Istorie Locala

Documentar religios-istoric «Grigore Decapolitul» filmat la Mănăstirea Bistrița/ Vâlcea pentru Televiziunea Etalon/ Emisiunea «Vâlcea Creștină», în anii anii '90.

Realizatorul, Mihai Mihăiță, descrie aici ce a trăit și a simțit în momentele documentării/ prezenței în M-rea Bistrița și în peștera din imediata apropiere, în timpul oficierii slujbei religioase, când a asistat și la ,,o exorcizare pornită din senin, fără ruga preotului” (de asemenea înregistrată video).

Filmul poate fi vizionat în fereastra flash din josul prezentei pagini sau direct în YouTube (28.605 vizionări până în prezent).

 ______

 *https://fb.watch/gULA4MoaN-/

Cele două fime sunt în ferestrele flash din josul prezentei pagini.

- realizator: Mihaiță Mihai*; imagine Paul Predescu; montaj Cosmin Bunea -

 

În conexiune, citește resursa text ,,Istoria Schitului/ Mănăstirii Frăsinei

 &&&

Pe aceeași temă/ același realizator - video Toamnă D`Octombrie la Hurezi

 și 

The Spell of Cozia/ Fascinanta Cozie/ documentar video

 

_____

*https://fb.watch/gULA4MoaN-/

Căpitan Stanislaw Czerepinski: Imediat după Vâlcea munţii se apropie din două părţi de calea ferată, iar pe mijloc curge zgomotos râul Olt, după această îngustare însă se deschide o vale largă, foarte însorită, cu o lungime de aproximativ 8 kilometri. De ambele părţi dealuri abrupte, acoperite de păduri de fag. Această vale se termină tot cu un gât îngust imediat după staţia Jiblea, care este gara pentru orăşelul Călimăneşti, aflat la o distanţă de aproximativ 3 kilometri de staţia de cale ferată.

Sosirea noastră era aşteptată de toate mijloacele de transport de care dispuneau ambele orăşele, situate pe malurile opuse ale râului. Era aşadar plin de căruţe la care erau înhămaţi boi suri cu coame lungi sau căluţi mici şi slăbănogi, precum şi cărucioare trase de oameni. Odată cu sosirea trenului cu refugiaţi au răsunat în stil răsăritean strigăte prelungi, chemări, târguiri. Venise de asemenea la gară o mulţime de ţărani care îşi ofereau serviciile la căratul bagajelor.

Marți, 15 Noiembrie 2022 09:48

Primele începuturi ale Mănăstirei Frăsinei

Scris de

Primele începuturi ale Mănăstirii Frăsinei – denumire care provine de la pădurile de frasini care au existat cândva aici – datează din anul 1710 când doi călugări, Ilarion şi Ştefan, s-au retras în aceste locuri singuratice. Venirea lor este atestată şi de documentele vremii.

Astfel, un document păstrat în arhiva mănăstirii menţionează: „Pe vremea fostului episcopului Noului Severin, Chiriu Chiru Damaschin, ce au fost numit şi dascălu, care a fost trăgându-se de la Buzău, la leatul de la mântuirea lumii 1710, în vremea unei prea iuţi răzmeriţi, pustiindu-se multe oraşe, mănăstiri şi sate, au venit fugind de nevoi doi monahi cu viaţă şi petrecere plăcută lui Dumnezeu. Numele unuia Ilarion, iar al altuia Ştefan. Aceştia ascunzându-se între acele dealuri, precum s-au zisu, de oştile resvretirii…”

Documentul nu precizează de unde veneau călugării, dar în nici un caz din Muntenia unde în acest an istoria nu semnalează nici o răscoală. Nici Moldova nu poate fi deoarece lupta de la Stănileşti începe în 1711, deci cu un an mai târziu de stabilirea lor la Frăsinei. Mai degrabă Transilvania poate fi locul de plecare deoarece în 1709 izbucnesc unele răscoale aici şi ar corespunde foarte bine cu momentul istoric indicat de document. Cu privire la această dată nu putem avea nici o îndoială deoarece ea ne este transmisă şi de alte documente, deşi unii susţin anul 1720. Chiar şi tradiţia confirmă data de 1710 pe care o consemnează şi ”Buletinul Monumentelor Istorice” pe 1933. - citește tot - 

Ești aici: Home Valcea