Mănăstirea Cămârzani
La o distanță de circa 14 km de orașul Fălticeni, pe un drum lăturalnic al șoselei E85, ce leagă orașul Fălticeni de Roman, în satul Cămârzani, din comuna Vadu Moldovei este amplasată Mănăstirea Cămârzani. În anul 1863, boierul Emanoil Morțun a construit o biserică – lăcaș de închinare pentru familia boierească - pe moșia sa din satul Cămârzani, în incinta conacului. Această biserică are hramul Sf. Mare Mc. Gheorghe. După cel De-al Doilea Război Mondial, în anul 1947, moșia a fost expropriată, iar terenurile au fost împărțite veteranilor de război. Rămânând izolată în câmp,biserica a devenit filială a parohiei din Ciumulești-Gane. La cererea preotului Gheorghe Baltag, aici a fost înființat un schit de călugări, care a aparținut, din punct de vedere administrativ, de Mănăstirile Neamț, Slatina și Râșca. În urma decretului 410/1959 schitul și-a încetat existența, biserica fiind afiliată din nou parohiei.
Astfel, de-a lungul timpului, ctitoria de la Cămârzani a fost succesiv: biserică de curte boierească, biserică parohială, schit de călugări, iar acum este mănăstire de maici.
În anul 1992, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților și cu directa purtare de grijă a Presfințitului Gherasim Putneanul, Arhiereu-vicar și fiu al locului, s-a întemeiat la Cămârzani mănăstirea. La început au fost aduse 12 maici de la Mănăstirea Teodoreni din Suceava, apoi numărul a tot crescut de la an la an. În 1994, au fost achiziționate, prin licitație publică, trei clădiri de la vechea fermă zootehnică, din apropierea mănăstirii.
În anul 1999, la conducerea Mănăstirii Cămârzani a fost numită Maica Stareță Stavrofora Maria Deac, și ca Duhovnic al Obștii a fost numit Părintele Protosinghel Ignatie Radu de la Mănăstirea Putna. În continuare, mănăstirea se va dezvolta atât pe plan material, cât și în cel duhovnicesc, specific vieții călugărești de obște.
Ca un necesar imperios s-a pus problema construirii unei noi biserici, mai mari, cea veche devenind neîncăpătoare pentru soborul în creștere și pentru numărul tot mai mare de închinători. Cu binecuvântarea și rugăciunea susținută a Preasfințitului Gherasim, primul ctitor spiritual al mănăstirii, s-au pus bazele noii biserici, cu hramul “Nașterea Maicii Domnului” – la 23 aprilie 2000 a fost sfințit locul și s-au început lucrările. În paralel cu zidirea bisericii, maicile au lucrat și în ateliere, la sculptarea catapetesmei și la pictarea icoanelor, astel încât la 10 octombrie 2004 a fost posibilă sfințirea. În anii următori s-a continuat împodobirea bisericii cu sculpturi în piatră și în lemn, iar în 2011 s-a început pictura murală, care este executată de un grup de maici de obște.
De asemenea au fost construite: Aghiazmatarul – un altar de vară în cinstea Sf. Mina, pe locul vechiului paraclis, turnul-clopotniță, lumânarul și veșmântăria. Corpul principal de chilii are în mijloc, deasupra foișorului, un Paraclis în cinstea Sf. Ioan Botezătorul, deja pictat. La demisol se află trapeza de obște, în curs de pictare, cămara și bucătăria obștii.
Într-o clădire veche, renovată, s-au amenajat atelierele pentru sculptură, pictură, croitorie și tricotaj și o bibliotecă. Tot aici se află muzeul, a cărui baze au fost puse de Presfințitul Gherasim și care adăpostește colecții (arheologice, etnografice si numismatice) – adunate de doamna profesoară Virginia Bârleanu, verișoara Preasfințitului – icoane, obiecte de cult și veșminte liturgice.
Incinta mănăstirii este împrejmuită cu zid de piatră de râu, cu bastioane la colțuri, în stilul vechilor mănăstiri-cetate.
În întâmpinarea închinătorilor, obștea s-a îngrijit de amenajarea unei parcări cu fântâna. Tot pentru pelerini s-au mai făcut o bucătărie, două trapeze închise și una de vară, cu o fântână în față. Deasupra acestora sunt în lucru chilii noi pentru maici.
O clădire veche, aflată dincolo de zidurile mănăstirii, a fost renovată și va deveni Azil pentru bătrâne.
În ultimele luni de viață, Preasfințitul Gherasim s-a retras la Mănăstirea Cămârzani și a adormit la 6 decembrie 2004. Mormântul său se află, după cum și-a dorit, lângă cel al ctitorilor vechi, din cimitirul mănăstirii.
Obștea Mănăstirii Cămârzani numără în prezent 100 de maici. Departe de zgomotul lumii, se împletește, în duhul ascultării, rugăciunea și munca. Sfânta Liturghie și cele Șapte Laude se desfășoară zilnic.
În acest loc binecuvântat de Dumnezeu, pelerinul se poate întări duhovnicește prin participarea la sfintele slujbe, prin închinarea la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului și la racla cu Sfintele Moaște, se poate bucura de cântare, de liniște și de un cuvânt ziditor de suflet.
Mănăstirea Cămârzani, deși recent înființată și cu o obște tânără, are ceva specific și dă nădejde că viața călugărească poate continua și în aceste vremuri tulburi.
Material realizat de: Steluță Georgiana-Alexandra
Bibliografie:
http://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-camarzani-67874.html
Documentare la fața locului
