Repere preistorice ale ştiinţei şi tehnicii vâlcene
Scris de VLBibliotecaÎn anul 1980, arheologul Dardu Nicolăescu-Plopşor a prezentat în consiliul ştiinţific al Institutului „Dr. Victor Babeş” din Bucureşti, descoperirea făcută încă din 1962, de către un colectiv condus de cercetătorul C. Nicolăescu-Plopşor: în vatra comunei Bugiuleşti (azi, Tetoiu) din judeţul Vâlcea, în punctul numit „Valea lui Grăunceanu”, fuseseră găsite un fragment de diafiză de tibie şi două fragmente de diafiză de femur aparţinând celui mai vechi hominid din Europa – denumit Australanthtropus olteniensis, care a trăit în prepaleolitic (2000000-800000 ani î. e. n.), înaintea epocii pietrei cioplite, în perioada de început a procesului de hominizare. După examinări şi confirmări histologice care au durat aproape două decenii, descoperirea a fost atestată de renumiţi oameni de ştiinţă” ai vremii, din Europa, Asia şi Africa.
Bibliografia selectivă a lucrării Enciclopedia judeţului Vâlcea
Scris de VLBiblioteca
Enciclopedia judeţului Vâlcea*
STUDIU INTRODUCTIV
C. Alessandrescu, Dicţionar geografic al judeţului Vâlcea, Bucureşti, 1893.
Lucian Badea şi Constanţa Rusenescu, Judeţul Vâlcea, Bucureşti, Editura Academiei RSR, 1970.
Constantin Bălan, Inscripţii medievale şi din epoca modernă a României. Judeţul istoric Vâlcea, sec. XIV-1848, Bucureşti, Editura Academiei Române, 2005.
V. Berbece, C. Marinoiu, A. Matei, Gh. Mămularu, Vâlcea – ghid turistic al judeţului, Bucureşti, 1976.
Călători străini despre Ţările Române, , vol. VI, p. I: Paul de Alep, îngrijită de M. M. Alexandrescu-Dersca Bulgaru, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1976, pag. 180-194.
Potențialul turistic al stațiunilor balneoclimaterice din Vâlcea
Scris de VLBibliotecaExistenţa numeroaselor izvoare minerale în zona subcarpatică a dus la apariţia şi dezvoltarea unei reţele de staţiuni balneoclimaterice şi la concentrarea unor valoroase obiective turistice antropice.
Spre deosebire de resursele turistice naturale, cele antropice reprezintă o însumare de elemente având funcţia principală recreativă, create chiar de către oameni. Marea majoritate a acestor obiective nu au fost create special pentru funcţia turistică ci, dimpotrivă, ele au îndeplinit alte atribuţii (economice, culturale, sociale). Calitatea de obiective turistice şi-au câştigat-o în timp, ajungând uneori să o depăşească chiar pe cele naturale.
Volumul I (Prezentare generală) din Enciclopedia judeţului Vâlcea* şi-a propus să prezinte arealul vâlcean sub diferite aspecte, atât din punct de vedere al evoluţiei în timp (diacronic), cât şi sincronic. Faţă de monografiile şi istoriile care i-au fost dedicate judeţului de-a lungul deceniilor, lucrarea de faţă se distinge prin faptul că abordează toate sectoarele vieţii economico-sociale şi culturale a judeţului: cadrul natural (geografic), istoria, demografia şi împărţirile administrative de-a lungul timpului, economia, învăţământul, cultura, viaţa spirituală (religioasă), ocrotirea sănătăţii, turismul, sportul; un amplu spaţiu se alocă personalităţilor vâlcene din trecut şi de azi, care – ele, în primul rând – au contribuit şi contribuie la dezvoltarea şi bunăstarea acestui areal geografic.
Includ două elemente caracteristice ale cadrului natural – flora şi fauna – care se întrepătrund şi se intercondiţionează inseparabil. Legătura strânsă dintre vegetaţie şi lumea animală se regăseşte şi se reflectă şi în planul recreativ, datorită posibilităţilor de diversificare a formelor de practicare a turismului.
Pentru a nu lăsa loc unor interepretări, reamintim, pentru publicul larg, cele două sensuri de bază ale acestui cuvânt: “1. Activitate cu caracter recreativ sau sportiv, constând în parcurgerea unei distanţe, pe jos au cu diferite mijloace de transport, pentru vizitarea (şi cunoaşterea, n.n., D. D.) regiunilor pitoreşti, a localităţilor, a obiectivelor cultural, economie, istorice etc.; (. . .) 3. Latură a sectorului terţiar al economiei, unde activitatea prestată are ca scop organizarea şi desfăşurarea călătoriilor de agrement, de recreere sau a deplasărilor de persoane la diferite congrese şi reuniuni, incluzând toate activităţile necesare satisfacerii nevoilor de consum şi de servicii ale turiştilor”. (DEXI, pag. 2086).
Foto: Una dintre cele mai celebre echipe de handbal din lume – OLTCHIM Râmnicu-Vâlcea, imediat după câştigarea Campionatului Naţional al României la Handbal Feminin (2009)
Alboiu, Maria (n. 1963 în or. Brezoi din jud. Vâlcea) – tenismană. Iniţial, a jucat în cadrul cluburilor şcolare din Râmnicu-Vâlcea şi Slatina. A fost medaliată de mai multe ori la CN. În perioada 1980-1988, a făcut parte din loturile naţionale de tenis de masă, ocupând locuri de podium la diferite concursuri internaţionale. Astfel, la CE pentru juniori din 1981, a obţinut medalia de bronz în proba pe echipe, iar la CM de la Novi Sad – locul VI pe echipe; la CE din 1982 (Budapesta), şi-a adjudecat din nou medalia de bronz pe echipe, acelaşi trofeu revenindu-i la Praga (1986) şi Paris (1988), la dublu feminin (cu Otilia Bădescu).
Foto: I.G. Duca
Alexandrescu, Anton A. – economist şi om politic originar din Laloşu. A propus, printre altele, ridicarea unui monument pentru ţăranii ucişi în 1907, propunere care a fost pusă în practică abia în 1957. După absolvirea Academiei Comerciale din Bucureşti, a obţinut un post modest la Banca Naţională. În 1945 a creat PNŢ „Anton Alexandrescu”, care a aderat la Frontul Naţional Democrat. În guvernul Groza din 6 martie 1945, îi va reveni portofoliul Departamentului Cooperaţiei.
Alexandrescu, Cristian (n. 20 apr. 1953, Râmnicu-Vâlcea) – actor, poet. A lucrat câţiva ani ca profesor suplinitor de limba engleză; marea lui pasiune a rămas însă teatrul, pe care îl slujeşte de 34 ani, în cadrul Teatrului Popular din Râmnicu-Vâlcea şi apoi la Teatrul de Stat « Anton Pann », după înfiinţarea acestuia în 1990. Roluri interpretate (selectiv): Bălcescu din Dialog nocturn pentru o piesă nescrisă de D. Moţoc, Scapin din Vicleniile lui Scapin de Molière, Efimiţa din Conu Leonida faţă cu reacţiunea de Caragiale, AA din Emigranţii de Mrazek, Iona din piesa omonimă a lui Marin Sorescu, Don Perlimplin (Garcia Lorca) etc.