Suceava (55)
Biserica Romano-Catolică
Roman Catholic Church
Biserica "Schimbarea la Față a lui Isus" din Vatra Dornei este o biserică romano-catolică construită în anul 1905 în orașul Vatra Dornei. Ea se află pe str. Mihai Eminescu nr. 7, în centrul orașului, în apropiere de primărie. A fost construită pe locul unde s-a aflat anterior o biserică de lemn, care fusese mutată în 1895 în cimitirul catolic și transformată în capelă mortuară. Hramul bisericii este Schimbarea la Față a lui Isusși se sărbătorește la 6 august.
Templul Mare din Vatra Dornei (Templul evreiesc)/ The Great Temple of Vatra Dornei(Jewish Temple)
Scris de SVBibliotecaTemplul Mare din Vatra Dornei (Templul evreiesc)
Templul Mare din Vatra Dornei este un lăcaș de cult evreiesc din municipiul Vatra Dornei, localizat pe strada Mihai Eminescu nr. 54, la poalele Dealului Runc. El a fost construit în perioada 1898-1902.
Prima sinagogă din Vatra Dornei (Templul Mare) a fost construită în perioada 1898-1902 pe un teren dăruit de Biserica Ortodoxă sub dealul Runc. Tot la începutul secolului al XX-lea a fost construită osinagogă mai micăpe strada Luceafărul. Conducătorul spiritual al comunității a fost rabinul Fraenkel, urmat de rabinii Margosches (tată și fiu).
În cele două sinagogi se dezbăteau ocazional subiecte legate de sionism sau de alte probleme naționale evreiești. De asemenea, mai existau și două mici case de rugăciune: “Wiznitzerschul” și “Handwerkerschul”.
Gara Vatra Dornei-Băi/Vatra Dornei- Băi Railway Station
Scris de SVBiblioteca
Gara Vatra Dornei-Băi
Gara Vatra Dornei-Băi este o gară construită în anul 1910 în orașulVatra Dornei. Ea se află pe strada Dornelor, nr. 7. În faza iniţială, tronsonul de cale ferată Câmpulung-Vatra Dornei avea punctul terminus Vatra Dornei, adică pe malul drept al râului Bistriţa. Necesitatea prelungirii arterei feroviare cu câteva sute de metri şi edificarea staţiei Vatra Dornei-Băi a rezultat din structura proiectului de edificare a staţiunii de nivel european. Vasile Deac, primarul oraşului, informat fiind de această realitate, în timpul audienţei sale la împăratul Franz Joseph a solicitat aprobare si pe această temă. Macheta prezentată împăratului, modelată de arhitectul Paul Brang, înfăţişa o gară-castel, de un mare rafinament arhitectural. Integrată fiind în proiectul de ansamblu al staţiunii balneoclimaterice de rang european, gara, aşa cum a fost amplasată ea in teritoriul localităţii, a făcut obiectul aprobării imperiale. Aşa se explică de ce la Vatra Dornei sunt două gări aflate la mică distanţă una de cealaltă. Până în anul 1939, când s-a pun în circulaţie tronsonul de cale ferată Vatra Dornei-Ilva Mică, gara Vatra Dornei-Băi a fost punct terminus.
Catedrala „Sfânta Treime”
Catedrala „Sfânta Treime” Vatra Dornei situată la intrarea în parcul staţiunii este locul ideal pentru persoanele spirituale, dar şi pentru persoanele care doresc să cunoască un nou lăcaş unde îşi pot hrăni sufletul şi mintea.
La 11 aprilie 1991 au început lucrările de construcție a Catedralei „Sfânta Treime” din Vatra Dornei, o clădire monumentală și de interes arhitectonic. Planimetria clădirii se caracterizează printr-o lungime de 40 m, 11 m lățime în zona naosului şi 16 m în cea a absidelor.
Foto: Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava
Mănăstirea Sf.Ioan cel Nou de la Suceava, având hramul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, a fost începută în anul 1514 de către Bogdan III, fiul și urmașul lui Ștefan cel Mare, dar a fost ridicată până la nivelul ferestrelor. Lucrarea a fost desăvârșită de Ștefan cel Tânăr, fiul lui Bogdan III și urma să înlocuiască funcția de Catedrală mitropolitană a Moldovei. Alexandru cel Bun, domnul Moldovei, reușește recunoașterea lui Iosif Mușat ca mitropolit al țării, iar la insistențele acestuia, moaștele Sfântului Ioan cel Nou au fost aduse de la Cetatea Albă la Suceava, mai întâi la Biserica Mirăuților (1402), apoi au fost mutate de Petru Schiopul în actuala Mănăstire Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, devenită mitropolie în 1521 când a fost sfințită.
Biserica „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul” sau, cum mai este cunoscută, a Coconilor, Beizadelelor sau Domniţelor
Scris de SVBiblioteca 
Foto: Biserica „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul”
Fost paraclis al Curţii Domneşti, biserica a fost zidită în anul 1643, ctitorul monumentului fiind domnul Moldovei, Vasile Lupu. Din punct de vedere arhitectural, edificiul este de dimensiuni reduse, înaltă şi zveltă, atrăgând atenţia prin armonia proporţiilor. Iconostasul bisericii este considerat ca fiind o remarcabilă operă de sculptură medievală, de referinţă pentru barocul moldovenesc din secolul al XVII-lea. Tradiţia orală afirmă că monumentul a fost pictat de „coconii” domnitorului şi ai celorlalţi demnitari locali de la Curtea Domnească din Suceava. Cercetările arheologice au scos la iveală, pe locul bisericii actuale, existenţa unui alt lăcaş de cult care datează din secolul al XV-lea.
Foto: Biserica „Sfântul Dumitru”
Situată în zona centrală a Sucevei, Biserica „Sfântul Dumitru” încântă călătorii cu silueta ei impunătoare, cu turla împodobită cu un anumit tip de cărămidă smălţuită, care poate fi zărită de departe. Biserica a fost ridicată de fiul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, Petru Rareş, între anii 1534 şi 1535, pe locul unde a fost zidit de către tatăl său un alt lăcaş de cult, având acelaşi hram. Pictura bisericii păstrează iconografia tradiţională din sec. al XV-lea. În interior pictura originală este foarte bine conservată – acoperită pe alocuri (calota turlei, conca altarului, glaful ferestrei din altar şi luneta portalului) cu un al doilea strat de pictură din sec. al XIX-lea. În anul 2004 au fost finalizate lucrările de restaurare a picturii murale, începute în anul 1997. În apropierea bisericii a fost construit Turnul colopotniţă sau Turnul lui Lăpuşneanu, zidit de amintitul domnitor, ginere al lui Petru Rareş, în anul 1560. Turnul, modificat ulterior, scrutează şi astăzi înălţimile din zonă, fiind o atracţie pentru orice vizitator.
Bibliografie: Cojocar, Justinian Remus A., Demciuc, Vasile M., Biserica Sfântul Dumitru Suceava, Suceava, Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţiului, 2009.
Foto: Biserica „Sfântul Nicolae”
Monumentul este amplasat în zona centrală a Sucevei, în apropierea Colegiului Naţional „Ştefan cel Mare” şi lângă Hotelul Continental (Arcaşul). Cea mai veche menţiune a Bisericii „Sfântul Nicolae”, potrivit cercetătorului Ion Mareş, este o însemnare în slavonă pe un Tetraevanghel, aflat în colecţia Sfântului Sinod din Sofia, dăruit în 1519 Bisericii „Sfântul Nicolae” din Suceava de către cămăraşul de vistierie Mateiaş, fiul lui pan Gurmaz pârcălabul. Biserica, aşa cum se păstrează astăzi, a fost refăcută, întocmai cum ni se indică în pisania aflată deasupra uşii de la intrarea în pronaus, de Pan Nicoară Prăjescul vel vistiernic şi cneaghina lui Maria şi copiii lor în anul 7119 (1611).
Bibliografie: Mareş, Ion, Biserica Sfântul Nicolae din Suceava, Suceava, Editura Karl A. Romstorfer, 2011.
Biserica Sfântul Gheorghe (Mirăuţi)/The „Mirăuţi” Church
Scris de SVBiblioteca
Foto: Biserica Sfântul Gheorghe (Mirăuţi)
Biserica Mirăuți
Adresa: str. Mirăuți, nr. 17, loc. Suceava, jud. Suceava; la jumătatea distanței dintre Curtea Domnească și Cetatea de Scaun, pe locul cunoscut în vechime sub numele de "Dealul Tătarilor".
Coordonate GPS: 47.646757,26.266826
Datare: Secolul al XVII-lea. Biserica Mirăuți este considerată a fi cea mai veche biserică din orașul Suceava. Biserica a fost construită de către domnitorul Petru I Mușat, între anii 1375-1391, și a servit ca prim sediu al Mitropoliei Moldovei 1402-1522.
Denumire: CIPRIAN PORUMBESCU
Autor: Cîrdei Ion
Anul realizării: 1933
Anul amplasării: 1933
Locaţie actuală: Suceava, Parcul central, la intrarea de sud-vest
Iluminaţie: naturală
Dimensiuni:
- statuie:
- soclu:
Material:
- statuie: bronz
- soclu: piatră
Observaţii: Bustul a fost realizat la iniţiativa Reuniunii Muzicale-Dramatice „Ciprian Porumbescu” din Suceava, prin subscripţie publică. La dezvelirea bustului, din vechiul comitet de conducere al Arboroasei, din care a făcut parte şi Ciprian Porumbescu a fost prezent pr. Orest Popovici, prietenul şi colegul de temniţă austriacă.
