Istorie Locala

Joi, 26 Aprilie 2012 16:03

CETATEA DE SCAUN A SUCEVEI

Scris de 
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)
CETATEA DE SCAUN A SUCEVEI CETATEA DE SCAUN A SUCEVEI

                                                                                       Foto: CETATEA DE SCAUN A SUCEVEI

 

          Cetatea de Scaun a Sucevei, monument istoric grupa A, inclus în patrimoniul cultural naţional, împreună cu zona de protecţie din imediata apropiere, este unul dintre cele mai reprezentative edificii de arhitectură militară medievală din Moldova.

Data exactă a construcţiei monumentului care a marcat istoria capitalei moldoveneşti rămâne incertă, acceptându-se ca datare largă domnia lui Petru I (1375-1391). Documentul dat din „Cetatea Sucevei” la 10 februarie 1388, dovada unui împrumut al domnului Moldovei, Petru I, către regele Poloniei, Vladislav II, atestă istoric construcţia cetăţii. Cert este faptul că iniţial, din porunca voievodului Moldovei, în partea de vest a oraşului a fost construită o cetate din pământ, cunoscută sub denumirea de Cetatea Şcheia care a fost apoi abandonată pentru a se ridica una din piatră, în partea de răsărit a oraşului.

 

Folosind piatră locală (gresie nisipoasă) extrasă din apropiere, fortul muşatin era o construcţie rectangulară: laturile de sud şi de nord aveau lungimea de 36 m, iar cele de est şi de vest, 40 m. Existau şapte turnuri de apărare, întărite cu contraforturi.

 

Dacă în vremea lui Petru I şi a urmaşilor săi imediaţi, cetatea avea o întindere limitată de pintenul de deal pe care era aşezată, în timpul lui Ştefan cel Mare se modifică semnificativ atât suprafaţa, cât şi sistemul de apărare. Transformările au fost strict necesare datorită apariţiei artileriei ca tehnică de luptă. Într-o primă etapă, se astupă vechiul şanţ de apărare şi în mijlocul lui se ridică un nou zid de incintă cu turnuri de apărare de formă rectangulară. Într-o a doua etapă, după asediul turcesc din anul 1476, s-a realizat mărirea capacităţii de rezistenţă a zidurilor prin dublarea grosimii iniţiale, dar şi prin îmbrăcarea turnurilor de apărare care capătă o formă semicilindrică.

 

Tot acum a fost săpat şi noul şanţ de apărare, care înconjura cetatea pe laturile de sud, vest şi est şi s-a construit contraescarpa. Momentul în care aceste lucrări au fost finalizate este cunoscut de descoperirea unei steme cu pisanie, cu data de 8 septembrie 1477.

 

Supusă unor numeroase asedii de-a lungul timpului, cetatea este ocupată în anul 1538 de către sultanul Soliman Magnificul, după ce oştenii care trebuiau să o apere au ­predat-o turcilor. Bogăţiile găsite de sultan în cetate i-au mirat chiar şi pe cronicarii ­turci aflaţi în suita sultanului.

 

Cele mai importante lucrări de reconstrucţie după domnia lui Ştefan cel Mare se petrec în timpul lui Vasile Lupu. Se modifică aspectul curţii interioare şi se reconstruieşte paraclisul cetăţii. Noile lucrări nu au avut urmări pe termen lung, domnitorii moldoveni locuind la Iaşi de aproape o sută de ani. Astfel că vechea capitală şi cetatea ei intră treptat în decădere.

 

Cetatea de Scaun a fost distrusă în anul 1675, din ordinul turcilor, apoi a fost transformată de orăşeni în carieră de piatră, zidurile fiind acoperite, de-a lungul anilor, cu moloz şi pământ. Lucrări de degajare a ruinelor vor fi începute în anul 1895 şi vor dura zece ani. Ulterior,  monumentul  a avut parte de ample campanii arheologice, începând cu anul 1951.

 

La intrarea înspre cetate se întâlnesc patru elemente defensive: şanţ de apărare, pod de acces, zid de apărare în exterior şi capcana căreia istoricii i-au dat numele de „cursa de şoareci”.

 

Sistemul defensiv a făcut imposibilă pătrunderea în cetate fără acceptul celor din interior, slujitori şi susţinători ai intereselor Moldovei. Puţine sunt bătăliile pe care Ştefan cel Mare le-a pierdut în faţa invaziei otomane sau împotriva armatelor polone.

 

Interioarele cetăţii au fost parţial restaurate astfel încât amintirea  vieţii de curte să facă o imagine despre ceea ce a reprezentat locuinţa temporară a voievozilor Moldovei. Imediat după podul de acces se observă primele încăperi destinate străjerilor, urmată de curtea interioară frumos pavată cu pietre în acele vremuri.

 

În cadrul acestui amplasament se descoperă încăperi cu diverse destinaţii : închisoarea, baia cu aburi, pivniţa, capela ş.a. Aici au locuit pe lângă voievozii amintiţi mai sus şi boieri cu ranguri înalte în administraţia statului medieval moldav, de la vistiernic până la hatman.

 

Lucrările de restaurare care au urmat săpăturilor arheologice au avut ca scop consolidarea şi înălţarea parţială a zidurilor păstrate. Din păcate, condiţiile de instabilitate a terenului, care au făcut ca partea de nord a zidului de incintă să se prăbuşească, ridică neîncetat probleme care nu pot fi rezolvate decât printr-o amplă restaurare tot mai necesară odată cu trecerea timpului.

 

Din dorinţa de a aduce publicul mai aproape de istoria Sucevei de odinioară, în ultimii ani se organizează evenimente culturale în care un rol important îl deţine Festivalului de Artă Medievală de la Suceava, a cărui primă ediţie s-a desfăşurat în anul 2006.

 

În momentul de faţă, Cetatea se află într-un amplu proces de restaurare, încercându-se să se readucă la forma ei iniţială.

 

Bibliografie:

 

http://www.cetateasucevei.ro/

http://www.muzeulbucovinei.ro/muzeu/expozitii-permanente/cetatea-de-scaun

Matei, Mircea D., Cetatea de scaun a Sucevei, Bucureşti, Meridiane, 1965;

Batariuc, Paraschiva Victoria, Cetatea de scaun a Sucevei, Suceava, Bucovina istorică, 2004;

Cetatea de scaun a Sucevei (pliant), Suceava, Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Culte, 2004

Material realizat de Cocuz Robert

The Fortress of Suceava

The fortress of Suceava, a historical monument belonging to A group, included in the national cultural heritage, together with the protection zone from the neighbourhood is one of the most representative buildings of the medieval military architecture from Moldavia.

The exact construction date of of the monument which marked the history of the Moldavian capital remains uncertain, taking as dating the reign of Petru I (1375-1391). The document issued in "The Fortress of Suceava" on February 10, 1388, the proof of a loan from Petru I, the Voivode of Moldavia to Vladislav II, the Monarch of Poland, represents the historical testimony of its existence. The fact is that initially, on the order of the Moldavian Voivode, there was built a fortress made of muck known as the Citadel of Șcheia, which was then abandoned in order to built another one made of stone, on the east side of the town .

The Mușatin fort was a rectangular building made of local stone (sandy sandstone) extracted from the nearby area. The south and the north sides had a lenght of 36 m, while the east and the west ones had a lenght of 40 m. There were seven defense towers reinforced with buttresses .

Whereas at the time of Petru I and his direct descendants, the fortress included a limited area of the top hill on which it was located, during the rule of Stefan cel Mare, both the area and the defense system significantly changed. The changes were absolutely necessary due to the emergence of artillery as ordnance . In a first phase , the old moat was filled and a new defence wall with rectangular defense towers was built in the middle of it. In a second phase , after the Turkish siege in 1476, it was attempted to increase the resistance of the walls by doubling their initial thickness and also by coating the defense towers which assume a semi-cylindrical shape.

At the same time, the new moat that surround the fortress on the south, west and east sides was dug and the counter-escarp was built. The date when these works were completed is known from the discovery of acoat of arms including a dedication, having engraved the date of September 8th, 1477.

Subjected to numerous sieges over time, the fortress was occupied by Sultan Suleiman the Magnificent, in 1538 after the soldiers which had to defend it surrendered it to the Turks. The riches found in the fortress by the Sultan astonished even the Turks chroniclers in the sultan`s train.

The most important reconstruction works after the rule of Stefan cel Mare occured during the rule of Vasile Lupu. The appearance of the courtyard was improved and the chapel of the fortress was rebuilt. The new works have not had long-term consequences, as the Moldavian voivodes had started living in Iasi about a hundred years before. So the ancient capital and the its fortress slowly fell into decay.

In 1675 the Fortress was destroyed upon the Turks’ order and then the townspeople turned it into a quarry stone, as the walls had been covered with waste and muck over time. The works clear the ruins commenced in 1895 and lasted for ten years. Subsequently, since 1951 the monument underwent ample archaeological research.

At the entrance into the fortress we can find four defensive elements: the moat, the access bridge,the defense wall outside and the pitfalls that historians had given the name "the mousetrap".

The defense system made impossible the access ​​ into the fortress without the consent of the persons on the inside, servants and supporters of Moldova's interests. The battles in which Stefan cel Mare was defeated by the Ottomans or by t the Polish armies were very few.

The interiors of the fortress were partially restored, so that the fortress can present a picture of the temporary dwelling of the former rulers of Moldavia. Right near the access bridge, we can see the first rooms intended for the guards, followed by the beautiful stony courtyard from that time.

The fortress hosts rooms with various destinations such as : the prison, the steam bath, the basement, the chapel etc. Apart from the formerly mentioned voivodes high-ranked noblemen also lived here, from the treasurer to the hetman.

The restoration works that followed the archaeological excavations aimed at reinforcing and partially elevating thepreserved walls. Unfortunately, the land instability, which caused ​​ the northern part of the surrounding wall to collapse, constantly creates problems that can only be addressed throught a full restoration of the site.

In a desire to bring people closer to the history of old Suceava, in the recent years, plenty of cultural events have been organized including the Medieval Art Festival from Suceava, whose first edition took place in 2006.

Currently, the fortress undergoes a complex process of restoration, in an attempt to restore it to its original aspect.

References

http://www.cetateasucevei.ro/

http://www.muzeulbucovinei.ro/muzeu/expozitii-permanente/cetatea-de-scaun

Matei, Mircea D., Cetatea de scaun a Sucevei, Bucureşti, Meridiane, 1965;

Batariuc, Paraschiva Victoria, Cetatea de scaun a Sucevei, Suceava, Bucovina istorică, 2004;

Cetatea de scaun a Sucevei (pliant), Suceava, Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Culte, 2004

Powered by Cocuz Robert

 

Informații adiționale

  • Autor:
      ---
  • Data aparitiei: Luni, 14 Octombrie 2013
  • Localitate: Suceava
  • Creator: ---
  • Subiect:
      ---
  • Descriere: ---
  • Editor: Biblioteca Bucovinei „I. G. Sbiera” Suceava
  • Contributor: ---
  • Tip: text
  • Format: ---
  • Identificator: ---
  • Sursa: ---
  • Limba: română
  • Suport: altceva
  • Tip articol: Bibliografii tematice
Citit 12641 ori Ultima modificare Vineri, 27 Decembrie 2013 21:57
Ești aici: Home Suceava Suceava CETATEA DE SCAUN A SUCEVEI