Filiala „Steaua” din Vâlcea, subscriind la statutele celei din Bucureşti, avea ca scop „a lucra pentru intinderea învăţăturei în popor”, folosind ca mijloc esenţial „tipărirea şi răspândirea de scrieri şi publicaţii morale”. Conţinutul publicaţiilor destinate maselor de cetăţeni urmărea, cu prioritate, să înnobileze sentimentul naţional cu faptele reale ale trecutului, pentru a trezi „simţirea de român”, îndreptată spre activităţi practice care să aducă din belşug „roadele naţiei din pământul străbun”, printr-o activitate continuă şi onestă.
Filiala din Râmnicu Vâlcea îşi propunea să ia atitudine şi să împiedice pe cât posibil şi prin toate „mijloacele legiuite” răspândirea de scrieri şi publicaţii imorale, care ar dăuna educaţiei poporului. Totodată, urmărea să îngrădească manifestarea unor tendinţe „contrarii statului şi ideii naţionale”.
Dacă numărul membrilor tuturor filialelor din ţară ajunsese la 1 septembrie 1901, la peste 2000, în Vâlcea erau înscrişi 60 de membri cotizanţi. Pentru acei membri care aveau posibilităţi materiale mai consistente, cotizaţia era de cel puţin 2 lei pe an, iar pentru învăţători, preoţi rurali şi săteni, era de cel puţin un leu pe an.
În anii 1901-1910, revista „Steaua” a găzduit numeroase articole semnate de învăţători şi preoţi din Vâlcea: pr. Teodor Bălăşel, înv. Gh. Fira (Ştefăneşti), învăţătorii Ion Godeanu (Nisipi), N. Iepureanu (Călimăneşti), Gh. Angelescu (Călineşti), Ion Popescu (Făureşti), Ion Didicescu (Voiceşti), N. Popescu (Zătreni), Gr. Adamescu (Vaideeni), ş.a. Aproape în fiecare număr al revistei s-a publicat literatură populară şi sfaturi pentru săteni, spre a le trezi interesul pentru citirea unor cărţi folositoare.
Din câteva scrisori ale lui Spiru Haret către preotul Teodor Bălăşel, cu privire la unele articole ale preotului pentru a fi publicate în revista „Steaua”, rezultă deschiderea şi amabilitatea, dar şi fermitatea colegială prezentată în formulări încurajatoare din partea ministrului Instrucţiunii[2].
Bucureşti, 8 Februar 1905
Cucernice Părinte,
Am primit 1 leu, ca cotizaţie la Steaua.
Cât pentru articolul pe care îl propuneţi pentru Steaua, voiu pune chestia în dezbaterea comitetului, la prima lui întrunire şi rezultatul vi-l voi comunica. Trebuie însă să vă spun că avem deja mai multe lucrări gata de publicat, aşa că rândul lucrării S. T., dacă va fi admisă, va veni mai târziu.
Al S. T. Devotat Haret
Bucureşti, 29 Februar 1905
Cucernice Părinte,
În ultima şedinţă a comitetului societăţii Steaua, am prezintat şi cererea S. T. de a publica în broşură seria de articole ce ai publicat deja în Albina; comitetul însă nu a admis cererea, pe deoparte tocmai din cauză că articolele au fost deja publicate, vreo 8 sau 10 manuscrise aprobate, a căror publicare va cere cel puţin un an şi jumătate.
Haret
Bucureşti, 3 Ianuar 1910
Cucernice Părinte,
Am primit şi-ţi mulţumesc chitanţa pentru cei 100 lei, ce ţi-am trimes de la Steaua.
În privinţa celor ce-mi scrii de Eforie, am intervenit la locul competent; nu ştiu ce măsuri vor lua, dar cred că vor fi în orice caz bune.
Haret
Potrivit statutelor, fiecare membru se „îndatora” ca după un an de zile să aducă în cadrul societăţii cel puţin alţi doi membri. La 3 martie 1904, filiala Vâlcea a societăţii „Steaua” avea 82 de membri, din care 49 învăţători şi 33 preoţi. Toţi membrii erau abonaţi la revista „Steaua”, iar bibliotecile şcolare şi populare din judeţ erau abonate la revistă din bugetul Societăţii culturale vâlcene[3]. Un rol însemnat la informarea satelor cu lucrări accesibile de popularizare l-a avut publicaţia „Biblioteca societăţii Steaua”, care a editat numeroase materiale de istorie, de sănătate, de economie agrară, între care amintim: Ostaşii noştri în Războiul de Independenţă de la 1877-1878; Comoara Dorobanţilor, Domnul Tudor, Grădina de legume, Din Ţara Basarabilor, Medicul poporului, Îngrijirea răţională a pământului, Asociaţiile săteşti, etc.
Până în anul 1911, în colecţia „Biblioteca societăţii Steaua” s-au tipărit peste 30 de titluri de cărţi şi broşuri, însumând un tiraj de peste un milion de exemplare care circulau în majoritatea judeţelor ţării.
Izbucnirea primului război mondial obliga societatea „Steaua” şi filialele din judeţe să-şi înceteze activitatea.
- Petre Dan, Asocia\ii, cluburi, ligi, societăţi. Dicţionar cronologic, Bucureşti, f. 242; Comitetul din anul 1901: Preşedinte – Ioan Kalinderu, membru al Academiei Române; Vicepreşedinte –Sava }omănescu, mare proprietar, fost senator; Administrator şi casier delegat – Petre Gârboviceanu, deputat, director al Şcolii Normale a Societăţii pentru {nvăţătura Poporului Român; Secretar – Constantin Banu, profesor secundar şi inspector şcolar; Membri: Spiru Haret, ministru, profesor universitar; I. Dimitrescu Procop, senator şi primar al Capitalei; M. Vlădescu, deputat, profesor universitar; Cristu S. Negoescu, profesor secundar; Dim. Cecropid, institutor, preşedinte al Societăţii Corpului Didactic Primar; Censori: Constantin Alimăşteanu, inginer de mine; preotul econom Constantin Ionescu, profesor secundar; Constantin Alexandrescu, revizor şcolar.
- Revista “Albina”, nr. 49, 50 şi 51, anul IV, din 2, 9 şi 16 septembrie 1901.
- D. J. V. A. N., Fondul Revizoratul Şcolar, dos. 11/1904, f. 312-315. Membri cotizanţi la revista “Steaua”, cu 1 leu, în anul 1901: Învăţători: I. Mihăescu - Cermegeşti; N. Zamfirescu – Fişcălia, I. Stroe – Genuneni; Ion Nicolescu – Lăpuşata; Fotache Popescu – Marcea; N. Lăstun – Popeşti; Constantin Miulescu –Şirineasa; D. Rădulescu – Stăneşti; N. Urşanu – Urşi; Gr. Mihăescu – Vlădeşti; Ion C. Bădescu – Ioneşti; M. Pretorian – Foleştii de Jos; Ion Bărbulescu – Dăeşti; Ioan Dozescu – Horezu; Gh. Popescu – Mateeşti; Const. Preoţescu – Pojogi ; M. Iliescu – Stroeşti; Ionescu – Glăvile; N. Popescu – Cireşu; Gr. Adamescu – Vaideeni; Gh. Fira –Ştefăneşti; Ion Godeanu – Nisipi; N. Iepureanu – Călimăneşti; Ion Didicescu – Voiceşti; N. Popescu – Zătreni; Preoţi: Vasilescu Th. – Bărbăteşti; Răuţ Meletie – Foleştii de Sus; Popescu I. G. – Câineni; Bălăşel Teodor –Ştefăneşti; Mărgăritescu I. – Amărăşti; Stănculescu N. – Glăvile, Nicolescu T. – Pesceana; Constantinescu M. – Orleşti; Stănescu T. – Fişcălia; Tomescu T. – Zăvideni; Folescu G. – Călina; Popescu N. – Mincului; Ionescu Petre –Şirineasa; Ştefănescu Adam – Vaideeni; Iliescu Ioachim – Recea; Stănescu I. – Recea; Zamfirescu N. – Stăneşti; Nicolescu P. – Câineni; Stănculescu Pavel – Nisipi; Bărbulescu G. – Vârleni; Andreescu Ilie – Măciuca; Nisipeanu D – Măciuca; Tomescu N. – Dozeşti; Marghescu M. – Roşiile; Popescu V. – Crăpăturile; Ionescu I. – Rusăneşti; Nicolescu Ştefan – Pietroasa; Marghireanu I. – Mărgineni; Petroşanu Ilie – Petroasa; Nicolaescu Ilie – Ghioroiu; Rădulescu C. – ? (Vezi: “Albina”, nr. 50, anul IV din 9 sept. 1901, f. 1348-1849).
