sculptat pe 4 laturi, folosindu-se, de asemenea material provenit din demolarea a 2 alte case. Studiind planul casei, se poate observa o puternică influentă urbană, aceasta având o tindă şi două camere, un al doilea tur de spaţii de locuit, dispuse în partea din spate, întregul ansamblu fiind înconjurat de un pridvor de grinzi sculptate, cu o înălţime de 0,7 m. Sala din spatele pridvorului are dimensiunile cele mai mari şi permite schimbarea destinaţiei sale din cămară în bucătărie şi/sau living.
Suceava