Istorie Locala

Luni, 29 August 2022 13:44

Importanța socială a testamentelor boierului Sandu Bucșenescu Recomandat

Scris de 
Evaluaţi acest articol
(0 voturi)

«...în condiţiile actuale, în care populaţia României postrevoluţionare parcurge o tranziţie plină de privaţiuni tot mai mari şi mai greu de suportat, actele de protecţie socială, de “mecenat” cultural, sunt cu atât mai necesare şi mai bine venite. Un exemplu demn de urmat este boierul argeşean Sandu Bucşenescu care a trăit în secolul al XVIII-lea, în plină epocă fanariotă, şi a înfăptuit importante acte filantropice. Sandu Bucşenescu nu are o origine ilustră. Provenea din boieri de ţară sau simpli moşneni. Actele ce se cunosc până acum, nu-i consemnează titluri de boierie. În cel din 1728 (1), când este pomenit prima oară, împreună cu mama sa Niţa, schimbă o ţigancă cu M-rea Tutana. Prin 1731-1732 (2), se căsătoreşte cu Maria, fata lui Hrizea logofăt Piteşteanu şi a Ilincăi, descendentă în linie feminină din boierii Rudeni şi Olăneşti (3). Prin această căsătorie, îşi creează o mai bună stare materialăşi noi relaţii sociale. Printre altele, a primit ca zestre moşia Berislăveşti de pe apa Coisca, la 8 km est de Călimăneşti. La 23 mai 1734 (4), ajuns în graţiile domnitorului Grigore Ghica al II-lea (1733-1735), Sandu Bucşenescu obţine de la domn stăpânirea moşiei Sâmbotin (5), judeţul Argeş (azi, în comuna Dăeşti - judeţul Vâlcea) a lui Radu vornic Olănescu, care rămăsese în Oltenia ocupată de austrieci. Acum are titlul de postelnic, iar la 9 ianuarie 1735 (6), când cumpără moşia Stănislăveşti -Vlaşca, este citat ca logofăt de taină. - citește tot - 

După 1735, sub noua domnie a lui Constantin Mavrocordat vv., actele nu-i precizează şi titlul de boierie, căci era în “opoziţie”. Când Mihai Racoviţă vv. reia domnia, între anii 1741-1744, Sandu Bucşenescu reintră în angrenajul politic, ocupând dregătoria de ispravnic de Argeş. în această calitate, el a străbătut plaiul Loviştei. Constatând că 13 munţi din zona Obârşiei Lotrului şi Pârâului Voineasa “au fost cotropiţi de nişte saşi de la cetatea Sibiului”, a cercetat şi a găsit o copie a hrisovului emis de Neagoe Basarab la 9 iunie 1520 “când au fost îndreptat domnia sa hotarul Ţării cu Ianoş, craiul ţării Ungureşti (Ioan Zapolya)” (1). Sandu, cu acordul domnului, i-a invitat pe saşi la faţa locului şi mergând “după semnele copiei”, a dovedit vechea proprietate a Ţării Româneşti asupra acelor munţi. Domnitorul i-a încredinţat acei munţi lui Sandu Bucşenescu, ca o răsplată pentru reuşita sa, deşi documentele nu-i reliefează vreo experienţă diplomatică.

Interesul lui Bucşenescu pentru nord-vestul judeţului Argeş, este legat de proprietăţile pe care le-a obţinut în această zonă. Astfel, la 29 octombrie 1740 (8) cumpără cu fratele său Dragomir moşiile Rădăcineşti (9), Groşi (10), Pereni (11) Dângeşti (12) Scăueni (13) toate în Argeş (azi judeţul Vâlcea), la nord de Berislăveşti, de la Varlam - egumenul M-rii Aninoasa din judeţul Muscel. În 1750, un alt document precizează alegerea unei moşii în satele Scăueni şi Rădăcineşti, pentru acelaşi boier - Sandu Bucşenescu (14). Cea mai însemnată hotărnicie pentru aceste locuri, s-a realizat tot în favoarea lui Sandu Bucşenescu, la data de 1 august 1754, urmatăşi de alte precizări, aşa cum rezultă din documente (15).

Printre semnatarii hotărniciei, au fost desemnaţi paharnicul Pârvu Cantacuzino şi episcopul Râmnicului -G rigore, reprezentat de Ghenadie -arhimandritul Coziei. Referitor la promovarea sa în treptele boieriei, Sandu Bucşenescu este citat, la 5 mai 1750, ca “biv logofăt za visterie” şi ispravnic la Vâlcea16, iar la 17 mai apare în demnitatea de “vel clucer za arie”, pentru ca în septembrie 1752 noul domn - Matei Ghica, să-i acorde boieria de vel serdar. Tot acum i se confirmă, printr-un hrisov domnesc din 27 decembrie 1752, stăpânirea tuturor cumpărătorilor de moşii, vii, case şi ţigani (17).

În vremea domniei lui Matei Ghica, Bucşenescu a convenit, împreună cu soţia sa -

Maria, să clădească o mănăstire, căreia să-i închine aproape toată agoniseala lor. La 4

iulie 1753 (18), M-rea Berislăveşti era gata...»

(fragment introductiv)

Sursa: Nicolae Stan/ «Importanța socială a testamentelor boierului Sandu Bucșenescu în revista Studii vâlcene Serie nouă nr. I (VIII) 2002/ articol-studiu despre viața ctitorul Schitului/ Mănăstirii Berislăvești-Vâlcea.

Itegral în flip la https://issuu.com/bibliotecivalcene/docs/untitled.fr11

în PDF, la https://drive.google.com/file/d/1o2eunRzcZ9jV9X56wbBS6D0LwJ9O5nZf/view?usp=sharing

cu trimiteri și de la

Informații adiționale

  • Autor:
  • Data aparitiei: Duminică, 02 Octombrie 2022
  • Localitate: Valcea
  • Creator: ---
  • Subiect:
      ---
  • Descriere: ---
  • Editor: Biblioteca Județeană ,,Antim Ivireanul” Vâlcea
  • Contributor: Valentin Smedescu
  • Tip: text
  • Format: ---
  • Identificator: ---
  • Sursa: revista Studii vâlcene Serie nouă nr. I (VIII) 2003
  • Limba: română
  • Suport: Hartie
  • Tip articol: Articole si studii
Citit 134 ori Ultima modificare Luni, 29 August 2022 13:50
Ești aici: Home Valcea Valcea Importanța socială a testamentelor boierului Sandu Bucșenescu