Istorie Locala

Miercuri, 04 August 2021 09:12

„Morile” de hârtie din Râmnicu Vâlcea/ 1646

Scris de 
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

«...în 105 p. Chr, chinezul Thai-Lung prezenta un raport împăratului despre procesul de fabricare al hârtiei prin care propunea ca noul material să fie produs din scoarţa copacilor, din resturi de cânepă, din cârpe şi din plase vechi de pescari. El este părintele „artei albe” pe care meşterii papetari îl cinsteau arzând bani de hârtie. Hârtia a ajuns atât de cunoscută şi ieftină în China, încât, potrivit unui călător arab din secolul X, toată lumea învaţă să scrie şi să deseneze pe hârtie.

 

Mai multe secole, chinezii au păstrat secretul fabricării hârtiei inducând ideea ca ea era produsă din plante care nu cresc decât în China. Pe căile comerciale însă, spre Coreea şi spre drumul mătăsii, unde se afla Samarkandul, hârtia va porni spre Europa pentru că arabii erau deja utilizatori vechi ai papetăriei chinezeşti. În această vreme Bagdadul era o capitală a ştiinţei care consuma mari cantităţi de hârtie. Întinsă în tot cuprinsul lumii arabe arta albă a pătruns în Spania în secolul X prin califatul de Cordoba.

Pentru confecţionarea colilor de hârtie se folosea ciurul sau sita. Cârpele şi sforile erau amestecate cu lapte de var, tăiate, spălate şi măcinate într-o piuă până când se obţinea o pastă fină şi moale care devenea asemeni mătăsii. La arabi se foloseau morile de hârtie acţionate hidraulic. În centrele maure de la Xativa şi Girona se producea o hârtie de bună calitate, dar, până la regele Iacob I, biserica a fost împotriva folosirii acestei invenţii păgâne. În secolele XI – XII, Italia se distingea prin atelierele de la Fabriano, care au măcinat cârpele cu şteampuri, iar în loc de amidon au folosit încleierea cu gelatină. Pentru a-şi proteja produsele, ei au inventat filigranul...»*

***

«...în rândul priorităţilor vâlcene putem înscrie primele fabrici de hârtie din Ţara Românească, despre care ne-au parvenit ştiri şi documente din timpul lui Matei Basarab. într-un astfel de document, datat 4 aprilie 1646, domnitorul poruncea cămăraşului de la Ocnele Mari să lase în pace slobozia Călimăneşti a Mănăstirii Cozia „pentru cărpa de la Moara de hârtie, că m-am milostivit domnia mea de i-am iertat pentru căci au lucrat la moara de hârtie până au isprăvit.

Ceva mai târziu, la 1673, un alt act consemnează un loc lângă Râmnicu-Vâlcea „din sus de moara de hârtie”, ceea ce ar corespunde pe teren vadului unde îşi desfăşoară activitatea cea de a doua moară de hârtie.

Multe aprecieri favorabile despre meşteşugul fabricării hârtiei au existat chiar din timpul domniei lui Matei Basarab, harnicul domnitor despre care Nicolae Stoicescu afirmă că este „cel mai mare constructor” din perioada medievală românească.

Numărul impresionant de mare de documente redactate în timpul ocârmuirii sale — peste opt mii — la care se adaugă cărţile de cult sau legi tipărite, împrăştiate prin întreg spaţiul românesc, ca şi în lumea ortodoxă ne arată că morile de hârtie de la Vâlcea au avut mult de lucru şi că domnitorul le acorda o însemnătate deosebită. Fiecare „moară” avea filigranul său, „marca” sa proprie: stema ţării — acvila cu crucea în cioc — pentru una, iar pentru cealaltă — un vultur cu aripile deschise. De aici putem deduce cu îndreptăţire că în judeţ existau meşteri pricepuţi care ştiau să folosească o astfel de instalaţie, dar şi că nivelul cultural, în epocă, determinase apariţia acestei „întreprinderi”, fapt demonstrat la mulţimea cărţilor tipărite în aceste locuri. Despre „secretele” producerii acestei hârtii nu ştim nimic, pentru că urmaşii la domnia Ţării Româneşti nu s-au învrednicit să păstreze ceea ce Matei Basarab a înfăptuit cu gândul la binele ţării.

(Bibliografie: M. Popescu, Fabricile de hârtie ale lui Matei Basarab în Revista de Istorie Română, 1937, p. 384-385.)

Sursa: pr. Ioan D. Ciucă, prof. Domnica Ciucă, prof. Ion M. Ciucă/ «„Morile” de hârtie/ 1646», în «Priorități istorice vâlcene/ 610»/ Complexul de Spiritualitate Creștin-Ortodoxă „Sf. Nicolae” Câmpu Mare, p. 195.

 

 

Notă: o resursă conexă publicată în 16.10.2020* (fragment):

«... despre existenţa primei fabrici de hârtie din Ţara Românească, în vremea acestui domn (Matei Basarab 1632-1654 – n.n.), aflăm din prefaţa scrisă în slavonă de către Udrişte Năsturel la Antologhionul tipărit la Câmpulung-Muscel în 1643. Autorul laudă acţiunea domnului de a înfiinţa „moara făcătoare de hârtie”. Această „fabrică” se afla amplasată pe iazul morilor, vecină cu biserica „Sf. Gheorghe” - situată în piaţa Râmnicului (Bianu, 1910, 2)...»

***

«...la 20 martie 1682, în partea de jos a Râmnicului se afla un vad de moară, pe care Vlad Vişinescu îl dăruieşte Episcopiei „aicea în apa Râmnicului, pe pârâul despre oraş, din jos de biserica „Sf. Gheorghe”, mai jos de moara lui Dima spătar Bujoreanul (AN Bucureşti, Episcopia Râmnicului, pach. XXX, doc. 3)...» - https://www.facebook.com/bibliotecivalcene/posts/4020175974666005

 

 

______________

* https://www.oradeamea.com/o-istorie-a-hartiei-inaintea-epocii-moderne/ 

 

 

Informații adiționale

  • Autor:
  • Data aparitiei: Luni, 06 Decembrie 2021
  • Localitate: Valcea
  • Creator: ---
  • Subiect:
  • Descriere: ---
  • Editor: Biblioteca Județeană ,,Antim Ivireanul” Vâlcea
  • Contributor: Valentin Smedescu
  • Tip: text
  • Format: ---
  • Identificator: ---
  • Sursa: pr. Ioan D. Ciucă, prof. Domnica Ciucă, prof. Ion M. Ciucă/ «„Morile” de hârtie/ 1646», în «Priorități istorice vâlcene/ 610»/ Complexul de Spiritualitate Creștin-Ortodoxă „Sf. Nicolae” Câmpu Mare, p. 195.
  • Limba: română
  • Suport: Hartie
  • Tip articol: Articole si studii
Citit 284 ori Ultima modificare Miercuri, 04 August 2021 10:01
Ești aici: Home Valcea Valcea „Morile” de hârtie din Râmnicu Vâlcea/ 1646