Ediția a XXXIV-a a festivalului a purtat amprenta prospețimii prin participarea unor ansambluri care au venit pentru prima dată la Călimănești. Au participat toate județele străbătute de râul Olt, după cum prevede Regulamentul festivalului și, ca invitat, Ansamblul „Bratia” din Vlădești Argeș. Pentru istoria culturală, consemnăm ansamblurile participante: „Teiușul Nou”, com. Comana de Jos, jud. Brașov; „Floare de colț” (ansamblu de copii) al CC Subcetate, jud. Harghita; „Românașul” (ansamblu de copii), Întorsura Buzăului și „Spicul de grâu”, Arcuș, jud. Covasna; „Purtata Avrigului” al C de C Avrig, jud. Sibiu; „Izvorașul” al CC Ianca și „Simianca” al Școlii Dobrun, jud. Olt; „Dunărica” din com. Năsturelu, jud. Teleorman; „Dor de plai” al CC Glăvile, jud. Vâlcea.
Prezența prof. univ. dr. Sabina Ispas, directorul IEF „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române, ca președinte al juriului (foto jos), alături de Elena Gavriluțiu, din partea CNCPCT, și a prof. dr. Gheorghe Deaconu, din partea DJCCPCN Vâlcea, a determinat o analiză mai atentă a parametrilor în care se înscrie festivalul, deoarece o temă de preocupare a specialiștilor de la Institut se referea la fenomenul „festival”. De aceea, în articolul publicat în „Buletinul informativ” al CNCPCT se fac următoarele aprecieri: „Festivalul «Cântecele Oltului», la cea de a XXXIV-a ediție, s-a înscris foarte corect în cadrele care îi erau proprii: festival de amatori, care a reunit grupuri de purtători de folclor care viețuiesc în preajma impunătorului râu, de la izvoare până la vărsare, îndrumate cu multă măiestrie.A dovedit nu numai bogăția și varietatea culturii orale a locurilor, ci și dorința de cunoaștere, cooperare a acestor comunități, intenția de a-și conserva valorile și a le transmite activ, dinamic, tinerilor, reprezentați spectaculos în festival prin grupurile școlare de dansatori și cântăreți. Organizarea a fost făcută cu un simț al măsurii și o exigență care trebuie subliniate în mod deosebit, pentru că dovedește profesionalism, luciditate, responsabilitate. Multe dintre evenimentele care au loc pe scena festivalului ar putea fi analizate ca modele bune de urmat.” (Sabina ISPAS, 10/125, octombrie 2002, p.10-14).
În articolul publicat în acelaşi „Buletin”, soc. Elena Gavriluțiu analizează în detaliu, festivalul exprimând impresiile deosebite produse de parada portului popular, de prezentarea fiecărui ansamblu la deschiderea festivalului, cât și de participarea, pe toată durata evoluţiei scenice, cu o bucurie imensă. Comunică premiile și se referă la dezbaterea având ca temă „Valorificarea scenică a f o l c l o r u l u i în contemporaneitate”, integrat programului ediției, subliniind: „...S-au desprins câteva concluzii care sunt de interes general și ar trebui dezbătute într-un cadru mai larg. Prioritară ar fi necesitatea unei strategii unitare în ceea ce privește cultura populară, ceea ce ar presupune o consultare mai largă a specialiștilor din domeniul etnografiei și folclorului – cercetare, conservare și valorificare. Se simte nevoia unor întâlniri ale celor ce-și desfășoară activitatea într-un domeniu sau altul al culturii populare”. (Elena GAVRILUŢIU, 10/125, octombrie 2002, p. 17). Concluziile prezentate în finalul festivalului sunt semnalate în același articol, cu referire la prof. dr. docent Mihai Pop, cel care a vegheat, în anii de început, demersurile echipei Gheorghe Deaconu – Ioan St. Lazăr în derularea festivalului „Cântecele Oltului”: „considerând că Festivalul «Cântecele Oltului» a rămas unul dintre cele mai bune și mai interesante festivaluri de gen din țară, încheiem cu ceea ce menționa cândva regretatul profesor univ. dr. docent Mihai Pop, referindu-se la acesta și anume că festivalul «... valorifică folclorul în spectacol și cu spectacole propriu-zise, menite să bucure poporul. În tradiția lui Anton Pann, dar într-o viziune actuală, se ia de la popor și se redă poporului»”.
