Istorie Locala

                                                                Foto: Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava

Mănăstirea Sf.Ioan cel Nou de la Suceava, având hramul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, a fost începută în anul 1514 de către Bogdan III, fiul și urmașul lui Ștefan cel Mare, dar a fost ridicată până la nivelul ferestrelor. Lucrarea a fost desăvârșită de Ștefan cel Tânăr, fiul lui Bogdan III și urma să înlocuiască funcția de Catedrală mitropolitană a Moldovei. Alexandru cel Bun, domnul Moldovei, reușește recunoașterea lui Iosif Mușat ca mitropolit al țării, iar la insistențele acestuia, moaștele Sfântului Ioan cel Nou au fost aduse de la Cetatea Albă la Suceava, mai întâi la Biserica Mirăuților (1402), apoi au fost mutate de Petru Schiopul în actuala Mănăstire Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, devenită mitropolie în 1521 când a fost sfințită.

                                                              Foto: Biserica „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul”

     Fost paraclis al Curţii Domneşti, biserica a fost zidită în anul 1643, ctitorul monumentului fiind domnul Moldovei, Vasile Lupu. Din punct de vedere arhitectural, edificiul este de dimensiuni reduse, înaltă şi zveltă, atrăgând atenţia prin armonia proporţiilor. Iconostasul bisericii este considerat ca fiind o remarcabilă operă de sculptură medievală, de referinţă pentru barocul moldovenesc din secolul al XVII-lea. Tradiţia orală afirmă că monumentul a fost pictat de „coconii” domnitorului şi ai celorlalţi demnitari locali de la Curtea Domnească din Suceava. Cercetările arheologice au scos la iveală, pe locul bisericii actuale, existenţa unui alt lăcaş de cult care datează din secolul al XV-lea. 

                                                                            Foto: Biserica „Sfântul Dumitru”

Situată în zona centrală a Sucevei, Biserica „Sfântul Dumitru” încântă călătorii cu silueta ei impunătoare, cu turla împodobită cu un anumit tip de cărămidă smălţuită, care poate fi zărită de departe. Biserica a fost ridicată de fiul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, Petru Rareş, între anii 1534 şi 1535, pe locul unde a fost zidit de către tatăl său un alt lăcaş de cult, având acelaşi hram. Pictura bisericii păstrează iconografia tradiţională din sec. al XV-lea. În interior pictura originală este foarte bine conservată – acoperită pe alocuri (calota turlei, conca altarului, glaful ferestrei din altar şi luneta portalului) cu un al doilea strat de pictură din sec. al XIX-lea. În anul 2004 au fost finalizate lucrările de restaurare a picturii murale, începute în anul 1997. În apropierea bisericii a fost construit Turnul colopotniţă sau Turnul lui Lăpuşneanu, zidit de amintitul domnitor, ginere al lui Petru Rareş, în anul 1560. Turnul, modificat ulterior, scrutează şi astăzi înălţimile din zonă, fiind o atracţie pentru orice vizitator.

Bibliografie: Cojocar, Justinian Remus A., Demciuc, Vasile M.,  Biserica Sfântul Dumitru Suceava, Suceava, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţiului, 2009.

                                                                                     Foto: Biserica „Sfântul Nicolae”

Monumentul este amplasat în zona centrală a Sucevei, în apropierea Colegiului Naţional „Ştefan cel Mare” şi lângă Hotelul Continental (Arcaşul). Cea mai veche menţiune a Bisericii „Sfântul Nicolae”, potrivit cercetătorului Ion Mareş, este o însemnare în slavonă pe un Tetraevanghel, aflat în colecţia Sfântului Sinod din Sofia, dăruit în 1519 Bisericii „Sfântul Nicolae” din Suceava de către cămăraşul de vistierie Mateiaş, fiul lui pan Gurmaz pârcălabul. Biserica, aşa cum se păstrează astăzi, a fost refăcută, întocmai cum ni se indică în pisania aflată deasupra uşii de la intrarea în pronaus, de Pan Nicoară Prăjescul vel vistiernic şi cneaghina lui Maria şi copiii lor în anul 7119 (1611).

Bibliografie: Mareş, Ion, Biserica Sfântul Nicolae din Suceava, Suceava, Editura Karl A. Romstorfer, 2011.