“În arhitectura religioasă, ansamblul cel mai unitar şi mai bine păstrat este cel de la Hurezi, judeţul Vâlcea.
Monumentul are ziduri mari şi trainice, de incintă, după tradiţia secolului precedent. Este construit în ultimul deceniu al secolului al XVII-lea. Ca plan, biserica centrală are pridvor, un pronaos supralărgit, un naos cu două abside la nord şi la sud şi o absidă centrală, răsăriteană, formând altarul. În exterior, faţadele sunt despărţite printr-un brâu sculptat.
Ulterior, în interiorul zidului de incintă şi în afara lui, au mai fost construite şi alte edificii religioase.
Sculptura brâncovenească se execută în piatră şi în lemn şi este legată direct de monumentele pe care le împodobeşte. În această privinţă, meşterii lui Brâncoveanu tratează motivele mult mai liber, ornamentul luând adesea asăectul unei dantele. Adoptându-se o concepţie mai realistă, ornamentul este acum mai reliefat, fapt ce face ca motivele florale şi vegetale să apară înscrise pe coloane, pe balustrade ori pe chenarele de la uşi şi de la ferestre, într-o factură mai bogată şi mai elegantă.
[......]
Pictura îşi pierde caracterul monumental, scenele tratate tind adesea spre adevărate tablouri de şevalet, iar paleta artistului se îmbogăţeşte.
Cele mai vizibile tentinţe în această privinţă sunt tot la Hurezi. Progrese reale s-au făcut şi în arta portretului votiv, care, deşi păstrat sub aspect tradiţional, câştigă mult în interpretarea psihologică.
Semnificativ este şi faptul că la Hurezi apar, în dreapta peretelui plin al pridvorului, portetele meşterilor care au contribuit prin sârguinţa şi meşteşugul lor la ridicarea construcţiei.”
Referinţe Nicolau-Golfin, Marin. Istoria artei. Vol. 2. Bucureşti: Editura didactică şi pedagogică, 1973, p.p 5-8
Vezi şi: http://www.istorielocala.ro/index.php?option=com_k2&view=item&id=412:paraclisul-de-la-m%C3%A2n%C4%83stirea-hurez&Itemid=203
